Cine a autorizat monitorizarea sistematică a conturilor de social media și pe ce bază legală? Răspunsul Funky Citizens la Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026 (Corespondență de la Codruța Simina – Alianța „A Patra Putere” și Elena Calistru – Funky Citizens) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Lansarea cărții „Investigații Jurnalistice” (autor prof. univ. Thomas Csinta) la Biblioteca Academiei Române (Amfiteatrul Ion Heliade – Rădulescu), dedicată G-ralului Bartolomeu – Constantin Săvoiu (cu o prefață a scriitorului Christian W. Schenk). Eveniment organizat de către ODPD (Organization for the Defense Prisoners from the Diaspora/Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora – președinte fondator jurist Cătălin Asavinei)

Thomas Csinta, Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch) 

Scholar Google

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Notă. Ne adresăm în primul rând compatrioților noștri români din diaspora care au fost arestați și plasați în detenție provizorie (ca „preveniți”) în Franța, înainte să fi angajat, deja, un avocat care să-i reprezinte, dar și celor care deși sunt asistați de un avocat, întâmpină dificultăți în comunicarea cu autoritățile de anchetă (franceze) datorită problemelor lingvistice (cu caracter socio- judiciar) cu care se confruntă. Să nu uitați că într-o mare majoritate de cazuri, sunteți victimele unor interpretări neadecvate și neadaptate ale infracțiunilor comise (indiferent de procedură: corecțională sau criminală), ceea ce agravează incadrarea voastră juridică și ca urmare pedeapsa la care veți fi condamnați. Contactați-ne pe site-ul nostru: oadd.ro

Thomas Csinta (Videoclip–„Franța are propriile metode privind judecarea celor din Diaspora!”

Thomas Csinta (Videoclip–„Avocații francezi, lipsă de interes față drepturile Diasporei”

OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legată de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației: oadd.ro 

Alianța „A Patra Putere” a depus la CSM, o solicitare de informații de interes public în baza Legii 544/2001, prin care solicită răspuns în termenul legal de zece zile precizat de Lege la art. 7 alin. (1). Aceasta solicită Consiliului Superior al Magistraturii să răspundă public la întrebarea: Cine a autorizat monitorizarea sistematică a conturilor de social media și pe ce bază legală? După ce, prin Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026, instituția a adus la cunoștința publicului că a monitorizat sistematic conturi de pe rețele de socializare. La pagina 22 a Hotărârii nr.1348/2026, Secția pentru Judecători a CSM afirmă: „De altfel, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii au fost monitorizate nenumărate conturi pe diverse rețele de socializare, false sau vechi, dar activate recent și aparent interesate subit de situația justiției, după ani de inactivitate, demonstrând un fenomen atipic, nenatural, dar foarte eficient de influențare a percepției publicului.” Această afirmație, într-un document oficial, ridică întrebări la care CSM are datoria să răspundă public:

• Care este temeiul legal în baza căruia a fost efectuată această monitorizare?
• Prin ce procedură internă a fost autorizată și cine a dispus-o?
• Ce structură sau compartiment din cadrul CSM a efectuat monitorizarea și pe ce perioadă de timp?
• CSM a folosit mijloace automatizate de colectare a datelor în monitorizarea efectuată? Dacă da, aceste mijloace sunt folosite și astăzi?
• A primit CSM sprijin pentru monitorizare din partea serviciilor de informații din România? Dacă da, care au fost acestea?
• Numărul de conturi monitorizate.
• Ce date au fost colectate, cum sunt stocate și cine are acces la ele?
• Au fost monitorizate și conturi și pagini ale jurnaliștilor sau redacțiilor care acoperă sistemul judiciar?

