Mașinile electrice și cu șofer automat în epoca Inteligenței Artificiale (Electric and Autonomous Vehicles in the Era of Artificial Intelligence) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

„Inteligența artificială este noua electricitate. Așa cum electricitatea a transformat totul acum 100 de ani, IA va transforma fiecare industrie în următorii ani” (Andrew Ng)

Rezumat. Epoca inteligenței artificiale aduce schimbări radicale în industria auto. Se estimează că până în anii 2035–2040, marii producători vor abandona definitiv producția mașinilor diesel și pe benzină. Articolul analizează tranziția către „computerele pe roți”, dispariția conceptului de proprietate asupra vehiculului, reducerea accidentelor cu peste 95% și transformarea structurală a serviciilor de mentenanță, asigurări, a pieței muncii și a mediului înconjurător sub impactul algoritmilor IA.

Abstract. The era of artificial intelligence brings radical changes to the automotive industry. It is estimated that by 2035–2040, major manufacturers will permanently phase out diesel and gasoline cars. The article analyzes the transition to „computers on wheels,” the disappearance of car ownership, the reduction of accidents by over 95%, and the structural transformation of maintenance services, insurance, the labor market, and the environment under the impact of AI algorithms.

Introducere. Definiția și impactul Inteligenței Artificiale

„Oamenii, care sunt limitați de o evoluție biologică lentă, nu vor putea concura cu inteligența artificială și vor fi depășiți” (Stephen Hawking)

Depășirea barierelor noastre biologice prin Inteligența Artificială nu trebuie privită ca o pierdere a controlului, ci ca o eliberare istorică. Transferând responsabilitatea conducerii auto către algoritmi, umanitatea se degrevează de o sarcină repetitivă și adesea fatală. Această „depășire” tehnologică ne redă cel mai prețios bun: timpul, dar mai ales ne garantează securitatea vieții. Într-o lume în care eroarea umană este eliminată de o inteligență care nu obosește și nu greșește, drumul public încetează să mai fie un spațiu al hazardului și al tragediilor, devenind un coridor sigur pentru progres. Omul își recapătă astfel vocația de a gândi și de a crea, lăsând mecanica supraviețuirii în traficul cotidian în seama unei tehnologii care prețuiește viața prin precizie absolută. Inteligența Artificială (IA) reprezintă orice cunoaștere sau informație care provine de la mașini, computere și programe software care imită și îmbunătățesc iterativ inteligența umană pentru a efectua activități complexe. IA va produce schimbări „epocale” până în jurul anului 2050, afectând profund modul de viață al întregii omeniri. Capacitatea de a prevedea și de a ne adapta la aceste schimbări va face diferența între un viitor benefic și unul catastrofal pentru societate.

Revoluția mobilității. De la proprietate la „Mașina ca serviciu”

Din 2018, când au apărut primele vehicule cu „șofer IA”, strategia marilor producători s-a reorientat spre construirea de „computere pe roți”. În următorii 10 ani, majoritatea vehiculelor vor fi electrice și autonome, schimbând societatea astfel:

• Accesibilitate. Oamenii vor apela o mașină prin telefon, plătind doar distanța parcursă.
• Productivitate. Pasagerii se pot concentra pe muncă în timpul deplasării, eliminând stresul conducerii.
• Siguranță. Se estimează o reducere a accidentelor rutiere cu 95–99%, salvând anual peste 1,2-1,5 milioane de vieți la nivel global prin eliminarea erorii umane.
• Dispariția permisului. Noile generații nu vor mai deține niciodată un permis de conducere sau o mașină proprietate personală.

Transformarea mentenanței și a infrastructurii energetice

„Computerele pe roți” vor duce la dispariția service-urilor clasice. Un motor electric are un număr de piese incomparabil mai mic și o fiabilitate superioară. Înlocuirea sa va dura doar 10 minute în ateliere robotizate. Benzinăriile vor fi înlocuite de stații de reîncărcare omniprezente, de la domiciliu până la contoarele de parcare stradale transformate în distribuitoare de electricitate.

Impactul economic asupra sectorului de asigurări

Sectorul asigurărilor va suferi o transformare structurală masivă:

• Transferul răspunderii. Răspunderea legală se mută de la șofer la producător (răspunderea produsului).
• Prăbușirea primelor. Reducerea accidentelor va duce la scăderea primelor de asigurare cu până la 80%, forțând companiile să se orienteze către riscuri noi, precum Cyber-Risk (securitatea algoritmilor de navigare).

Restructurarea forței de muncă și a sectoarelor conexe

Automatizarea va genera o schimbare profundă în piața muncii:

• Profesii expuse. Șoferii profesioniști, taximetriștii și mecanicii auto tradiționali vor trebui să se recalifice. Mecanicul viitorului va fi un tehnician software și electronist.
• Efecte în lanț. Dispariția benzinăriilor, a logisticii petroliere și a școlilor de șoferi va forța milioane de angajați către noi domenii în economia digitală.

Beneficiile ecologice. Regenerarea planetei și urbanismul verde

Tranziția la vehicule electrice autonome oferă avantaje ecologice fără precedent:

• Calitatea aerului. Eliminarea emisiilor de CO2 și oxizi de azot va reduce drastic bolile respiratorii urbane.
• Eficiență energetică. Algoritmii IA optimizează traficul, crescând capacitatea drumurilor cu peste 40% și reducând consumul de energie cu 30%.
• Spațiul urban. Orașele vor recâștiga spații vaste prin eliminarea parcărilor, transformându-le în zone verzi și parcuri.

Concluzii. Orizontul 2035–2040

Interzicerea vânzării mașinilor noi diesel și pe benzină în Uniunea Europeană și state precum California, începând cu 2035, este o realitate legislativă. Investițiile masive în digitalizare vor aduce câștiguri pe măsură, redefinind libertatea de mișcare. Cei care vor păstra mașini clasice se vor confrunta cu restricții severe, devalorizarea bunurilor și lipsa infrastructurii de alimentare.

Bibliografie/Bibliography

• Anderson, J. M., et al. (2024). Tehnologia vehiculelor autonome: Ghid pentru factorii de decizie. RAND Corporation/Anderson, J. M., et al. (2024). Autonomous Vehicle Technology: A Guide for Policymakers. RAND Corporation.
• Comisia Europeană (2023). Pactul Verde European: Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă. Bruxelles: Oficiul pentru Publicații al UE./European Commission (2023). The European Green Deal: Sustainable and Smart Mobility Strategy. Brussels: EU Publications Office
• Dănilă, A. & Ionescu, V. (2025). Digitalizarea asigurărilor în România. București: Editura Economică/Dănilă, A. & Ionescu, V. (2025). Insurance Digitalization in Romania. Bucharest: Economic Publishing House
• Schwab, K. (2021). A patra revoluție industrială. Editura Curtea Veche./Schwab, K. (2021). The Fourth Industrial Revolution. World Economic Forum.
• Tegmark, M. (2017). Viața 3.0: Omul în epoca Inteligenței Artificiale. Editura Humanitas./Tegmark, M. (2017). Life 3.0: Being Human in the Age of Artificial Intelligence. Knopf Publishing Group.

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie-Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile)

Nicolae Grigorie-Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1. 

Articole asociate

Trans-Umanismul – de la Omul ființă vie la Omul artificial (Transhumanism – from the Living Human Being to the Artificial Man) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)  

Dincolo de Big Bang – Granița dintre Inteligența Artificială și Scânteia Divină – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)