Acasă CUFR R&D (Consultană Universitară, R&D Franco - Română) Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine”...

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) – Formalismul fenomenologic & matematic în „Constelații Diamantine” la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Le code sociogénétique (CSG) va révolutionner les sciences médicales (psychiatrie) et indirectement les sciences criminelles (criminologie). Le concept du code sociogénétique appliqué à la criminalité, théorisé par le professeur - chercheur et journaliste d'investigation Thomas Csinta, vise à expliquer le passage à l'acte criminel par l'interaction de facteurs sociaux et mathématiques. Qu'est-ce que le code sociogénétique? Ce concept repose sur l'idée que le comportement criminel n'est pas uniquement le produit d'une génétique biologique, mais d'une programmation environnementale et comportementale. Le professeur Thomas Csinta étudie ces phénomènes en combinant les mathématiques appliquées aux sciences sociales (MASS) pour modéliser les trajectoires de vie des criminels. La théorie des systèmes complexes afin d'identifier des schémas récurrents et formels (parfois liés aux structures mathématiques de Gödel) au sein du parcours des délinquants. L'analyse environnementale, analysant comment l'environnement socio-économique, familial et culturel „code" un individu à réagir par la violence ou la criminalité. Domaines d'application. Cette méthode analytique a notamment été appliquée par Thomas Csinta dans ses travaux publiés au sein du Jurnalul Bucureștiului à travers l'étude de grandes affaires criminelles internationales: L'étude du comportement criminel lié aux enlèvements et aux crimes de sang (comme ses analyses sur la disparition de Madeleine McCann). L'analyse des erreurs judiciaires, à l'image de ses modélisations mathématiques sur les affaires Seznec, Leprince, Ranucci, etc. La déconstruction des réseaux, pour comprendre le fonctionnement interne de la grande criminalité organisée, du terrorisme et de la criminalité financière. Le professeur Thomas Csinta, physicien théoricien et mathématicien, a introduit en 1981 le concept de Code sociogénétique (CSG). Cet outil théorique et mathématique a été conçu pour analyser le comportement criminel en modélisant les interactions sociales et le contexte environnemental, en complément des facteurs purement biologiques (l'ADN). Le concept de Code sociogénétique (CSG). Contrairement aux théories criminologiques classiques, le CSG conceptualise le comportement criminel et la structuration sociale comme un «code». Il s'agit d'une série de paramètres interdépendants qui reflètent les déterminations individuelles et la dynamique des relations au sein d'une collectivité. Mathématisation du social. Ce modèle utilise des mathématiques appliquées (notamment la théorie des systèmes complexes et la sociologie mathématique) pour analyser les profils criminels. Cadre d'application. Le CSG est utilisé dans la recherche en criminologie pour étudier la responsabilité pénale et le passage à l'acte, en intégrant le poids de l'environnement sociologique dans l'équation comportementale. Travaux et recherche. Spécialité. Professeur de recherche en modélisation mathématique et mathématiques appliquées aux sciences sociales (MASS) le professeur Thomas Csinta opère depuis Paris, mais il est actif, également au Jurnalul Bucureștiului (de Bucarest). Sujets de thèses. Il propose régulièrement des travaux de recherche universitaire explorant le „Formalisme phénoménologico-mathématique du Code Socio-Genetic” dans le cadre de la psychologie et sociologie criminelle. Journalisme d'investigation. Le professeur Csinta est également connu comme journaliste d'investigations criminelles, impliqué dans des affaires de révisions judiciaires en France. Codul sociogenetic (CSG) va revoluționa științele medicale (psihiatria) și indirect cele criminale (criminologia) Codul Socio-Genetic (Codul CSG) este un concept introdus în 1981 și teoretizat de profesorul și jurnalistul de investigație Thomas Csinta, conceput ca un complement social al Codului Biogenetic (ADN-ul din Codul Genetic Personal). Acest concept propune utilizarea unor modele fizico-matematice complexe pentru a studia, cuantifica și prezice comportamentul infracțional și criminal. Ce reprezintă Codul Socio-Genetic (CSG)? Conceptul pleacă de la ideea că profilul unui criminal nu este determinat doar de genetica biologică, ci și de o „genetică socială” structurată. Aceasta din urmă poate fi codificată și analizată prin instrumente științifice riguroase:. Complement al ADN-ului. CSG acționează ca o amprentă comportamentală formată din interacțiunile sociale, istoricul personal și mediul individului. Formalism matematic. Autorul aplică modelizarea matematică și matematicile aplicate în științele sociale (MASS) pentru a transpune dosarele penale în ecuații și modele spectrale. Aplicație în psiho-sociologia judiciară. Codul servește la investigarea comportamentului infracțional în contextul „iresponsabilității penale”, analizând sistemele complexe după reguli formale gödeliene. Seria de volume „Investigații jurnalistice în serial” aparține autorului Thomas Csinta (cercetător și profesor de matematici aplicate în științe sociale și jurnalism de investigație penală). Acest proiect enciclopedic atipic, care însumează peste 10 volume și zeci de mii de pagini, explorează o gamă largă de fenomene socio-juridice, economice și evenimente din actualitatea internațională. Conținut multidisciplinar și interdisciplinar. Include anchete jurnalistice, articole și lucrări științifice ce analizează detaliat subiecte precum sistemul carceral, erorile judiciare și criminalistica. Metodologie avansată. Anchetele utilizează instrumente de analiză netradiționale pentru jurnalism, cum ar fi modelarea matematică a fenomenelor socio-judiciare (teoria haosului, teoria sistemelor complexe și fractali). Publicare. Seria cuprinde multiple volume, publicate în strânsă colaborare cu publicația online Jurnalul Bucureștiului și lansate adesea în mediul academic în care implementarea și studiul codului sociogenetiuc ocupă un loc important! Despre autor. Thomas Csinta este profesor universitar de modelizare matematică și matematici aplicate în științe sociale din Paris, Franța. Pe lângă activitatea academică de cercetare, acesta activează ca jurnalist de investigație penală și ocupă funcția de director și redactor-șef al publicației franco-române Jurnalul Bucureștiului. De asemenea, este cunoscut pentru colaborările sale în calitate de atașat de presă cu organizații de apărare a drepturilor omului afiliate ONU (OADO/OECOSOC). Aplicabilitate practică și cercetare. Sistemul teoretic propus de Thomas Csinta a fost publicat și dezbătut pe larg în reviste de specialitate (cum ar fi The Detective's World) și în medii academice, fiind propus inclusiv ca subiect de teză de doctorat. Teoria își găsește aplicabilitatea în jurisdicția franceză prin realizarea de teste sociometrice judiciare și modele operatoriale destinate magistraților și anchetatorilor pentru înțelegerea devianței sociale.