• • Articolul 133 din Constituție. CSM acționează ca garant al independenței justiției. Secția a utilizat această prerogativă generală pentru a justifica analiza și centralizarea postărilor, articolelor și reacțiilor publice.
  • Apărarea reputației profesionale. Hotărârea de 76 de pagini a vizat combaterea unor acțiuni catalogate drept „manifestări explicite de ostilitate” transmise prin canale media afiliate și rețele de socializare 

Această monitorizare a dus la crearea unei liste publice cuprinzând politicieni (inclusiv premierul în funcție), instituții de presă independente și ONG-uri. Măsura a generat dispute intense, iar asociațiile profesionale (cum ar fi Asociația Forumul Judecătorilor) și anumiți membri din interiorul Secției pentru judecători s-au delimitat public de acest demers, reclamând lipsa de consultare reală a celor peste 3.500 de magistrați din țară.  Pe de altă parte, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susține, nu a autorizat și nu efectuează monitorizarea sistematică a conturilor de social media. Instituția garantează independența justiției și nu are atribuții legale pentru a supraveghea sau culege date din activitatea online a cetățenilor.

Monitorizarea activității și a postărilor din mediul online nu intră în competența CSM, neexistând o bază legală în acest sens. Competențele de securitate cibernetică la nivel național revin altor autorități, precum Directoratul Național de Securitate Cibernetică. În ceea ce privește magistrații, CSM a elaborat prin Ghid de bune practici în relația sistemului judiciar cu mass-media un cadru de comunicare publică, însă acesta nu include supravegherea conturilor personale.

Alianța „A Patra Putere” este o organizație și o coaliție civică din România formată din organizații neguvernamentale (ONG-uri) de profil, instituții de învățământ superior și asociații media, dedicate apărării drepturilor jurnaliștilor, libertății presei și dreptului cetățenilor la informare. Numele alianței face referire directă la conceptul jurnalismului ca fiind „a patra putere în stat”, cu rol critic de watchdog (câine de pază) al democrației. Conform platformei oficiale  structura și inițiativele alianței sunt susținute de entități de renume din zona societății civile și a mass-media: 

• ActiveWatch
• Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
• Asociația Ziariștilor Independenți din România (AZIR)
• Societatea Timișoara
• Freedom House România
• Alianța Internațională a Jurnaliștilor din România
• Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) din cadrul Universității din București
• Funky Citizens

Obiective și acțiuni principale

• Combaterea hărțuirii jurnaliștilor. Alianța reacționează public și prin scrisori oficiale de protest împotriva campaniilor de discreditare, delegitimare, presiune politică sau intimidare la care sunt supuși reporterii de investigație din România. 
• Sesizarea instituțiilor europene. Coaliția a trimis scrisori deschise către Comisia Europeană și alte foruri internaționale pentru a documenta atacurile sistematice asupra libertății de exprimare din țară. 
• Apărarea jurnalismului independent. Organizația s-a remarcat prin luări publice de poziție ferme. De exemplu, a solicitat demiterea purtătorului de cuvânt al Poliției Române în urma unor atacuri verbale instituționale lansate împotriva redacției Recorder după publicarea unor documentare de investigație cu puternic impact social.

Răspunsul Funky Citizens la Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii

Asociația Funky Citizens a luat act de Hotărârea nr. 1348 din 9 iunie 2026 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în cuprinsul căreia organizația noastră este menționată în mod expres, alături de alte organizații ale societății civile, precum și de decizia Secției de a transmite hotărârea către instituții europene și internaționale. Hotărârea pretinde existența unui „atac fără precedent la adresa independenței justiției” și include, între elementele acestui pretins atac, demersuri ale organizației noastre: organizarea unor adunări publice, inițierea unei petiții, pozițiile publice exprimate și participarea la grupul de lucru constituit la nivelul Guvernului. Ni se atribuie, totodată, participarea la „campaniile de denigrare” legate de pensiile magistraților–afirmație care nu corespunde realității: organizația noastră nu a participat la nicio campanie de denigrare și, de altfel, nici nu s-a pronunțat public asupra pensiilor magistraților, unica mențiune a temei figurând în contribuția solicitată chiar de Înalta Curte de Casație și Justiție. Hotărârea inventariază postări ale organizației noastre pe rețelele de socializare, precum și postări personale ale unui membru al organizației, identificat cu nume și prenume, și deduce de aici o presupusă aliniere politică.

