Thomas Csinta, Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch)
Sighet–Parcul Grădina Morii, râul Iza și baza dealului Solovan, 3 grupuri de elevi cu vizite de 2,2h și 1h; în total cca 50 de elevi de la două licee. Pe 30 martie 2026–2 elevi de la Butterfly Club; 16 elevi de la Forest Eco Club. Pe 31 martie 2026–circa 20 de elevi de la Butterfly Club. Am observat și am discutat despre 4 specii de arbori, o specie de liană, o ciupercă, o specie de insectă, 22 de specii de păsări, 2 specii de mamifere.
Introducere despre citizen science: ce am dori să cunoaștem despre locurile acestea. Dintre plante am putea cunoaște arbori, ferigi, mușchi, plante ierboase cu flori, liane. Licheni. Ciuperci, un regn aparte. Dintre nevertebrate am putea cunoaște diversitatea de anelide (râme, lipitori, tubifex etc), gasteropode (melci cu cochilie și limacși), diplopode, chilopode, crustacee (acvatice precum racii, răcușori sau terestre precum izopodele), arahnide (păianjeni) etc. Diversitatea insectelor, de la fluturi (de zi și de noapte), coleoptere (rădașcă, buburuze, croitori, cărăbuși etc), ortoptere (lăcuste, cosași, greieri), libelule, himenoptere (bondari, albine, viespi), diptere (spre exemplu muște colorate), heteroptere (ploșnițe de apă, ploșnițe de uscat), trichoptere, plecoptere, efemeroptere. Diversitatea de pești din Iza, amfibieni (tritoni, salamandre, broaște), reptile (șopârle șerpi) ale locului. Păsările cuibăritoare, cele care ne vizitează în timpul migrației, oaspeții de iarnă. Diversitatea de micromamifere (cârtițe, arici, veverițe, pârși, lilieci etc). Adică, am avea ce vedea, dacă am aloca timp și energie.
În privința plantelor am discutat un pic despre laricele (Larix decidua) plantat pe dealul Solovan, imediat mai sus de izvorul de la trecerea peste pod; este singurul conifer de pe la noi care are frunze căzătoare, golaș iarna–acum e la începutul începutului înverzirii. În parc am discutat despre diferența dintre molid (Picea abies) și pinul silvestru (Pinus sylvestris) prezent aici; castanii sălbatici (Aesculus hippocastanum)–foarte bine reprezentați. Am văzut cum iedera (Hedera helix) urcă pe copaci. Dintre ciuperci am remarcat iasca (Fomes fomentarius) prezentă pe câțiva arbori.
Era vreme destul de rece, mohorâtă; insectele erau destul de inactive; am putut semnala o singură specie, o mică insectă strident colorată, contrastantă negru cu roșu, este vaca-domnului (Pyrrhocoris apterus); cum începe să fie un pic mai cald primăvara, ele apar să stea la soare pe trunchiuri; face parte dintre ploșnițe (Heteroptera). Am mai văzut și un bondar dar a intrat în ceva gară din pământ înainte de a putea detecta caracteristici de specie.
Ne-am uitat după păsări, le-am observat cu binoclu, le-am ascultat cântecele live și online de pe telefoane. Dintre speciile de rate sălbatice, vedem în parc rața sălbatică mare (Anas plathyrhynchos); trec în zbor deasupra nostră 3 exemplare, un mascul plutește pe apa Izei, o pereche o vedem la malul apei– masculul frumos colorat cu irizații metalice și femela cafenie-ternă. Singura pasăre răpitoate pe care am avut ocazia să o observăm a fost un uliu porumbar (Accipiter gentilis); trecea pe deasupra noastră, peste nivelul arborilor din parc, urmărit de un corb.
Păsări de pe trunchiuri: ciocănitori, ghionoaie, țiclean, cojoaică. Prin perioada de primăvară auzim prin parc ciocănitori care bat darabana, lovind repede cu ciocul, la modul repetat, crengi care rezonează–semnal de ocupare a teritoriului. Dintre speciile de ciocănitori am observat ciocănitoarea pestriță mare și ghionoaia verde. Ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopus major) își sapă cuib în trunchiul unui arbore de pe la mijlocul parcului. Ghionoaia verde (Picus viridis) o auzim de mai multe ori, apoi o și vedem de aproape.
Dintre păsările care își duc viața pe scoarța copacilor am văzut câteva exemplare de țiclean (Sitta europaea)–specie pe care am și auzit-o cântând și am văzut și o scorbură cu intrarea strâmtată cu noroi–opera acestei păsări, precum și o cojoaică (Certhia familiaris).
