Acasă Parcuri - rezervații naturale - păduri cu vegetație forestieră Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): Educație despre biodiversitate...

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): Educație despre biodiversitate – Grădina Morii – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Lengyel

Sighet–Parcul Grădina Morii, râul Iza și baza dealului Solovan, 3 grupuri de elevi cu vizite de 2,2h și 1h; în total cca 50 de elevi de la două licee. Pe 30 martie 2026–2 elevi de la Butterfly Club; 16 elevi de la Forest Eco Club. Pe 31 martie 2026–circa 20 de elevi de la Butterfly Club. Am observat și am discutat despre 4 specii de arbori, o specie de liană, o ciupercă, o specie de insectă, 22 de specii de păsări, 2 specii de mamifere.

Introducere despre citizen science: ce am dori să cunoaștem despre locurile acestea. Dintre plante am putea cunoaște arbori, ferigi, mușchi, plante ierboase cu flori, liane. Licheni. Ciuperci, un regn aparte. Dintre nevertebrate am putea cunoaște diversitatea de anelide (râme, lipitori, tubifex etc), gasteropode (melci cu cochilie și limacși), diplopode, chilopode, crustacee (acvatice precum racii, răcușori sau terestre precum izopodele), arahnide (păianjeni) etc. Diversitatea insectelor, de la fluturi (de zi și de noapte), coleoptere (rădașcă, buburuze, croitori, cărăbuși etc), ortoptere (lăcuste, cosași, greieri), libelule, himenoptere (bondari, albine, viespi), diptere (spre exemplu muște colorate), heteroptere (ploșnițe de apă, ploșnițe de uscat), trichoptere, plecoptere, efemeroptere. Diversitatea de pești din Iza, amfibieni (tritoni, salamandre, broaște), reptile (șopârle șerpi) ale locului. Păsările cuibăritoare, cele care ne vizitează în timpul migrației, oaspeții de iarnă. Diversitatea de micromamifere (cârtițe, arici, veverițe, pârși, lilieci etc). Adică, am avea ce vedea, dacă am aloca timp și energie.

În privința plantelor am discutat un pic despre laricele (Larix decidua) plantat pe dealul Solovan, imediat mai sus de izvorul de la trecerea peste pod; este singurul conifer de pe la noi care are frunze căzătoare, golaș iarna–acum e la începutul începutului înverzirii. În parc am discutat despre diferența dintre molid (Picea abies) și pinul silvestru (Pinus sylvestris) prezent aici; castanii sălbatici (Aesculus hippocastanum)–foarte bine reprezentați. Am văzut cum iedera (Hedera helix) urcă pe copaci. Dintre ciuperci am remarcat iasca (Fomes fomentarius) prezentă pe câțiva arbori.

Era vreme destul de rece, mohorâtă; insectele erau destul de inactive; am putut semnala o singură specie, o mică insectă strident colorată, contrastantă negru cu roșu, este vaca-domnului (Pyrrhocoris apterus); cum începe să fie un pic mai cald primăvara, ele apar să stea la soare pe trunchiuri; face parte dintre ploșnițe (Heteroptera). Am mai văzut și un bondar dar a intrat în ceva gară din pământ înainte de a putea detecta caracteristici de specie.

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): Educația naturalistică la modul ideal – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Ne-am uitat după păsări, le-am observat cu binoclu, le-am ascultat cântecele live și online de pe telefoane. Dintre speciile de rate sălbatice, vedem în parc rața sălbatică mare (Anas plathyrhynchos); trec în zbor deasupra nostră 3 exemplare, un mascul plutește pe apa Izei, o pereche o vedem la malul apei– masculul frumos colorat cu irizații metalice și femela cafenie-ternă. Singura pasăre răpitoate pe care am avut ocazia să o observăm a fost un uliu porumbar (Accipiter gentilis); trecea pe deasupra noastră, peste nivelul arborilor din parc, urmărit de un corb.

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): Botanica naturalistică (Ragaria vesca–fragi de pădure, Asplenium scolopendrium–feriga limba-cerbului, Alliaria petiolata–usturoița, Orchis mascula–orhideea purpurie timpurie, Petasites hybridus–captalan, Trifolium repens–trifoi alb)

Păsări de pe trunchiuri: ciocănitori, ghionoaie, țiclean, cojoaică. Prin perioada de primăvară auzim prin parc ciocănitori care bat darabana, lovind repede cu ciocul, la modul repetat, crengi care rezonează–semnal de ocupare a teritoriului. Dintre speciile de ciocănitori am observat ciocănitoarea pestriță mare și ghionoaia verde. Ciocănitoarea pestriță mare (Dendrocopus major) își sapă cuib în trunchiul unui arbore de pe la mijlocul parcului. Ghionoaia verde (Picus viridis) o auzim de mai multe ori, apoi o și vedem de aproape.