Demersurile la care se referă hotărârea sunt publice și au fost derulate în mod legal și în concordanță cu drepturile și libertățile constituționale: o petiție inițiată alături de Comunitatea Declic, semnată de peste 210.000 de cetățeni, prin care se solicită modificarea Legilor Justiției; adunări publice pașnice, organizate ca urmare a disfuncționalităților reclamate de magistrați; un pachet de propuneri de amendamente la Legile Justiției, însoțit de expunere de motive, elaborat cu sprijinul unor specialiști în drept; participarea, la solicitarea oficială a autorităților, la consultările privind aceste legi. Pentru corecta informare a opiniei publice și a instituțiilor cărora le va fi transmisă hotărârea, formulăm următoarele precizări:

Toate demersurile organizației noastre s-au desfășurat în limitele Constituției și ale legii

Toate acțiunile la care face referire hotărârea reprezintă exercitarea unor drepturi și libertăți garantate de Constituția României, de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene:

• dreptul de petiționare (art. 51 din Constituție)– petiția prin care peste 210.000 de cetățeni au solicitat modificarea legilor justiției a fost inițiată, semnată și înaintată autorităților publice în condițiile legii;
• libertatea întrunirilor (art. 39 din Constituție; Legea nr. 60/1991)–adunările publice organizate au fost pașnice, declarate în prealabil autorităților competente și s-au desfășurat fără incidente, cu respectarea cadrului legal aplicabil;
• libertatea de exprimare (art. 30 din Constituție)– pozițiile publice ale organizației noastre au vizat funcționarea unor instituții publice și politici publice în domeniul justiției, teme de interes public major, și au fost exprimate în mod deschis și asumat;
• participarea la procesul de consultare–organizația noastră a fost solicitată să participe la consultări și să formuleze puncte de vedere de două autorități: Înalta Curte de Casație și Justiție și Guvernul României, prin grupul de lucru constituit la nivelul acestuia. Am răspuns ambelor solicitări cu contribuții documentate, făcute publice. Participăm, ca regulă, la consultările la care suntem invitați, indiferent de apartenența politică a conducerii instituției care formulează invitația, pentru că noi credem în valoarea consultării publice ca instrument al deciziei democratice.

Exercitarea drepturilor constituționale nu poate fi considerată un atac la o instituție a statului, ci tocmai o determinare a acesteia de a se realinia rolului său constituțional.

Contribuțiile noastre sunt publice, tehnice și documentate

Propunerile formulate de organizația noastră–inclusiv pachetul de amendamente la Legile Justiției, însoțit de expunere de motive–sunt documente asumate public, fundamentate juridic, cu indicarea expresă a textelor de lege vizate și a standardelor europene relevante. Ele pot fi consultate integral de orice persoană sau instituție interesată. Obiectivul acestor propuneri este consolidarea independenței justiției, prin garanții procedurale: repartizarea aleatorie efectivă a dosarelor, continuitatea completului de judecată, transparența procedurilor de numire și promovare, protecția libertății de exprimare a magistraților, în acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Niciuna dintre propunerile noastre nu vizează persoane, ci exclusiv reguli de funcționare instituțională.

Caracterul independent și nepartizan al organizației

Funky Citizens este o organizație neguvernamentală independentă, fără afiliere politică. Sursele de finanțare ale organizației sunt publice și raportate conform legii. Demersurile noastre din ultimele luni au avut ca temei probleme de funcționare a sistemului judiciar documentate public, semnalate inclusiv de magistrați, și nu interese de partid sau persoane. În întreaga sa activitate, organizația noastră s-a poziționat constant în interesul public: pentru transparența instituțiilor, pentru buna utilizare a banului public, pentru accesul cetățenilor la justiție, precum și analiza funcționării sistemului judiciar–inclusiv prin contribuții transmise, an de an, la Raportul Comisiei Europene privind statul de drept. Aceeași linie a fost urmată și în demersurile privind legile justiției, care nu apără interesele vreunui grup, ci dreptul fiecărui cetățean la o justiție independentă, previzibilă și funcțională.