Corvidele sunt destul de bine reprezentate în parc. În aceste două zile am observat corbul, cioara de semănătură, cioara grivă, stăncuța, gaița, coțofana. Gaiță (Garrulus glandarius) e prezentă în câteva exemplare, o pereche începea să își facă cuib într-un tuia de lângă dig. Corbul (Corvus corax) îl vedem de câteva ori, probabil are cuib prin zonă; în anii trecuți avea sigur cuib în parc. Cioara grivă (Corvus cornix) este reprezentată de câteva perechi, poate 2-3. Stăncuța (Corvus/Coloeus monedula) o vedem pe la scorburile de la un arbore rupt din partea sud-estică a parcului–aici își fac cuiburi cele câteva perechi. Coțofana (Pica pica) a zburat deasupra noastră, sigur cuibărește prin desișurile de tufe de la malul apei, amonte de parc. Au fost numărate 43 de cuiburi de cioară de semănătură (Corvus frugilegus), grupate în două zone mai compacte/colonii având distanța de circa 50 de metri între ele; ai putea zice că este aceeași colonie, cu două zone de concentrare a cuiburilor; a fost găsită și o parte din coaja unui ou de cioară din care a ieșit puiul; alte exemplare își construiau cuibul doar acum, ceea ce arată un oarecare decalaj între perechi, unele își construiesc cuib, altele au deja pui.
Dintre speciile de pițigoi, cel mai bine reprezentat este pițigoiul mare (Parus major); îl auzim cântând în multe locuri; pițigoiul sur (Parus palustris) a fost observat de noi pe arbori de lângă podul peste Iza, pe partea dinspre Sighet. Pițigoiul codat (Aegithalos caudatus) a fost observat în mai multe locuri, probabil că o pereche își face cuib în ceva molid tânăr de lângă bistro.
Graurul (Sturnus vulgaris) cânta în multe locuri, cu mișcarea tipică a aripilor în timpul performanței. Cocoșarul/Sturzul de iarnă (Turdus pilaris) este bine reprezentat numeric în parc, le auzim, le vedem, am observat și pereche care începea să își construiască cuibul; în trecut această specie era prezentă pe la noi doar iarna, iar în secolul 20 a devenit larg răspândită și vara, cuibărind în colonii laxe consistente. Cinteza (Fringilla coelebs) o vedem pe crengi, pe sol în căutatre de hrană, masculi care au început să cânte, să se bată între ei la limite de teritoriu; sticlete (Carduelis carduelis) a fost auzit o singură dată.
Codobatură albă (Motacilla alba) putem vedea la malul apei, dar și pe la casele de lângă parc pe unde își caută loc pentru cuib, sau prin pajiști în căutare de hrană. Sunt în zonă câteva perechi de guguștiuc (Streptopelia decaocto), o pasăre care și-a extins arealul spre zonele noastre pe la mijlocul secolului 20, venid dinspre balcani. Prin preajma hotelului și a caselor vedem exemplare de vrabie de casă (Passer domesticus); acestea cuibăresc prin găuri din pereți, mici nișe pe sub streașină șamd; un mascul curtează insistent o femelă, dar ea nu se lasă impresionată, îl respinge destul de agresiv.
Dintre mamifere pe baza mușuroaielor proaspete din două locuri am constatat prezența cârtiței (Talpa europea); veverița (Sciurus vulgaris) a fost observată în mai multe locuri, pe arbori din parc, pe sol, printer tufele de la baza dealului Solovan; pe un arbore de lângă pozul peste Iza, un exemplar consuma o nucă și era prea prins de plăcerea activității așa încât elevii au putut să o observe de aproape, de la câțiva metri.
Dr. biolog Peter Lengyel (expert în conservarea biodiversității, fotograf al naturii), născut în 1973 la Sighetul Marmației este membru al Asociației „Valea Verde”, dar și secretar științific la „ONG Unesco Pro Natură”, cu sediul în București și membru al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. A participat la proiecte organizate de instituții precum Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Banca Mondială și la peste 200 de simpozioane, conferințe și congrese internaționale legate de protecția mediului, conservarea biodiversității și educație ecologică. În ultimul timp a devenit foarte cunoscut datorită celor două volume publicate „Beep 2010” și „Maramureș–Țara Biodiversității” și expoziției „India-locul uimitoarei diversități”.
Bibliografie
- Interviu cu biologul Peter Lengyel (partea I)
- Interviu cu biologul Peter Lengyel (partea a II-a)
- Grindul Lupilor–o minune a naturii incredibil de frumoasă
Notă. Articolele lui Peter Lengyel în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
