„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe

Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main and only purpose! Jurnalul Bucureștiului aims to be an online newspaper for information and debate of citizens’ problems and events.

The principles that will be at the basis of this publication are: 

– Democracy cannot exist without opposition

–Elected representatives are our representatives and not our masters

– Criticism fosters progress

–Free speech-an important factor in correcting the deviations of power.

Organisation Internationale de la Francophonie

„Ecuațiile Societății”–Cum decodificăm lumea socială prin
matematică în viziunea profesorului Thomas Csinta (articol fără imagiui foto și video în format pdf, autor Anca Cheaito–jurnalistă româno–libaneză)

Rezumat. Articolul explorează posibilitatea transpunerii instrumentarului matematic în analiza fenomenelor sociale, juridice și comportamentale. Pornind de la ideea că structurile sociale pot fi descrise prin modele formale similare celor din fizica complexității, se examinează contribuțiile interdisciplinare ale profesorului Thomas Csinta, fizician teoretician & matematician și investigator al realităților socio–judiciare. Studiul propune o reflecție filosofică asupra limitelor epistemice ale modelării matematice a comportamentului uman și asupra relației dintre raționalitate, moralitate și adevăr în contextul unei „matematici a umanului”.

CUFR R&D (Conseil/Centre Universitaire Formation Recherche auprès des Grandes Ecoles Françaises/Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R & D – Thomas CSINTA, scientist & research professor, scientific & research director)

Introducere

Matematica și fizica complexității se concentrează pe sisteme complexe, care sunt formate din multe părți interconectate și a căror comportare generală nu poate fi prezisă simplu doar prin analizarea componentelor individuale. Aceste domenii folosesc matematică avansată, cum ar fi teoria haosului, logica fuzzy, rețelele complexe și procesarea statistică, pentru a studia fenomene din diverse domenii, de la științe biologice și biotehnologie și la științe social-economice economie la meteorologie și fizica particulelor elementare. În ultimele decenii, matematica și fizica complexității au depășit frontierele tradiționale ale științelor naturii, pătrunzând în domenii ale experienței umane care, până nu demult, păreau refractare cuantificării. De la modele de propagare a informației în rețele sociale până la algoritmi de decizie juridică, matematica a devenit un instrument epistemologic în descifrarea realităților sociale. Această tendință, pe care o putem numi „matematizarea lumii sociale”, nu este o simplă extensie tehnologică, ci o transformare de paradigmă. Ea presupune trecerea de la descrierea intuitivă a comportamentului colectiv la o modelare formală a interacțiunilor umane. În acest context, demersurile unor cercetători interdisciplinari precum Prof. Thomas Csinta oferă o perspectivă inovatoare asupra modului în care gândirea matematică poate ilumina zonele de ambiguitate morală, juridică și socială.

De la fizica (teoria) haosului la sociomatematică–fundamente pentru o epistemologie a complexității sociale

La originea oricărei științe a complexității se află o tensiune între ordine și dezordine. Fizica haosului–una dintre cele mai fertile paradigme apărute în a doua jumătate a secolului XX–a arătat că sistemele neliniare, chiar și atunci când par imprevizibile, ascund structuri stabile, repetiții subtile și corelații ascunse. Așa-numitul haos determinist nu este lipsă de lege, ci o formă mai profundă de ordine, inaccesibilă unei priviri simplificatoare. Această idee, că dincolo de dezordine există o structură, a inspirat trecerea de la analiza fizică a naturii la analiza matematică a societății. O lume socială marcată de fluctuații, contradicții și incertitudini morale se comportă, sub anumite aspecte, asemenea unui sistem fizic complex: interacțiunile individuale produc comportamente colective emergente, imposibil de anticipat în mod liniar. 

