Dilema Sustenabilității Sistemului de Pensii în Epoca Inteligenței Artificiale (The Sustainability Dilemma of the Pension System in the Age of Artificial Intelligence) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

Abstract. This article examines the fundamental challenges posed to the pension system by the „geless Human” and the „Amortal Robot” duality. The author demonstrates that the traditional pay-as-you-go model, based on intergenerational solidarity through wage contributions, becomes anachronistic in a world where technology extends biological longevity and automation replaces human labor. The paper proposes a radical fiscal and social reform, grounded in the taxation of algorithms, the creation of a „Digital Dividend”, and a „National Longevity Fund.” These measures aim to ensure social equity and the historical transition from „work time” to „living time,” transforming machine productivity into the guarantor of human well-being.

Cuvânt înainte–ultimatum pentru sistemul de pensii. Supraviețuire prin Tehnologie sau Faliment Statal?

Vă supun atenției o analiză dură, dar necesară. Nu mai avem luxul timpului; suntem în fața unui colaps demografic și economic care nu poate fi evitat prin metode clasice. Datele sunt necruțătoare: în februarie 2026, raportul este deja alarmant: 83 de pensionari la 100 de salariați. Fără o schimbare radicală, ne îndreptăm spre un dezastru programat. Până în 2040, ne confruntăm cu o prăpastie între două destine naționale:

• Scenariul Dezastrului–„Sclavia Modernă”. Refuzul adoptării Inteligenței Artificiale (IA) va condamna țara la statutul de colonie modernă. Cu doar 2,5 milioane de salariați striviți sub povara a 7,5 milioane de pensionari, sistemul de pensii se va prăbuși inevitabil, antrenând falimentul statului.
• Scenariul Salvării–Revoluția IA. Înlocuirea forței de muncă umane cu roboți capabili să producă 24/7, adică șapte zile pe săptămână, douăzeci și patru de ore pe zi, fără întrerupere, fără pauze de masă, fără concedii medicale, fără stres, fără erori, cu o productivitate exponențială și cu o precizie absolută. Această substituție este singura cale pentru a finanța pensiile din productivitatea mașinilor, a reduce săptămâna de muncă la 15-20 de ore și a preveni haosul social. Suntem la ultima barieră înainte de colaps. Mai putem salva pensiile generațiilor actuale și viitoare sau ne resemnăm cu falimentul național? Răspunsul, argumentat tehnic și economic, îl găsiți în paginile acestui articol.

Introducere–Sfârșitul Contractului Social Tradițional

Timp de secole, stabilitatea economică a lumii moderne a fost garantată de un „contract social” implicit, construit pe un fundament care astăzi stă să se prăbușească: ideea că omul îmbătrânește biologic și trebuie să muncească până la epuizare pentru a-și merita odihna. Acest model tradițional a fost divizat în trei etape clare:

• Munca, desfășurată după terminarea pregătirii profesionale și până la împlinirea vârstei legale de pensionare.
• Acumularea, prin plata contribuțiilor sociale, alimentând un fond de pensii bazat pe solidaritatea dintre generații.
• Asigurarea consumului prin pensie, etapă în care, după ieșirea la pensie, se accentua degradarea biologică a omului și a capacității de a mai munci.

Acest ciclu natural asigura un echilibru între efort și recompensă. În viitor, însă, asistăm la nașterea unei dualități care spulberă acest model: Omul Ageless (căruia îi crește vitalitatea și longevitatea prin tehnologie până spre 100 și chiar 120 de ani) și Robotul Amortal (entitatea algoritmică ce produce fără încetare, înlocuind forța de muncă umană). Întrebarea fundamentală a secolului XXI devine: Cine va mai plăti pensia „Omului cu o vitalitate și cu o longevitate până spre 100 și chiar 120 de ani”? În contextul în care robotul amortal ia locul angajatului, iar omul ageless trăiește mult peste media actuală, sistemul de pensii necesită o viziune radicală.

Robotul amortal și omul fără vârstă, Ageless (The Amortal Robot and the Ageless Human) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Nu ne lipsește bogăția, ci ne lipsește echitatea distribuției ei. Trebuie să înțelegem că, dacă un algoritm înlocuiește 10 oameni cu o productivitate mult superioară acestora, angajatorul acestuia (al algoritmului) trebuie să „plătească” contribuțiile acelor oameni (10, în acest exemplu), fie și numai la un nivel de 50%. Scopul acestei lucrări este de a demonstra că salvarea contractului social de pensii depinde de capacitatea statului de a acționa ca arbitru, transformând productivitatea mașinilor în „Dividend Digital”, permițând astfel umanității trecerea istorică de la „timpul muncii” la „timpul trăirii”.