Cu privire la postările invocate în hotărâre ca dovadă a unei orientări politice, prezentate drept îndreptate „împotriva” unor persoane publice, un exemplu este reprezentativ: postarea calificată a fi împotriva domnului Daniel Băluță este, în realitate, o analiză privind conturile false utilizate în susținerea campaniei electorale a acestuia, în contextul alegerilor locale parțiale–parte a activității constante a organizației de monitorizare a integrității proceselor electorale și a dezinformării. Materialul nu are nicio legătură cu sistemul judiciar și, cu atât mai puțin, nu poate constitui un atac la adresa justiției.

Critica instituțiilor publice este o componentă a societății democratice

Reamintim, cu deplin respect pentru rolul constituțional al autorității judecătorești, că exprimarea critică privind funcționarea instituțiilor publice–inclusiv a celor din sistemul judiciar–este protejată de Constituție și de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Ea este o componentă firească a oricărei democrații. Solicitarea, prin mijloace legale, a modificării unor legi nu poate fi asimilată unui „coup d’état”, termen utilizat în cuprinsul hotărârii. Dimpotrivă: independența justiției este, pentru organizația noastră, o valoare fundamentală–și chiar obiectivul propunerilor pe care le-am formulat.

Ne îngrijorează faptul că o instituție din interiorul sistemului judiciar califică drept atac la adresa justiției exercitarea unor drepturi constituționale. O asemenea abordare riscă să producă exact efectul pe care hotărârea își propune să îl prevină: erodarea încrederii cetățenilor în justiție. Încrederea publicului nu se consolidează prin descurajarea participării civice, ci prin instituții care răspund cu deschidere preocupărilor legitime ale societății. Precizăm, în același timp, fără echivoc: vom continua să ne exercităm drepturile și libertățile garantate de Constituție și vom continua să veghem ca aceste drepturi să fie respectate, pentru noi și pentru toți cetățenii. Îi încurajăm pe toți cei care împărtășesc aceste valori să își exercite, la rândul lor, drepturile cu încredere.

Disponibilitate față de instituțiile naționale și europene

Întrucât hotărârea urmează a fi transmisă Comisiei Europene, Parlamentului European și altor foruri internaționale, punem la dispoziția tuturor acestor instituții, precum și a oricărei autorități naționale, documentația completă a demersurilor noastre și reafirmăm disponibilitatea organizației pentru un dialog instituțional transparent și incluziv cu toate autoritățile statului, având ca obiect funcționarea sistemului judiciar și consolidarea statului de drept. Invităm publicul și instituțiile interesate să consulte direct documentele și demersurile organizației noastre în domeniul justiției–petiția, amendamentele și expunerea de motive, contribuțiile transmise instituțiilor europene, pozițiile publice–disponibile integral la adresa noastră electronică Funky Justție. Transparența integrală a acestor demersuri permite oricui să verifice, la sursă, natura și conținutul activității noastre.

Elena Calistru, președinta Asociației Funky Citizens, elena@funky.ong, 

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Buna-credință în era post-adevărului – principiu juridic și exigență a comunicării publice. Lucrare prezentată la al 36-lea Congres internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” (2026), secțiunea „Comunicare în era post-adevărului – provocări, strategii și responsabilitate socială (sub coordonarea prof. univ. dr. Dumitru Popa). Corespondență de la Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași)

Dimensiunea economică și financiară a contractelor în învățâmântul universitar juridic românesc și francez (în colaborare cu Av. Asist. PhD Candidate Alexandru – Valentin Varvara – Universitatea Apollonia din Iași) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

„Diaspora românească – rădăcini și orizonturi. Despre locuirea identității, limbaj și apartenență” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”). Elogiu jurnalistului Petru Frăsilă (directorul postului de televiziune M+Tv International)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)