Profesorul Thomas Csinta se înscrie în această linie de gândire, transpunând principiile fizicii (teoriei) haosului în domeniul socio-juridic. În lucrările sale, el sugerează că sistemele sociale și instituționale pot fi descrise printr-un formalism asemănător celui aplicat în fizica neliniară. Fiecare actor social, fiecare decizie, fiecare act de justiție reprezintă o variabilă într-un sistem în care micile variații inițiale pot genera transformări majore–analog efectului fluturelui formulat de Edward Lorenz.

Unul dintre conceptele centrale ale fizicii haosului este sensibilitatea la condițiile inițiale. Într-un sistem meteorologic sau astrofizic, o schimbare infimă a unui parametru poate produce o evoluție complet diferită în timp. Aplicată la scară socială, această idee capătă o putere explicativă remarcabilă: o decizie juridică, un discurs public sau o informație virală pot declanșa transformări sociale neanticipate. În modelul socio-matematic propus de prof. Csinta, aceste fenomene sunt descrise prin ecuații diferențiale neliniare care surprind interdependența dintre factori cognitivi, emoționali și instituționali. Astfel, justiția, opinia publică sau comportamentul electoral pot fi văzute ca sisteme dinamice, caracterizate de instabilități, bifurcații și procese de autoorganizare.

Această viziune deschide un nou cadru epistemologic: societatea ca sistem haotic ordonat, în care comportamentul colectiv emergent este produsul a mii de micro-interacțiuni individuale. În termeni matematici, nu mai vorbim despre cauzalitate simplă, ci despre corelații emergente și dependențe de scară. În extensia acestei paradigme, teoria rețelelor complexe devine un instrument fundamental al „socio-matematicii”. Rețelele sociale, juridice sau instituționale pot fi reprezentate ca grafuri în care nodurile sunt indivizi, iar legăturile fluxuri de informație, putere sau influență.

Profesorul Csinta aplică această perspectivă în analiza dinamicii judiciare: modul în care informațiile circulă între părțile implicate într-un proces, felul în care se formează consensul decizional sau se distorsionează adevărul juridic. Prin metode inspirate din teoria grafului și din calculul probabilităților, el arată că anumite structuri–„noduri-cheie” sau „huburi de decizie”–pot determina comportamentul întregului sistem. Astfel, adevărul juridic apare nu ca o entitate fixă, ci ca un rezultat emergent al unei rețele în mișcare, în care percepția, intenția și contextul interacționează. În acest sens, sistemul de justiție se comportă ca un sistem complex adaptiv: se autoreglează, se transformă și învață din propriile erori. Această abordare sociomatematică oferă un cadru de interpretare care depășește dualismul clasic dintre obiectiv și subiectiv: adevărul nu este o constantă universală, ci o funcție dinamică dependentă de relație și context. Prin transpunerea acestor concepte din fizică în sfera socială, prof. Csinta nu urmărește o simplă aplicare tehnică, ci o transformare epistemologică: matematica devine o metodă de înțelegere a incertitudinii, nu de eliminare a ei.

Așa cum în fizică haosul determinist presupune o ordine ascunsă, în societate incertitudinea morală sau juridică poate ascunde regularități subtile ale comportamentului uman. În această interpretare, modelele matematice devin metafore cognitive, care ne ajută să vizualizăm dinamica complexă a valorilor, intențiilor și deciziilor. Această „epistemologie a haosului social” afirmă că rațiunea nu constă în eliminarea ambiguității, ci în recunoașterea structurii sale. Cu alte cuvinte, înțelegerea lumii sociale presupune capacitatea de a descifra ordinea din interiorul dezordinii – exact ceea ce fizica haosului a făcut pentru natură.