Pensiile într-o lume „Ageless”

Dacă progresul biotehnologic îi va permite omului să își păstreze capacitatea de muncă la 80 sau la 100 de ani, conceptul actual de vârstă de pensionare se schimbă radical. Statul nu va mai putea susține pensia unui fost salariat exclusiv din fondul de pensii constituit numai prin contribuțiile sale directe, în condițiile în care perioada de pensionar tinde să se apropie de durata stagiului de cotizare. Datele curente arată că sistemul public de pensii din România (Pilonul I) se bazează pe solidaritatea dintre generații, tocmai pentru că sumele depuse de un asigurat nu sunt păstrate într-un cont individual de acumulare, ci sunt redistribuite imediat pentru plata pensiilor aflate în plată. În acest context, o longevitate de încă o jumătate de secol după pensionare ar necesita un randament al investițiilor sau o rată a contribuțiilor care depășește cu mult posibilitățile economice actuale. Soluția? Constituirea fondului de pensii prin taxarea robotului amortal pentru a subvenționa timpul liber al omului.

„Amortal”. Inteligența Artificială – când folosim acronimul IA și când AI? – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Antiteza dintre Productivitatea Robotului și Nevoia Omului

Robotul „amortal” produce în regim 24/7 (șapte zile pe săptămână, douăzeci și patru de ore pe zi, fără întrerupere), fără pauze de masă, concedii medicale sau stres. Această eficiență generează o bogăție imensă, dar robotul nu este un agent de consum. Rezultă un paradox: o producție abundentă, dar o masă de consumatori în scădere, lăsând sistemul de pensii fără baza sa clasică de contribuție.

Fiscalitatea Viitorului: Impozitarea Algoritmului

Impozitarea muncii vii (a omului salariat) va trebui înlocuită cu impozitarea algoritmilor. Problema centrală este cum extragi valoare dintr-o entitate fără nevoi umane—algoritmii—pentru a întreține masa de pensionari care, deși tinde să devină atemporală (ageless) prin medicină, nu mai este productivă din cauza vârstei și a factorului degenerativ inevitabil.

Propuneri Legislative Concrete pentru Orizontul 2030-2050

Pentru a preveni colapsul sistemelor de protecție socială și a evita o criză de inegalitate fără precedent, se impune adoptarea următoarelor măsuri legislative structurale:

• Legea „Unității de Substituție Tehnologică”. Companiile care înlocuiesc posturile ocupate de salariați cu sisteme de Inteligență Artificială sau robotică vor fi obligate la plata unei „Contribuții de Reechilibrare Socială”. Aceasta este propusă la un nivel de 50% din valoarea contribuțiilor sociale aferente posturilor eliminate, asigurând astfel alimentarea continuă a fondului de pensii, în ciuda contracției masei de contributori umani.
• Fondul Național de Longevitate. Constituirea unui fond suveran alimentat prin taxarea profiturilor rezultate din automatizarea masivă. Scopul acestuia este finanțarea unui venit de bază garantat pentru „cetățenii ageless”, a căror existență post-productivă este extinsă de progresele medicinii, dar a căror subzistență nu mai poate fi susținută prin mecanismele clasice de solidaritate dintre generații (pay-as-you-go=plătești pe măsură ce consumi), devenite anacronice în raport cu noua realitate demografică.
• Dividendul Digital. Reglementarea reducerii progresive a săptămânii de muncă, cu un obiectiv de 15–20 de ore, fără diminuarea veniturilor salariale. Această măsură vizează redistribuirea echitabilă a câștigurilor de productivitate către factorul uman, prevenind șomajul tehnologic și menținând puterea de cumpărare necesară funcționării economiei de piață.
• Voucherul de „Recalificare Existențială”. Într-o eră în care munca tradițională încetează să mai fie majoritară, acest voucher susține trecerea de la „omul productiv” la „omul creativ”. Finanțarea va fi direcționată către educație continuă, activități comunitare, artă și îngrijire, oferind un nou sens existențial în etapa de longevitate extinsă.