Dintre păsările care își duc viața pe scoarța copacilor am văzut câteva exemplare de țiclean (Sitta europaea)–specie pe care am și auzit-o cântând și am văzut și o scorbură cu intrarea strâmtată cu noroi–opera acestei păsări, precum și o cojoaică (Certhia familiaris).

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Laboratorul de biologie cu scop educațional” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Corvidele sunt destul de bine reprezentate în parc. În aceste două zile am observat corbul, cioara de semănătură, cioara grivă, stăncuța, gaița, coțofana. Gaiță (Garrulus glandarius) e prezentă în câteva exemplare, o pereche începea să își facă cuib într-un tuia de lângă dig. Corbul (Corvus corax) îl vedem de câteva ori, probabil are cuib prin zonă; în anii trecuți avea sigur cuib în parc. Cioara grivă (Corvus cornix) este reprezentată de câteva perechi, poate 2-3. Stăncuța (Corvus/Coloeus monedula) o vedem pe la scorburile de la un arbore rupt din partea sud-estică a parcului–aici își fac cuiburi cele câteva perechi. Coțofana (Pica pica) a zburat deasupra noastră, sigur cuibărește prin desișurile de tufe de la malul apei, amonte de parc. Au fost numărate 43 de cuiburi de cioară de semănătură (Corvus frugilegus), grupate în două zone mai compacte/colonii având distanța de circa 50 de metri între ele; ai putea zice că este aceeași colonie, cu două zone de concentrare a cuiburilor; a fost găsită și o parte din coaja unui ou de cioară din care a ieșit puiul; alte exemplare își construiau cuibul doar acum, ceea ce arată un oarecare decalaj între perechi, unele își construiesc cuib, altele au deja pui.

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Educație Ecologică – în lumea reală”– cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Dintre speciile de pițigoi, cel mai bine reprezentat este pițigoiul mare (Parus major); îl auzim cântând în multe locuri; pițigoiul sur (Parus palustris) a fost observat de noi pe arbori de lângă podul peste Iza, pe partea dinspre Sighet. Pițigoiul codat (Aegithalos caudatus) a fost observat în mai multe locuri, probabil că o pereche își face cuib în ceva molid tânăr de lângă bistro.

Graurul (Sturnus vulgaris) cânta în multe locuri, cu mișcarea tipică a aripilor în timpul performanței. Cocoșarul/Sturzul de iarnă (Turdus pilaris) este bine reprezentat numeric în parc, le auzim, le vedem, am observat și pereche care începea să își construiască cuibul; în trecut această specie era prezentă pe la noi doar iarna, iar în secolul 20 a devenit larg răspândită și vara, cuibărind în colonii laxe consistente. Cinteza (Fringilla coelebs) o vedem pe crengi, pe sol în căutatre de hrană, masculi care au început să cânte, să se bată între ei la limite de teritoriu; sticlete (Carduelis carduelis) a fost auzit o singură dată.

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Educația naturalistică și Citizen Science” (Science Citoyenne/La science participative/Știința participativă) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Codobatură albă (Motacilla alba) putem vedea la malul apei, dar și pe la casele de lângă parc pe unde își caută loc pentru cuib, sau prin pajiști în căutare de hrană. Sunt în zonă câteva perechi de guguștiuc (Streptopelia decaocto), o pasăre care și-a extins arealul spre zonele noastre pe la mijlocul secolului 20, venid dinspre balcani. Prin preajma hotelului și a caselor vedem exemplare de vrabie de casă (Passer domesticus); acestea cuibăresc prin găuri din pereți, mici nișe pe sub streașină șamd; un mascul curtează insistent o femelă, dar ea nu se lasă impresionată, îl respinge destul de agresiv.

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Citizen science – păsările, țânțarii și buburuzele” cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Dintre mamifere pe baza mușuroaielor proaspete din două locuri am constatat prezența cârtiței (Talpa europea); veverița (Sciurus vulgaris) a fost observată în mai multe locuri, pe arbori din parc, pe sol, printer tufele de la baza dealului Solovan; pe un arbore de lângă pozul peste Iza, un exemplar consuma o nucă și era prea prins de plăcerea activității așa încât elevii au putut să o observe de aproape, de la câțiva metri.

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Citizen science – fluturii Monarh”

Articolul precedentLegea relativității adevăr sau incertitudine? Ce facem cu ea? În voga dreptului la opinie personală – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)
Articolul următorZiaristul, scriitorul și fotograful Viorel Patrichi: „Simina Tănăsescu minte de îngheață și Constituția” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU), Diploma de Onoare și Diploma de Diploma de Merit din partea organizației. Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.