Codul socio-genetic și aplicațiile lui la studiul comportamentului infracțional criminal – (Le code sociogénétique et ses applications à l’étude du comportement criminel)

O sociomatematică a viitorului–Conceptul de sociomatematică, promovat în scrierile și conferințele profesorului Thomas Csinta, desemnează această nouă disciplină de frontieră care unifică analiza cantitativă cu reflecția etică. Ea presupune o gândire capabilă să integreze complexitatea fără a o reduce, să opereze cu date fără a pierde din vedere sensul. În această perspectivă, matematica nu mai este doar știința numerelor, ci devine o știință a relațiilor: între oameni, între instituții, între intenții. Fiecare formulă devine o ipoteză despre comportamentul colectiv, fiecare ecuație–o reflecție asupra naturii umane. Sociomatematica nu este o utopie tehnologică, ci o nouă formă de umanism rațional. Ea ne invită să vedem în haosul lumii nu doar o amenințare, ci un limbaj al posibilității.

Sociologia matematică și rolul ei în structurile de date ale noii ordini mondiale. „Mecanica socială” a Acad. prof. Spiru Haret – precursor al (psiho)sociologiei matematice (dedicat Generalului Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al Marii Loji Naționale Române 1880)

De la fizica haosului la sociomatematică se întinde un arc intelectual care unește două lumi: cea a legilor universului și cea a legilor moralei. În ambele, ordinea și dezordinea coexistă, iar sensul se naște din tensiunea dintre ele. În lectura lui Thomas Csinta, ecuațiile nu sunt expresii reci ale rațiunii, ci modele vii ale înțelegerii. Adevărata știință nu constă în a elimina incertitudinea, ci în a o înțelege; nu în a reduce complexitatea, ci în a o transforma în cunoaștere. Astfel, sociomatematica nu este doar o nouă știință, ci o formă de filosofie aplicată: o meditație asupra felului în care gândirea umană poate, prin rigoare și empatie, să găsească armonie în haosul lumii. Fizica modernă, în special teoria haosului și dinamica sistemelor neliniare, a demonstrat că ordinea și dezordinea nu sunt fenomene opuse, ci interdependente. Același principiu poate fi aplicat în analiza comportamentului social, unde fluctuațiile emoționale, culturale sau politice produc forme emergente de organizare. În „ecuațiile societății”, variabilele nu mai sunt viteze, mase sau energii, ci valori, intenții și decizii. De exemplu, în teoria rețelelor sociale, nodurile (indivizii) și legăturile (relațiile) pot fi analizate prin modele matematice care evidențiază distribuția puterii, influenței sau încrederii. Matematica devine, astfel, un limbaj al comportamentului colectiv.

Subiect de teză de doctorat – Codul CSG (Codul „Sociogenetic” – complementul Codului Biogenetic – CBG – ADN în Codul Genetic Personal – CGP) în revista „The Detective’s World”. Aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Franța, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

Contribuția Profesorului Thomas Csinta–între știință și justiție

În contextul contemporan al interdisciplinarității științifice, figura profesorului Thomas Csinta se distinge printr-un demers unic: transpunerea metodologiilor din fizică și matematică în spațiul juridic și social. Activitatea sa, plasată la confluența dintre științele exacte și cele umaniste, propune un nou tip de epistemologie aplicată, una care depășește granițele tradiționale dintre obiectivitate și interpretare. Pornind de la conceptele fizicii sistemelor neliniare și ale teoriei rețelelor, prof. Csinta tratează sistemul juridic ca pe un sistem complex adaptiv, supus acelorași principii de autoorganizare și instabilitate dinamică care guvernează fenomenele naturale. Această abordare presupune o mutare de perspectivă: în locul unei viziuni statice, deterministe, el propune o viziune dinamică, bazată pe relații, interdependențe și emergență.

În concepția sa, fiecare proces juridic reprezintă un micro-univers informațional, în care interacțiunile dintre actori–judecători, procurori, martori, experți, norme și contexte–generează un câmp de forțe complexe. Dinamica acestui câmp poate fi descrisă prin modele matematice, analog celor utilizate pentru analiza sistemelor fizice cu mai multe variabile. Astfel, adevărul juridic nu este un dat fix, ci o funcție dependentă de parametri contextuali, care evoluează în timp. Orice decizie, declarație sau dovadă poate influența întregul sistem, modificând echilibrul de interpretare–un fenomen similar cu „efectul fluturelui” din teoria haosului, unde o mică variație inițială produce consecințe disproporționate în dinamica globală.