Etica Timpului–De la „Timpul Muncii” la „Timpul Trăirii”

Robotul amortal va deține „timpul muncii”, în timp ce Omul ageless va reînvăța „timpul trăirii”. Fără o reformă profundă a sistemului de pensii și a celui fiscal, riscăm o prăpastie socială între o elită tehnologică și o masă de oameni fără rol productiv.

Notă privind stabilitatea monetară în economia automatizării

Într-un sistem unde valoarea nu mai este generată majoritar prin efort uman salarizat, ci prin algoritmi, stabilitatea monetară devine o provocare de ordin structural. Trecerea de la masa salarială la „Dividendul Digital” și la „Contribuția de Reechilibrare Socială” necesită o supraveghere strictă a echilibrului dintre masa monetară aflată în circulație și abundența de bunuri produse de „Robotul Amortal”.

• Evitarea Paradoxului Abundenței. Deoarece roboții pot produce volume imense de bunuri și servicii la costuri marginale tot mai mici, există riscul unei deflații tehnologice care ar putea destabiliza investițiile. Deși eficiența algoritmică reduce componenta de manoperă, costurile cu resursele, energia și mentenanța rămân constante de bază. Statul, prin mecanismul de taxare a algoritmului, trebuie să asigure un flux monetar constant către cetățenii „ageless”, transformând această eficiență a mașinii în putere de cumpărare umană. Fără acest transfer, supraproducția robotică s-ar lovi de incapacitatea de consum a populației (rămasă fără venituri salariale tradiționale), generând un blocaj economic sistemic prin lipsa cererii solvabile.
• Masa Monetară și Productivitatea Algoritmică. În noul model, emisiunea monetară nu mai poate fi corelată exclusiv cu indicii tradiționali ai muncii. Se impune ca stabilitatea monedei să fie ancorată în „Unitatea de Productivitate Tehnologică”. Practic, valoarea banilor va fi susținută de capacitatea de producție și a sistemelor automate, asigurându-se că venitul de bază distribuit pensionarilor și cetățenilor activi are o acoperire reală în bunuri și servicii disponibile pe piață.
• Controlul Inflației prin Redistribuire: Spre deosebire de emisiunea monetară fără acoperire, „Dividendul Digital” este extras direct din plusvaloarea generată de automatizare. Astfel, finanțarea longevității nu devine o sursă de inflație, ci un mecanism de echilibrare: extragem profitul excedentar și de la entitățile non-umane (algoritmi) și îl reintroducem în circuitul economic prin consumul uman, menținând astfel vitalitatea pieței.

Rolul Sindicatelor în Reconfigurarea Contractului Social

În epoca „Robotului Amortal”, misiunea tradițională a sindicatelor trebuie să treacă printr-o metamorfoză profundă. Dacă până acum sindicatul lupta prioritar pentru mărirea salariilor muncii vii, în noul context, acesta devine garantul echității în distribuția productivității automate. Principalele direcții de acțiune sindicală pentru orizontul 2030-2050 vor fi:

• Negocierea „Câștigului de Timp”. Sindicatele vor milita pentru reducerea drastică a normei de lucru (către săptămâna de 15-20 de ore), susținând că beneficiul automatizării trebuie să se materializeze în extinderea „timpului trăirii” pentru om, nu doar în acumularea profitului corporatist.
• Monitorizarea Substituției Tehnologice. Sindicatul devine un auditor social care verifică respectarea Legii „Unității de Substituție Tehnologică”. Acesta se va asigura că pentru fiecare flux de lucru automatizat, angajatorul virează către Fondul de Pensii o cotă de 50% din contribuțiile aferente posturilor umane eliminate. Sindicatul va veghea ca robotizarea să nu devină un mecanism de evaziune socială.
• Garantarea „Dividendului Digital”. Într-o lume în care ponderea muncii umane scade continuu, sindicatele vor reprezenta interesele „cetățeanului ageless” în fața statului-arbitru. Misiunea lor va fi să asigure că profiturile generate de algoritmi alimentează venitul social minim (sau venitul de bază) și nu se concentrează exclusiv în mâinile elitelor tehnologice. Astfel, sindicatul viitorului nu mai este doar un negociator al efortului fizic, ci un arhitect al noului contract social, protejând dreptul omului de a beneficia de „darul longevității” fără spectrul sărăciei.