Subiect de teză de doctorat. Formalismul fenomenologic și matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Formalismul (psiho)socio – matematic al unui dosar infracțional criminal în cadrul jurisdicției franceze. Modelul operatorial – spectral de investigare {sup[ps(y) – sp(y)]diag(y)} a testului sociometric judiciar

Codul Socio – Genetic (CSG) în „Constelații Diamantine” cu formalismul matematic al acestuia (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, în colaborare cu Thomas Csinta – jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al Jurnalului Bucureștiului – (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

Constelații Diamantine nr. 5 (189)-2026 (integral, în format pdf)

Articole asociate

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

In memoriam Profesorul Paul Popescu – Neveanu. Psiho(socilogia) matematică – aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal [Mathematical psycho(sociology) – applications to the study of criminal behavior/Psycho(sociologie) mathématique – applications à l’étude du comportement criminel]

In memoriam profesorul Ion Iordăchel (fost șef al catedrei de sociologie a Academiei „Ștefan Gheorghiu”). „Civitas Innocentiae” în „Lumea II” a scriitorului și cineastului Grid Modorcea, (neo)Comunismul, Libertatea „sub sechestru electronic” cu ajutorul sistemelor de navigație prin sateliți în cadrul structurilor inter-, pluri și transdidciplinare ale Noii Ordini mondiale. „Societatea ordonată” și cuantificarea stărilor psihice și psihologice ale „omului – matrice” („atom – social”, „robot – uman”)

Codul socio‑genetic (CSG) – o repunere în dialog a umanului prin filtrul științei și filosofiei – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista româno-libaneză Anca Cheaito (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat – Codul CSG (Codul „Sociogenetic” – complementul Codului Biogenetic – CBG – ADN în Codul Genetic Personal – CGP) în revista „The Detective’s World”. Aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Franța, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitalei și al OADO – Națiunile Unite)

„Omul Matrice” al Zapaniștilor într-un spațiu psihosocial (psihologie socială) cu structuri matematice specifice sistemelor complexe (teoria haosului – fractali) și formale (de tip Gödel). Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA (jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al Poliției Capitale la Paris).

Subiect de teză de doctorat inter – pluri și transdisciplanar. Atomi (roboți) „sociali”. Psihosociologia matematică și aplicațiile ei la studiul comportamentului deviant (infracțional criminal). Studiul fenomenelor (anti)sociale cu ajutorul sistemelor complexe (teoria haosului – fractali) și formale (de tip Gödel)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…