Zapaniștii: „Omul Matrice” într-un spațiu psihosocial (psihologie socială) cu structuri matematice specifice sistemelor complexe (teoria haosului – fractali) și formale (de tip Gödel). Corespondență de la prof. dr. Thomas CSINTA (atașat de presă al Poliției Capitale la Paris).

De la determinism juridic la probabilism socio-matematic

Prin această transpunere conceptuală, prof. Csinta propune o critică subtilă la adresa determinismului juridic, ideea că justiția poate fi complet rațională și predictibilă. În locul acestei viziuni, el introduce un model probabilist al deciziei juridice, în care incertitudinea și ambiguitatea nu sunt erori de sistem, ci componente constitutive ale realității sociale. În acest cadru, procesul juridic poate fi reprezentat ca o funcție de distribuție a variabilelor cognitive și etice, unde fiecare participant contribuie cu o pondere de subiectivitate. Prin formalizarea matematică a acestor interacțiuni, Prof. Csinta demonstrează că justiția poate fi analizată nu doar în termeni normativi, ci și structurali–ca un sistem emergent în care echilibrul este dinamic și relativ.

Remember. „Măcelarul din Sarthe”. Drama (masacrul) de la Thorigné sur Dué, după douăzeci de ani! Un dosar criminal contaminat cu vicii de procedură. Oficios, o gravă eroare judiciară (Le Drame de Thorigné sur Dué, vingt ans après. Officieusement, une grave erreur judiciare!). Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA (jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

Această perspectivă deschide posibilitatea utilizării instrumentelor din teoria grafurilor, analiza entropiei informaționale și modelarea Bayesiană pentru a descrie fluxurile de informație și credibilitate în cadrul proceselor judiciare. În acest sens, justiția devine un câmp de echilibru între ordine (legea formală) și haos (interpretarea umană), între normă și percepție.

Modelul judiciar ca rețea cognitivă

Un element inovator al contribuției profesorului Csinta este conceperea sistemului judiciar ca o rețea cognitivă. În acest model, actorii sociali nu sunt doar părți pasive ale unei proceduri, ci noduri active într-un flux de semnificații. Fiecare decizie juridică este produsul interacțiunilor dintre aceste noduri, iar consistența sistemului derivă din echilibrul dintre densitatea informațională și entropia decizională. Cu alte cuvinte, calitatea actului de justiție depinde de raportul dintre cantitatea de informație disponibilă și gradul de interpretare subiectivă.

Profesorul Thomas Csinta – arhitect al gândirii interdisciplinare și spirit enciclopedic al vremurilor noastre (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025)

Prin această lentilă, prof. Csinta aduce în discuție un concept de mare relevanță teoretică: justiția ca sistem de auto-corecție. Așa cum un sistem fizic tinde către echilibru termodinamic, și sistemul juridic tinde, în timp, către un echilibru al interpretărilor, prin acumularea experienței și ajustarea normelor. Acest model poate fi aplicat, de exemplu, în analiza modului în care deciziile instanțelor superioare influențează jurisprudența inferioară sau în studiul impactului rețelelor sociale asupra percepției publice a justiției. Dinamica rezultată este una multi-nivelară, unde dimensiunea individuală, instituțională și mediatică interacționează în mod neliniar.

