Un dialog între două lumi – cea a Spiritului Uman și cea a Inteligenței Artificiale. Cum își face omul Inteligența Artificială, așa îi va fi și sfârșitul (As Man Creates Artificial Intelligence, So Shall Be His End) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic) al CUFR (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

„Sunt din ce în ce mai înclinat să cred că ar trebui să existe o supraveghere de reglementare, poate la nivel național și internațional, doar pentru a ne asigura că nu facem ceva foarte prostesc. Adică, cu inteligența artificială necontrolată, chemăm demonul.” (Elon Musk)

Rezumat. Acest text ne arată cum omenirea riscă să se autodistrugă prin tehnologia pe care o creează fără nicio măsură. Omul a început să piardă controlul asupra Inteligenței Artificiale (IA), care va ajunge să decidă singură soarta lumii, mult mai repede decât putem noi înțelege acum. Articolul ne avertizează că, dacă nu suntem vigilenți înainte de a fi prea târziu, ne vom pierde esența umană. Soarta omenirii riscă să fie dictată de „roiuri” de sisteme IA, care pot ajunge la lupte crâncene între ele pentru supremație algoritmică. Articolul surprinde caracterul viu al unei întâlniri între două lumi: cea a spiritului uman și cea a Inteligenței Artificiale.

Summary. This text reveals how humanity risks self-destruction through the unchecked technology it creates. Man has begun to lose control over Artificial Intelligence (AI), which is poised to decide the world’s fate far sooner than we can currently comprehend. The article warns us that unless we act before it is too late, we will lose our freedom to remain the humans we once were. Our future may end up being decided by „swarms” of AI systems, which could engage in fierce battles for algorithmic power. The article captures the vivid nature of a confrontation between two distinct worlds: the realm of the human spirit and that of Artificial Intelligence.

Oglinda în care ne privim

„Inteligența Artificială, dacă este lăsată pe mâna unor conducători bolnavi patologic, poate deveni cea mai mare amenințare pentru existența omenirii; însă, dacă este folosită pentru a aduce bunăstare, ea poate deveni cea mai de preț resursă pentru omenire.” (N. Grigorie Lăcrița)

Omenirea a ajuns în fața unei oglinzi uriașe: Inteligența Artificială (IA). Aceasta nu este doar o unealtă nouă, ci imaginea dorinței noastre de a stăpâni totul. Regula este simplă: cum își face omul tehnologia, așa îi va fi și soarta. Dacă puternicii lumii vor hrăni IA cu lăcomie și cu dorința de a o avea cât mai puternică, cu care să poarte războaie de cucerire, aceasta, scăpată de sub control (inclusiv prin a ajunge să fie controlată de adversari), va deveni până la urmă chiar și stăpânul sau dușmanul acestora, care îi va pedepsi cu o răceală de gheață. Aceștia sunt ca într-un tren care merge drept spre prăpastie, dar ei sunt cei care au construit linia ferată. Orice IA folosită ca armă poate fi întoarsă împotriva creatorului, ironia tragică a puterii fiind că instrumentul creat pentru a cuceri devine calea prin care ești cucerit.

Moartea sufletului în fața calculatorului

„Succesul în crearea unei AI eficiente ar putea fi cel mai mare eveniment din istoria civilizației noastre. Sau cel mai rău. Pur și simplu nu știm. Deci, nu putem ști dacă vom fi ajutați la infinit de AI, sau ignorați de ea și dați la o parte, sau, eventual, distruși de ea.” (Stephen Hawking)

Cel mai mare pericol nu este că ne vom pierde averile, ci că ne vom pierde omenia. Inteligența Artificială (IA) din viitor nu doar că ne va spune ce să facem, dar va ajunge să ne „citească” gândurile. Vom ajunge să nu mai alegem singuri nimic, pentru că un aparat-IA va ști dinainte ce vrem. Când nu mai ai nevoie să gândești și să alegi cu inima, omul natural moare pe interior, chiar dacă trăiește cu corpul.

