Acasă Culturale si Altele Trans-Umanismul – de la Omul ființă vie la Omul artificial (Transhumanism –...

Trans-Umanismul – de la Omul ființă vie la Omul artificial (Transhumanism – from the Living Human Being to the Artificial Man) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)  

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

A devenit cumplit de evident că tehnologia ne-a depăşit umanitatea.” (Albert Einstein)

Rezumat. Articolul analizează trans-umanismul ca o mișcare ce urmărește folosirea performanțelor tehnologice avansate pentru a depăși limitele biologice umane. Autorul prezintă două viziuni opuse: una pesimistă, care avertizează asupra riscului de extincție a omului natural prin fuziunea cu mașina, ducând la un „Homo Digitalis” lipsit de conștiință; și una optimistă, care vede în tehnologiile moderne un instrument de eliminare a bolilor. Concluzia subliniază responsabilitatea morală a generațiilor actuale de a proteja esența umană.

Abstract. This article analyzes transhumanism as a movement aiming to use advanced technological performance to overcome human biological limitations. The author presents two opposing views: a pessimistic one, warning of the risk of natural human extinction; and an optimistic one, which sees technology as a tool to eliminate disease. The conclusion emphasizes the moral responsibility of current generations to protect the human essence.

Perspectiva pesimistă – tehnologia ca factor de dispariție a umanității naturale

Inteligența Artificială, dacă este lăsată pe mâna unor conducători bolnavi patologic, poate deveni cea mai mare amenințare pentru existența omenirii; însă, dacă este folosită pentru a aduce bunăstare, ea poate deveni cea mai de preț resursă pentru omenire.” (N. Grigorie Lăcrița)

Trans-umanismul susține folosirea noilor științe pentru a „repara” ceea ce consideră a fi defecte ale omului: prostia, suferința, boala și moartea. Gânditorii acestei mișcări cred că oamenii vor fi transformați în ființe numite „post-umane”, adică „dincolo de umanitate”. Într-o lume condusă de Inteligența Artificială (IA), corpul uman s-ar putea uni cu sfera digitală, dând naștere lui „Homo Digitalis”. Riscul major este crearea unor „oameni artificiali: entități superinteligente, dar complet lipsite de conștiință, fără sentimente și fără nimic uman în ele. În acest viitor, „omul natural”, numit „Homo Sapiens”, ar fi înlocuit definitiv de un sistem în care individualitatea dispare în favoarea algoritmului. Dacă Einstein spunea că „tehnologia ne-a depășit umanitatea”, astăzi ar putea spune că ea ne aduce sfârșitul.

Perspectiva optimistă-tehnologia ca instrument de perfecționare a vieții prin NBIC

Succesul în crearea unei AI eficiente ar putea fi cel mai mare eveniment din istoria civilizației noastre. Sau cel mai rău. Pur și simplu nu știm. Deci, nu putem ști dacă vom fi ajutați la infinit de AI, sau ignorați de ea și dați la o parte, sau, eventual, distruși de ea.” (Stephen Hawking)

Din perspectivă optimistă, „mișcarea trans-umanistă”, cunoscută sub simbolul internațional „H+”, unde „H” vine de la „Human” sau „Om”, iar „+” reprezintă adăugarea de noi capacități, susține că tehnologia ne poate elibera de limitele biologice prin convergența tehnologiilor NBIC. Termenul NBIC reprezintă „motorul” tehnologic al trans-umanismului. Este o prescurtare care vine de la patru domenii științifice de vârf, respectiv 1) Nanotehnologie, 2) Biotehnologie, 3) Informatică și 4) Științe Cognitive, care, atunci când lucrează împreună (converg), au puterea de a modifica radical corpul și mintea umană. Iată explicația pe înțelesul tuturor:

  • Nanotehnologia (notată cu N). Folosirea unor roboți microscopici care repară corpul la nivel de celulă.
  • Biotehnologia (notată cu B). Modificarea genelor pentru a șterge bolile ereditare. Informatica (notată cu I). Integrarea inteligenței artificiale pentru a ne mări memoria.
  • Științele Cognitive (notate cu C). Legătura creier-calculator pentru a depăși limitele fizice.

