Acasă Ecologie & Educație ecologică Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Educație Ecologică –...

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Educație Ecologică – în lumea reală”– cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Lengyel

A face educație ecologică de succes în lumea reală actuală presupune o cunoaștere atât a domeniilor eco-bio cât și a psihologiei umane necesare activităților pedagogice. Falia dintre generații devine din ce în ce mai mare, suprasaturația cu informație la fel, iar pentru a avea punți de legătură între profesor-mentor pe de o parte și tânăr-elev pe de altă parte, din partea adultului e nevoie de extrem de multă înțelegere a celuilalt, a contextului în care el/ea se află, un tact și o empatie fără de care activitatea devine stres și frustrare pentru cei implicați.

A vedea care sunt nevoile celor tineri, care sunt dorințele lor, curiozitățile, câtă energie au disponibilă pentru câte un subiect eco, cât timp pot să aloce fără a se instala plictiseala și oboseala… chiar și scârba și ura față de domeniu…toate acestea trebuie percepute, simțite în timp real de către cel care coordonează activitatea, încât fluxul evenimentelor să fie ajustat la starea de moment a grupului. Dacă aceste elemente de bază sunt luate în considerare, putem dezvolta o extraordinară varietate de activități de educație ecologică, unele mai standardizate, altele mai unice și irepetabile, depinzând atât de 1). aspectele naturale ale momentului, (de la observarea unui șarpe de casă la o broască râioasă brună), cât și de 2). atmosfera creată în grup.

Constatăm că atât aspectele naturale observabile cât și atmosfera grupului sunt mai puțin controlabile, deși putem presupune că în locul X la data Y vom găsi anumite specii sau vom observa anumite fenomene naturale, și la fel putem presupune că un grup va acționa previzibil la o situație dată. De aici rezultă că activitatea de educație ecologică este mai mult o artă, bazată pe nenumărate elemente subtile, nu doar o transmitere de informații din domeniu. Iar pentru a putea gândi și implementa astfel de activități, profesorul-mentorul trebuie să fie și el/ea în stare adecvată. Altfel se ajunge doar la creșterea numărului de analfabeți-funcțional din care avem stocuri consistente. Activitățile de educație ecologică sunt un fel de training pentru a dezvolta gândirea critică rațională dar au și elemente din zona artistică, mai sufletească. A îi încuraja pe cei tineri să aibă o atitudine deschisă către lume, să își pună întrebări în mintea lor și să pună întrebări la fel în grup, la care să încercăm împreună să le dăm răspunsuri; să încercăm să formulăm răspunsuri care nu neapărat sunt singulare, în sensul că pot să fie mai multe răspunsuri decente la o întrebare, și ele toate să fie acceptabile… să fie bune.

Activități de educația ecologică – exemple practice și importanța implementării acestui domeniu pentru un viitor sustenabil

În ceea ce privește elementele artistice, a observa niște plante sau animale, niște peisaje și apoi a încerca desenarea lor, sau realizarea unor picturi,…avem aici șansa de a ne poziționa pe abordări mai 1). realiste, descriptive, naturalistice sau interpretări 2). mai simplificate, mai rupte de realitatea naturală dar mai creative. Scopul naturalistic este de a reda cât mai corect proporțile, formele, culorile, detaliile, pe când scopul artistic este de a lăsa creativitatea să se manifeste liber. Realizarea de desene și picturi cu subiecte din lumea vie ajută atât la dezvoltarea capacității de observare a detaliilor, la exersarea unei manualități mai fine, mai performante, și ajută la eliberarea de stres prin activități creative. Rezultă de aici că includerea unor activități creative artistice în activitățile de educație ecologică are beneficii pe mai multe planuri.

Dacă e să abordezi cât de cât sistematic biodiversitatea unei regiuni de pe la noi – în cadrul unor proiecte de educație ecologică, e de dorit să împarți zona în tipuri majore de ecosisteme, spre exemplu 1). ape curgătoare, 2). ape stătătoare, 3). zone înierbate, pajiști, pășuni, fânațe, 4). tufărișuri, 5). păduri de stejar/gorun, 6). păduri de fag, 7). păduri de molid, 8). stâncării, 9). zone rurale mozaicate, 10). zone urbane antropizate. Ideea este să nu te pierzi în detalii ci să ai un sistem util, cu caracteristici destul de evidente ale elementelor. Pe parcursul proiectului aceste tipuri de ecosisteme se pot aborda echilibrat, astfel încât participanții să se familiarizeze cu ele, cu condițiile abiotice și cele biotice caracteristice pentru fiecare, cu aspectele lor peisagistice și de biodiversitate. Biodiversitatea reală a ecosistemelor este uriașă, nici pentru experți nu e ușor de cuprins măcar în zonele individuale de specializare. În proiecte de educație ecologică este de dorit ca din fiecare astfel de ecosistem să se desemneze câteva specii de floră și faună mai tipice, mai relevante, atât prin prezența lor dominantă, cât prin aspecte de interes, inclusiv frumusețea sau ușurința de a le recunoaște, aspecte mai interesante din viața lor șamd. Pe aceste elemente floristice și faunistice de interes, susținute de câteva elemente abiotice, geologice, climatice etc., se poate construi o imagine a tipurilor de ecosisteme–la un nivel care să fie pe înțelesul tinerilor.

Dr. biolog Peter Lengyel   (expert în conservarea biodiversității, fotograf al naturii), născut în 1973 la Sighetul Marmației este membru al Asociației „Valea Verde”, dar și secretar științific la „ONG Unesco Pro Natură”, cu sediul în București și membru al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. A participat la proiecte organizate de instituții precum Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Banca Mondială și la peste 200 de simpozioane, conferințe și congrese internaționale legate de protecția mediului, conservarea biodiversității și educație ecologică. În ultimul timp a devenit foarte cunoscut datorită celor două volume publicate „Beep 2010″ și „Maramureș–Țara Biodiversității” și expoziției „India-locul uimitoarei diversități”.

Bibliografie

Articole asociate

Arta contemporană iese în stradă la Eforie Sud – „Artă și ecologie la malul mării” cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acredtată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe)

„Eforie Colorat” – exemplu de bune practici la „Zilele Patrimoniului” de la Paris cu Jurnalul Bucureștiului. Inițiativa profesorului franco – român Ștefan Mănciulescu (de la celebra și prestigioasa școală superioară de înalte studii arhitecturale „Ecole de Chaillot” de la Paris)

Notă. Articolele lui Peter Lengyel în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Ziua Internațională a Drepturilor Omului (Human Rights Day/Journée internationale des droits de l’Homme) – 2025 la sediul general al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Națiunile Unite). Imagini foto și video de la eveniment – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Ziua Internațională a Drepturilor Omului – Invitație din partea OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Ecosoc – Națiunile Unite). Marele Premiu ONU (echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului) cu participarea OADO la evenimentul din 2028 – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Diaspora Română–în căutarea propriei sale identități. Dinamica identitară a diasporei române și abordarea gaussiană a tipologiei acesteia. Aspecte administrative și social–economice – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Articolul precedentFragmentarea terenurilor agricole din România, un avantaj ignorat – Exploatare intensivă sau reziliență prin diversitate a micilor producători – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Costin Lianu (președinte Inter-Bio, ACEX și Wallachia eHub)
Articolul următorEditorial bilingv. România la răscruce – Între nostalgia controlului de stat și necesitatea modernizării agriculturii (Romania at the Crossroads – Between State Control Nostalgia and Agricultural Modernization) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Liviu – Cornel Popa (Membru UZPR)
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.

4 COMENTARII