Etichetă: fiscalitate digitală

Nota redacției. În economie, doi parametri sunt considerați invers proporționali (sau invers corelați) atunci când creșterea unuia determină scăderea celuilalt. Cele mai cunoscute cupluri de acest tip sunt: Rata Șomajului și Rata inflației (Curba Phillips). Pe termen scurt, o rată a șomajului scăzută este asociată cu o rată a inflației ridicată, deoarece o piață a muncii strânsă tinde să crească salariile și prețurile. Prețul și Cererea (Legea Cererii). Atunci când prețul unui bun crește, cantitatea cerută de consumatori scade, și invers. Investițiile și Rata dobânzii. Atunci când rata dobânzii crește, costul creditelor devine mai mare, ceea ce reduce dorința firmelor de a investi, ducând la o scădere a investițiilor. Creșterea economică și Inegalitatea veniturilor (în anumite contexte). Există studii care sugerează că o inegalitate foarte mare a veniturilor poate frâna creșterea economică, deși relația poate fi complexă.  Ca urmare, după părerea mea, nu putem aplica în contextul inteligenței artificiale (în plină expansiune) cu o „distribuție spațială exponențială” (cel puțin) o teorie „liniară” bazată pe cunoștințele noastre actuale care sunt mai mult decât limitate pentru a elimina paradoxul generat de „o producție abundentă”, și „o masă de consumatori în scădere”, doi „paramterii economici” invers proporționali fără să introducem „corespunzător” principiul de nedeterminare al lui Heisenberg, adesea folosit ca metaforă (numit uneori efectul observației) pentru a descrie o relație de proporționalitate inversă între precizia măsurătorii și stabilitatea variabilei. Iată cum se traduce acest principiu în termeni concreți: Legea lui Goodhart (echivalentul economic). Aceasta este cea mai directă aplicație: „Când o măsură devine un obiectiv, încetează să mai fie o măsură bună”. Proporționalitate inversă (ΔA x ΔB≥K). Cu cât încerci să controlezi mai precis un parametru (de exemplu, rata șomajului sau inflația), cu atât perturbi mai mult sistemul economic în ansamblu, făcând alți indicatori imprevizibili. Interferența observatorului. În economie: Acțiunea de măsurare. Dacă o bancă centrală anunță că monitorizează îndeaproape un anumit indicator pentru a lua decizii, participanții la piață își vor ajusta comportamentul în anticipare. Eu sunt convins că sistemul de pensii nu se va prăbuși niciodată. Și modelul de care vorbește autorul în acest articol nici nu va fi necesar și nici nu va exista peste două decenii. Expansiunea Inteligenței artificiale va genera în timp „roboți umani” asistați social („roboți sociali”), care vor funcționa unui algoritm unic (uniform) generalizat, localizați într-un spațiu  socio-determinist prin „matricea lor reprezentativă” (o bază de date obținută de la furnizori de servicii, bănci, rețele de socializare, etc.) conform unei noi ordini mondiale „convergente în normă” (în sens tare) către un fel de comunism „artificial” dar structurat pe ideile cei „naturale” imaginat în teoria marxistă: fără bani, fără clase sociale, fără proprietăți, conform principiului: „de la fiecare cât poate și la fiecare cât îi trebuie”. Teoria „roboților sociali” am elaborat-o (în anii 2000) cu mult timp înainte ca Inteligența artificială să fie „funcțională”, conceptul căreia,  oficial, creată și definită cu 7 decenii în irmă (vara anului 1956) în cadrul workshop-ului de la Colegiul Dartmouth (Dartmouth Conference, Dartmouth Summer Research Project on Artificial Intelligence), inițiat și organizat de John McCarthy împreună cu Marvin Minsky (Harvard), Nathaniel Rochester (IBM) și Claude Shannon (Bell Telephone Laboratories), Trenchard More  (IBM's Thomas J. Watson Research Center and Cambridge Scientific Center), Oliver Selfridge  (Lincoln Laboratories), Allen Newell (Carnegie-Mellon University) și Herbert Simon (Carnegie Mellon University, Premiul nobel pentru economie în 1978)

https://patriaromana.com/2025/11/19/lansarea-cartii-investigatii-jurnalistice-autor-prof-univ-thomas-csinta-la-biblioteca-academiei-romane-amfiteatrul-ion-heliade-radulescu-dedicata-g-ralului-bartolome/ https://youtu.be/yxxy13iP7NM Rezumat. Articolul analizează distincția conceptuală și practică dintre „amortalitatea” algoritmilor de Inteligență Artificială și starea „ageless” a omului augmentat tehnologic. Autorul explorează implicațiile acestui...