Obiectivele principale ale acestei viziuni 

  • Eliminarea suferinței și a bolilor.Tratarea bătrâneții ca pe o boală ce poate fi vindecată definitiv
  • Nemurirea tehnologică. Extinderea vieții la nesfârșit prin mijloace științifice, dincolo de limita biologică actuală
  • Transferul minții (Mind Uploading). Mutarea gândirii și a conștiinței pe un suport digital pentru a trăi veșnic într-o lume virtuală.

„Omul Matrice” al Zapaniștilor într-un spațiu psihosocial (psihologie socială) cu structuri matematice specifice sistemelor complexe (teoria haosului – fractali) și formale (de tip Gödel). Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA (jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitale la Paris).

Imperativul juridic: reglementarea IA și protecția demnității umane

Sunt din ce în ce mai înclinat să cred că ar trebui să existe o supraveghere de reglementare, poate la nivel național și internațional, doar pentru a ne asigura că nu facem ceva foarte prostesc. Adică, cu inteligența artificială necontrolată, chemăm demonul.” (Elon Musk)

Pentru a preveni riscurile majore pe care le-am menționat, omenirea a început să ridice bariere legale. Cea mai importantă este legislația europeană cunoscută sub numele de Regulamentul (UE) 2024/1689 (sau AI Act), prima lege din lume care pune reguli stricte inteligenței artificiale. Aceasta nu este doar o listă de reguli tehnice, ci un scut pentru demnitatea noastră. Iată principalele direcții prin care legea ne protejează:

  • Interzicerea manipulării. Sunt strict interzise tehnologiile care folosesc trucuri psihologice pentru a manipula comportamentul oamenilor sau care profită de vulnerabilitățile acestora (cum ar fi vârsta sau problemele de sănătate) pentru a-i face să ia decizii periculoase
  • Supravegherea umană obligatorie. Legea cere ca omul să aibă mereu „ultimul cuvânt”. Nicio mașină nu trebuie să ia singură decizii vitale care privesc libertatea, sănătatea sau locul de muncă al unei persoane, fără ca un om să poată verifica și anula acea decizie
  • Transparența totală. Atunci când interacționăm cu o inteligență artificială, trebuie să fim informați clar despre acest lucru. Omul nu trebuie păcălit să creadă că vorbește cu o altă ființă umană atunci când, în realitate, are în față un program de calculator

Fără aceste reglementări, am risca să trecem de la o societate a oamenilor liberi la una controlată de algoritmi, unde demnitatea umană ar fi strivită de eficiența rece a mașinilor.

Concluzie personală: responsabilitatea generațiilor actuale

Inteligenţa artificială este fantastică, dar îi lipseşte şi-i va lipsi totdeauna ceva ce are alături de ea inteligenţa naturală: un suflet”. (George Budoi)

Astăzi, ne aflăm într-un punct critic al istoriei. Generația noastră poartă o responsabilitate uriașă: aceea de a decide unde se termină ajutorul tehnologiei și unde începe distrugerea ființei umane. Avem datoria morală de a nu lăsa performanțele tehnologiei să ne fure sufletul și conștiința. Dacă acceptăm orbește îmbunătățirea artificială fără a pune preț pe valorile morale, riscăm să fim ultima generație de oameni naturali. Este timpul să alegem: folosim tehnologia pentru a servi omul sau permitem tehnologiei să ne înlocuiască definitiv?

In memoriam profesorul Ion Iordăchel (fost șef al catedrei de sociologie a Academiei „Ștefan Gheorghiu”). „Civitas Innocentiae” în „Lumea II” a scriitorului și cineastului Grid Modorcea, (neo)Comunismul, Libertatea „sub sechestru electronic” cu ajutorul sistemelor de navigație prin sateliți în cadrul structurilor inter-, pluri și transdidciplinare ale Noii Ordini mondiale. „Societatea ordonată” și cuantificarea stărilor psihice și psihologice ale „omului – matrice” („atom – social”, „robot – uman”)

Lămuriri suplimentare: tot ce trebuie să știe omul de rând despre Trans-umanism

Viitorul aparține celor care înțeleg inteligența artificială și îi îmbrățișează puterea.” (Satya Nadella, CEO Microsoft)

