









OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) vă stă la dispoziție 24h/24h, 7z/7z.
Pentru orice problemă legata de justiția franceză ne puteți contacta pe site-ul organizației



În primul trimistru al anului 2026, Slovacia înregistrează cea mai bună performanță de navigare web pe dispozitive mobile în Europa de Est, conform testelor utilizatorilor. Cu un scor de 72,3 %, aceasta depășește alte 6 țări din regiune, unde diferențele rămân semnificative. Aceste date, colectate prin măsurători reale pe cele mai vizitate site-uri, evidențiază discrepanțe în experiența zilnică a utilizatorilor de internet.
Slovacia și Bulgaria în frunte, urmate îndeaproape de România
La începutul anului 2026, Slovacia se remarcă cu un indice de 72,3 % pentru fluiditatea navigației pe dispozitive mobile. Acest scor, calculat pe baza vitezei de afișare a paginilor web cele mai populare (precum rețelele sociale sau motoarele de căutare), poziționează țara pe primul loc în regiune. Practic, acest lucru înseamnă că utilizatorii slovaci au beneficiat de cele mai scurte timpuri de încărcare și de cele mai reactive interacțiuni în timpul sesiunilor online.
Pe locul doi se clasează Bulgaria cu 69,8 %, înregistrând o diferență de 2,5 puncte față de lider. România completează podiumul cu 67,2 %, urmată îndeaproape de Cehia (67,0 %) și Polonia (64,0 %). Aceste 5 țări formează un grup relativ omogen, unde diferența dintre primul și al cincilea loc nu depășește 8,3 puncte. La coada clasamentului se află Moldova (55,8 %) și Ucraina (55,6 %), care înregistrează performanțe inferioare cu aproape 17 puncte față de Slovacia. Pentru utilizatorii din aceste două țări, acest lucru se poate traduce prin așteptări ușor mai lungi la deschiderea unei pagini sau la trecerea de la un tab la altul, de exemplu.
Diferențe măsurate, dar o tendință regională clară
Pe ansamblul celor 7 țări analizate, indicii de navigație pe dispozitive mobile variază între 55,6 % și 72,3 %, ilustrând realități diverse în funcție de teritoriu. Aceste cifre reflectă capacitatea rețelelor de a oferi o experiență stabilă și rapidă în cadrul unor sarcini uzuale, precum consultarea știrilor sau efectuarea unei căutări online. Dacă Slovacia și Bulgaria se detașează cu scoruri ce depășesc 69 %, media regională se situează în jurul valorii de 64 %, fiind influențată în jos de performanțele mai modeste ale Moldovei și Ucrainei. Aceste date, obținute din teste efectuate între ianuarie și aprilie 2026, oferă o imagine obiectivă a accesului la informații în mobilitate în această parte a Europei.
Notă. nPerf este o platformă independentă de măsurare a performanțelor internetului, bazată pe experiența reală a utilizatorilor. Prin transformarea a milioane de teste de conexiune în analize exploatabile, nPerf ajută operatorii să își îmbunătățească rețelele și contribuie la construirea unui internet mai rapid și mai fiabil pentru toți.

Articole asociate
Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…






