Concluzie–O Nouă Formă de Echitate

Sustenabilitatea sistemului de pensii în era Inteligenței Artificiale nu va fi determinată de o lipsă de resurse financiare, ci de curajul și capacitatea noastră de viziune etică. Adevărata provocare a acestui secol este tranziția istorică de la un model fiscal care impozitează exclusiv efortul uman, la unul care recunoaște și fiscalizează și randamentul exponențial al mașinii. Prin implementarea „Dividendului Digital” și a mecanismelor de taxare a algoritmilor, avem șansa unică de a transforma longevitatea dintr-o amenințare bugetară într-o victorie a civilizației: libertatea de a trăi dincolo de necesitatea muncii de subzistență.În acest nou contract social, „Robotul Amortal” nu mai este un competitor al muncii vii, ci devine garantul tehnologic al bunăstării și demnității „Omului Ageless”. Este, în esență, trecerea de la supraviețuirea prin efort la existența prin cunoaștere și creativitate.

Bibliografie/Bibliography

• Schwab, K.: A Patra Revoluție Industrială, Editura Curtea Veche, 2016/The Fourth Industrial Revolution, World Economic Forum, 2016.
• Harari, Y. N.: Homo Deus: Scurtă istorie a viitorului, Editura Polirom, 2017/Homo Deus: A Brief History of Tomorrow, Harper, 2017.
• Rifkin, J.: Sfârșitul muncii, Editura Polirom, 1995 (perspectivă asupra automatizării)/The End of Work, Putnam Publishing Group, 1995 (perspective on automation).
• Grigorie-Lăcriţa, N.: Robotul amortal și omul fără vârstă, ageless, publicat pe diverse platforme web/The Amortal Robot and the Ageless Human, published on various websites.
• Grigorie-Lăcriţa, N.: Sistemul de pensii bazat pe contribuţii şi venituri corelate, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 2005/The Pension System Based on Correlated Contributions and Incomes, Tribuna Economică Publishing House, Bucharest, 2005.
• Grigorie-Lăcriţa, N.: Sistemul de pensii bazat pe principiul contributivităţii. Necesitate. Posibilităţi de aplicare. Metodologie de calcul, Editura Sitech, Craiova, 2010/The Pension System Based on the Principle of Contributivity. Necessity. Application Possibilities. Calculation Methodology, Sitech Publishing House, Craiova, 2010.
• Bostrom, N.: Superinteligența: Căi, pericole, strategii/Superintelligence: Paths, Dangers, Strategies, Oxford University Press, 2014.
• Ford, M.: Ascensiunea roboților: Tehnologia și amenințarea unui viitor fără locuri de muncă/Rise of the Robots: Technology and the Threat of a Jobless Future, Basic Books, 2015.
• Susskind, D.: O lume fără muncă: Tehnologia, automatizarea și cum ar trebui să răspundem/A World Without Work: Technology, Automation, and How We Should Respond, Metropolitan Books, 2020.
• OECD: Pensiile dintr-o privire 2023: Indicatori OECD și G20/Pensions at a Glance 2023: OECD and G20 Indicators, OECD Publishing, 2023.

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie-Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile)

Nicolae Grigorie-Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1. 

Nota redacției. În economie, doi parametri sunt considerați invers proporționali (sau invers corelați) atunci când creșterea unuia determină scăderea celuilalt. Cele mai cunoscute cupluri de acest tip sunt:

• Rata Șomajului și Rata inflației (Curba Phillips). Pe termen scurt, o rată a șomajului scăzută este asociată cu o rată a inflației ridicată, deoarece o piață a muncii strânsă tinde să crească salariile și prețurile.
• Prețul și Cererea (Legea Cererii). Atunci când prețul unui bun crește, cantitatea cerută de consumatori scade, și invers.
• Investițiile și Rata dobânzii. Atunci când rata dobânzii crește, costul creditelor devine mai mare, ceea ce reduce dorința firmelor de a investi, ducând la o scădere a investițiilor.
• Creșterea economică și Inegalitatea veniturilor (în anumite contexte). Există studii care sugerează că o inegalitate foarte mare a veniturilor poate frâna creșterea economică, deși relația poate fi complexă. 