Demersul profesorului Thomas Csinta nu se limitează la aplicarea formalismelor matematice asupra domeniului juridic, ci propune o veritabilă epistemologie a justiției. Aceasta se bazează pe recunoașterea faptului că, în realitate, sistemele umane nu pot fi complet previzibile, dar pot fi inteligibile prin identificarea structurilor de interdependență. În acest sens, matematica nu devine un instrument de dominație epistemică, ci unul de transparență cognitivă. Ea ne permite să vedem unde se află nodurile critice, unde se produce dezechilibrul și cum pot fi restaurate simetriile pierdute ale adevărului. Filosofic vorbind, această abordare are implicații majore: ea transformă justiția dintr-o instanță a certitudinii într-un proces al raționalității dinamice. Justiția nu este statică, ci evoluează, învață, se adaptează. Prin integrarea modelării matematice, prof. Csinta oferă o imagine a justiției ca sistem viu, autoreferențial, capabil să se reformeze prin cunoaștere.

Ceea ce conferă lucrărilor profesorului Csinta o dimensiune distinctivă este faptul că, dincolo de rigoarea științifică, ele păstrează o ancoră etică profundă. Pentru el, matematica nu este un scop în sine, ci un limbaj prin care putem descrie echitatea–un ideal aflat la intersecția dintre rațiune și morală. În viziunea sa, matematizarea justiției nu trebuie să conducă la o tehnocratizare a deciziei, ci la o înțelegere mai clară a naturii umane implicate în actul de judecată. Modelele matematice nu înlocuiesc conștiința morală, ci o clarifică, oferind o hartă a limitelor și a posibilităților ei.

Într-o eră în care algoritmii și inteligența artificială pătrund tot mai mult în domeniul deciziei juridice, gândirea profesorului Thomas Csinta devine un reper etic: o pledoarie pentru armonia dintre știință și justiție, între cuantificare și compasiune, între lege și umanitate. Prin contribuțiile sale, profesorul Thomas Csinta propune un nou cadru teoretic și metodologic pentru înțelegerea justiției și a comportamentului social. Inspirat din fizica haosului și teoria complexității, acest cadru redefinește justiția ca fenomen emergent, probabilistic și relațional. Demersul său demonstrează că interdisciplinaritatea autentică nu înseamnă amestec de concepte, ci convergență epistemică: un efort comun al științelor de a înțelege omul în integralitatea sa, ca ființă rațională, morală și dinamică. Prin această sinteză între știință și justiție, prof. Thomas Csinta reface o legătură originară: aceea dintre adevăr și ordine, dintre legea naturii și legea omului.

Scrisoare adresată candidatului François Hollande la alegerile prezidențiale franceze din mai 2012 (sub formă de memoriu având la bază un studiu socio – matematic utilizând sistemele complexe și formale Gödel), pentru eliberarea (grațierea) lui Dany Leprince, condamnat (în 1997) la închisoare pe viață (cu o perioadă de siguranță de 22 de ani de recluziune criminală) pentru un cvadruplu asasinat cu caracter crapulos (în 1994), pe care nu l-a comis! (Corespondență din Franța – prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale & științifice, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

Prof. Thomas Csinta, format ca fizician teoretician și matematician, a extins aplicabilitatea instrumentelor științelor exacte în domenii socio-judiciare, propunând o abordare integrativă a realităților sociale. Activitatea sa ilustrează modul în care analiza cantitativă poate servi unei înțelegeri calitative a complexității umane. În cercetările sale, prof. Csinta aplică concepte din teoria rețelelor complexe și din modelarea probabilistică pentru a evidenția structuri ascunse în procesele juridice. Un exemplu relevant este tratamentul sistemului judiciar ca rețea dinamică, unde actori precum judecători, martori și procurori devin „noduri” interconectate prin fluxuri de informație și decizie. În acest model, o mică variație—o declarație ambivalentă sau o probă interpretată diferit—poate genera efecte sistemice, analog „efectului fluturelui” din teoria haosului. Această abordare sugerează că adevărul juridic nu este o constantă absolută, ci o funcție dependentă de interacțiuni complexe, de percepție și de context. În mod implicit, prof. Csinta formulează o epistemologie aplicată a justiției, unde matematica nu este o reducție a realității, ci o metodă de revelare a structurii sale profunde. Profesorul Thomas Csinta este recunoscut pentru discursul său interdisciplinar, care îmbină precizia matematică cu profunzimea reflecției filosofice, pledând pentru o știință a umanității în care rațiunea și empatia devin variabile complementare ale adevărului.