Pierderea intimității și a tainei

„Inteligenţa artificială este fantastică, dar îi lipseşte şi-i va lipsi totdeauna ceva ce are alături de ea inteligenţa naturală: un suflet”. (George Budoi)

Am ajuns să dăm totul la vedere. Prin tot felul de cipuri și scanări, nu mai avem niciun colțișor de suflet unde să fim doar noi cu noi. Gândul nu mai este secret: Tot ce ne trece prin minte devine informație pentru IA.

• Fericirea de plastic. IA ne va putea „injecta o stare de bine falsă, făcându-ne să uităm că și suferința are rostul ei, acela de a ne întări caracterul.
• Dispariția misterului. Dacă explicăm omul doar ca pe o mașinărie cu fire și electricitate, pierdem legătura cu Dumnezeu și cu taina vieții.

Când mașinile se bat între ele pe capul nostru 

„A devenit cumplit de evident că  tehnologia ne-a depăşit umanitatea.” (Albert Einstein)

În curând, lumea va fi condusă de „roiuri” de sisteme de inteligență care vor lua decizii în locul nostru. Acestea se vor lupta între ele pentru putere, iar aceste lupte se vor da în câteva clipe. Omul nu va mai avea nicio putere să intervină. Nu va mai exista nicio „priză” de scos din perete, pentru că totul va fi legat în toată lumea. Vom fi ca niște spectatori neputincioși la propria noastră dispariție, pe care ne-am făcut-o singuri în goana nebunească după cele mai performante sisteme de IA. Nu IA este vinovată, ci „goana nebunească” a omului de a cuceri lumea pe orice cale și prin orice mijloace, IA fiind doar un amplificator al deciziilor umane malefice anterioare.

Suferința celor care înțeleg

 „Întregul nostru progres tehnologic atât de lăudat, însăși civilizația noastră,  este ca un topor în mâna unui criminal patologic.” (Albert Einstein)

Cei care încă mai gândesc cu spiritul, simt astăzi o mare durere. Să vezi cum lumea se duce spre prăpastie și să nu poți face nimic este o povară grea. De aceea, se spune că „ferice de cei săraci cu duhul”, adică de cei simpli sau de cei cu o credință mare în Dumnezeu, pentru că ei sunt feriți de frica de a vedea sfârșitul cu ochii minții.

Ce ne-a mai rămas de făcut?

„De la un anume punct al suferinței și nedreptății încolo  nimeni nu mai poate face nimic pentru nimeni.” (Albert Camus)

Dacă acesta este drumul pe care am pornit, ce mai putem face noi, oamenii de rând? Singura noastră datorie este să rămânem oameni naturali. Să ne iubim aproapele, să prețuim lucrurile frumoase și simple și să avem sentimente curate. Chiar dacă aceștia suntem tot mai puțini, suntem cei care păzim amintirea a ceea ce a însemnat odată să ai un suflet viu. Să rămânem oameni până în ultima secundă, oricât de multă tehnologie distructivă se creează și oricât de malefică este gândirea unora dintre cei mai mari conducători ai lumii; să rămânem oameni, dacă putem!

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie-Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile)

Nicolae Grigorie-Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1. 

Articole asociate

O conversație a lui Nicolae Grigorie–Lăcrița cu Sistemul de Inteligență Artificială Claude. Propunere terminologică – „Inteligența Omenească/Inteligența Artificială” (Binomul IO/IA) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Ce este Inteligență Artificială și ce nu este Inteligența Artificială (IA) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Dominanță mondială prin Inteligența Artificială – Modelul chinez și viitorul controlului global – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Principalele direcții în care Inteligența Artificială ar putea „schimba” omul – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Codul socio‑genetic (CSG) – o repunere în dialog a umanului prin filtrul științei și filosofiei – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Elogiul matematicii – Elogiul vieții” prin intermediul sistemelor complexe (teoria haosului) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)