Ca urmare, după părerea mea, nu putem aplica în contextul inteligenței artificiale (în plină expansiune) cu o „distribuție spațială exponențială” (cel puțin) o teorie „liniară” bazată pe cunoștințele noastre actuale care sunt mai mult decât limitate pentru a elimina paradoxul generat de „o producție abundentă”, și „o masă de consumatori în scădere”, doi „paramterii economici” invers proporționali fără să introducem „corespunzător” principiul de nedeterminare al lui Heisenberg, adesea folosit ca metaforă (numit uneori efectul observației) pentru a descrie o relație de proporționalitate inversă între precizia măsurătorii și stabilitatea variabilei . Iată cum se traduce acest principiu în termeni concreți:

• Legea lui Goodhart (echivalentul economic). Aceasta este cea mai directă aplicație: „Când o măsură devine un obiectiv, încetează să mai fie o măsură bună”. Proporționalitate inversă (ΔA x ΔB≥K). Cu cât încerci să controlezi mai precis un parametru (de exemplu, rata șomajului sau inflația), cu atât perturbi mai mult sistemul economic în ansamblu, făcând alți indicatori imprevizibili.
• Interferența observatorului. În economie: Acțiunea de măsurare. Dacă o bancă centrală anunță că monitorizează îndeaproape un anumit indicator pentru a lua decizii, participanții la piață își vor ajusta comportamentul în anticipare.

Eu sunt convins că sistemul de pensii nu se va prăbuși niciodată. Și modelul de care vorbește autorul în acest articol nici nu va fi necesar și nici nu va exista peste două decenii. Expansiunea Inteligenței artificiale va genera în timp „roboți umani” asistați social („roboți sociali”), care vor funcționa unui algoritm unic (uniform) generalizat, localizați într-un spațiu  socio – determinist prin „matricea lor reprezentativă” (o bază de date obținută de la furnizori de servicii, bănci, rețele de socializare, etc.) conform unei noi ordini mondiale „convergente în normă” (în sens tare) către un fel de comunism „artificial” dar structurat pe ideile cei „naturale” imaginat în teoria marxistă: fără bani, fără clase sociale, fără proprietăți, conform principiului: „de la fiecare cât poate și la fiecare cât îi trebuie”.

Teoria „roboților sociali” am elaborat-o (în anii 2000) cu mult timp înainte ca Inteligența artificială să fie „funcțională”, conceptul căreia,  oficial, creată și definită cu 7 decenii în irmă (vara anului 1956) în cadrul workshop-ului de la Colegiul Dartmouth (Dartmouth Conference, Dartmouth Summer Research Project on Artificial Intelligence), inițiat și organizat de John McCarthy împreună cu Marvin Minsky (Harvard), Nathaniel Rochester (IBM) și Claude Shannon (Bell Telephone Laboratories), Trenchard More  (IBM’s Thomas J. Watson Research Center and Cambridge Scientific Center), Oliver Selfridge  (Lincoln Laboratories), Allen Newell (Carnegie-Mellon University) și Herbert Simon (Carnegie Mellon University, Premiul nobel pentru economie în 1978)

Bibliografie selectivă

„Omul Matrice” al Zapaniștilor într-un spațiu psihosocial (psihologie socială) cu structuri matematice specifice sistemelor complexe (teoria haosului – fractali) și formale (de tip Gödel). Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA (jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitale la Paris).

Subiect de teză de doctorat inter – pluri și transdisciplanar. Atomi (roboți) „sociali”. Psihosociologia matematică și aplicațiile ei la studiul comportamentului deviant (infracțional criminal). Studiul fenomenelor (anti)sociale cu ajutorul sistemelor complexe (teoria haosului – fractali) și formale (de tip Gödel)

In memoriam profesorul Ion Iordăchel (fost șef al catedrei de sociologie a Academiei „Ștefan Gheorghiu”). „Civitas Innocentiae” în „Lumea II” a scriitorului și cineastului Grid Modorcea, (neo)Comunismul, Libertatea „sub sechestru electronic” cu ajutorul sistemelor de navigație prin sateliți în cadrul structurilor inter-, pluri și transdidciplinare ale Noii Ordini mondiale. „Societatea ordonată” și cuantificarea stărilor psihice și psihologice ale „omului – matrice” („atom – social”, „robot – uman”)

Articole asociate

Marea reformă a regimului de pensii francez. „Sinistrele” legi și constante ale lui Woerth! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitalei și al Organizației pentru Apărarea Dreprturilor Omului – Națiunile Unite). Articol citat în lucrarea științifică „The reform of national social – economic systems and european reform” (Carmen & Liviu Radu)

Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)