  • Ce înseamnă, mai exact, trans-umanismul? Este ideea că, prin tehnologie, ne putem „repara” corpul și mări inteligența până devenim ceva mai mult decât simpli oameni naturali.
  • Care este marea diferență între medicina obișnuită și trans-umanism? Medicina obișnuită vrea să te facă bine atunci când ai ajuns deja bolnav. Trans-umanismul vrea să prevină să ajungi bolnav și să te facă „mai mult decât normal”: să ai o memorie infinită sau să trăiești sute de ani
  • Ce este „Homo Digitalis” și de ce este periculos? Este omul unit cu calculatorul. Pericolul este că această ființă ar putea deveni o mașinărie fără suflet, fără sentimente și fără conștiință morală
  • Ce este „Transferul minții” (Mind Uploading)? Ideea de a copia amintirile și gândurile pe un suport digital pentru a „trăi” veșnic într-o lume virtuală, chiar dacă trupul moare
  • Există riscul ca aceste tehnologii să fie folosite de „conducătorii lumii” pentru control total? Da. Lideri cu intenții obscure ar putea folosi aceste tehnologii pentru a ne transforma în mase ușor de controlat, decizând cine are acces la sănătate sau cine are voie să gândească liber
  • Care este cea mai mare responsabilitate a noastră astăzi? Să înțelegem că tehnologia trebuie să fie un servitor al omului, nu un stăpân.

In memoriam Profesorul Paul Popescu – Neveanu. Psiho(socilogia) matematică – aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal [Mathematical psycho(sociology) – applications to the study of criminal behavior/Psycho(sociologie) mathématique – applications à l’étude du comportement criminel]

Noțiuni esențiale–Homo Sapiens, Homo Digitalis și Post-umanismul

Cuvintele dau forma felului în care gândim şi ne determină la ce să ne gândim”. (Benjamin Lee Whorf)

Pentru a înțelege miza acestui articol, trebuie să definim clar cele trei etape ale transformării pe care trans-umanismul o propune:

  • „Homo Sapiens” (Omul Înțelept). Reprezintă omul natural, așa cum a apărut și a evoluat el biologic. Este ființa definită nu doar prin inteligență, ci mai ales prin conștiință, sentimente, empatie și liber arbitru. Spre deosebire de o mașină sau de un algoritm, „Homo Sapiens” are capacitatea de a iubi, de a suferi, de a crea artă din emoție și de a lua decizii bazate pe morală, nu doar pe calcule matematice. Protejarea lui „Homo Sapiens” înseamnă, de fapt, salvarea esenței vii a umanității în fața riscului de a fi transformată într-o simplă piesă de schimb digitală.
  • „Homo Digitalis”. Reprezintă omul a cărui minte și corp au fost contopite (unite definitiv) cu circuitele și programele de calculator. Spre deosebire de un om care folosește tehnologia pentru a se vindeca, „Homo Digitalis” devine o entitate artificială care funcționează pe bază de cod și calcule matematice (algoritm). Pericolul uriaș este că această ființă își pierde „umanitatea naturală”, devenind o mașinărie superinteligentă, dar lipsită de suflet, de sentimente și de conștiință morală.
  • „Post-umanismul”. Reprezintă etapa finală a proiectului trans-umanist, momentul în care omul natural a fost atât de mult modificat, încât nu mai poate fi numit „om”. Este starea de existență „după umanitate”, în care ființa rezultată nu mai are limite biologice, dar nici trăsături umane esențiale. Specia noastră, așa cum o cunoaștem, încetează să mai existe, fiind înlocuită definitiv de inteligențe artificiale fără corp.

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie-Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile)

Nicolae Grigorie-Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1. 

Articole asociate

Dincolo de Big Bang – Granița dintre Inteligența Artificială și Scânteia Divină – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor. [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Articolul precedent„Zilele Porților Deschise” cu ASLS (Asociația Studenților din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității București) parteneră a Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)
Articolul următorMinisterul Afacerilor Interne (MAI) – Arhivele Naționale ale României – prelegerea „Cadrul politico-juridic al relațiilor dintre „Mărețul Stat Otoma” și Țările Române (secolele XIV-XIX)”, susținută de prof. univ. dr. Tasin Gemil – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.