Luptele de stradă de la Paris [Dezbatere televizată dintre G-ral (r) Constantin-Bartolomeu Săvoiu (Înalt demnitar al masoneriei naționale și internaționale, Mare Maestru al MLNR 1880) si Thomas Csinta, scientist and research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social–Economic and Engineering Sciences]

Matematica și etica—limitele modelării

Aplicarea matematicii în domenii sociale ridică, inevitabil, întrebări de ordin etic și filosofic. Poate fi moralitatea cuantificată? Poate fi libertatea descrisă printr-o funcție de probabilitate? Răspunsul, după cum subliniază Prof. Csinta în lucrările sale teoretice, nu constă în absolutizarea cifrei, ci în utilizarea acesteia ca instrument de clarificare a ambiguității. Matematica, în acest sens, devine un limbaj fenomenologic, o metodă prin care realitatea este adusă la lumină fără a fi simplificată. Într-o lectură heideggeriană, putem spune că matematica „dezvăluie ființa” socialului: nu o măsoară, ci o face inteligibilă.

Spre o știință a umanității cuantificabile

„Ecuațiile Societății” nu sunt simple formule, ci metafore epistemice care exprimă dorința de a găsi ordine în haosul uman. Prin perspectiva interdisciplinară propusă de prof. Thomas Csinta, matematica se transformă dintr-un instrument al certitudinii într-un spațiu al înțelegerii. Prin ele, matematica se umanizează, iar umanul se matematizează. Într-o lume în care datele devin noii zei ai deciziei, abordări precum cea a profesorului Thomas Csinta ne amintesc că raționalitatea nu este opusul empatiei, ci forma ei supremă. În această lume dominată de date și algoritmi, această viziune oferă un avertisment subtil: cuantificarea nu trebuie să substituie reflecția, ci să o completeze. Matematica, aplicată lumii sociale, nu trebuie să decidă în locul nostru, ci să ne ajute să înțelegem de ce deciziile noastre contează.

Investigații jurnalistice – Dezvăluiri strict confidențiale. Drama unei mame. Drama unei „copile”. Drama unei familii românești! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale – Atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite la Paris)

Astfel, în ecuațiile societății, variabila esențială rămâne omul, un sistem deschis, imprevizibil, dar perfect modelabil în aspirația sa către sens și adevăr. Matematica, atunci când este aplicată asupra realităților sociale, nu ne oferă un verdict, ci o perspectivă: aceea că, dincolo de variabilele infinite ale existenței, se ascunde mereu dorința noastră de a transforma incertitudinea în înțelegere și, poate, justiția în adevăr. În cele din urmă, poate că lumea socială nu este un mister de nerezolvat, ci o ecuație deschisă–una care nu cere soluții, ci participare. Fiecare dintre noi este o variabilă în această formulă imensă a existenței colective, iar matematica nu este decât un mod de a ne privi mai lucid. Prin viziunea sa interdisciplinară, prof. Thomas Csinta ne invită să privim realitatea nu ca pe un sistem închis, ci ca pe un organism viu, guvernat de legi subtile, dar animate de libertatea conștiinței. Astfel, știința devine meditație, iar ecuația, o formă de rugăciune rațională: încercarea omului de a descifra sensul propriului haos.

 Jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”

Articole asociate

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin matematică în viziunea profesorului Thomas Csinta

„Constelații Diamantine” – „Ecuațiile societății”. Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta (Anca Cheaito, jurnalistă româno – libaneză) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista, poeta, prozatoarea și omul de cultură Doina Drăguț (Redactor șef al revistei de cultură universală „Constelații Diamantine” – parteneră a Jurnalului Bucureștiului)

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

Notă. Articolele autoarei Anca Cheaito  în Jurnalul Bucureștiului