Thomas Csinta, Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch)
Thomas Csinta (Videoclip–„Franța are propriile metode privind judecarea celor din Diaspora!”
Thomas Csinta (Videoclip–„Avocații francezi, lipsă de interes față drepturile Diasporei”
Într-o epocă marcată de mobilitate accelerată, de circulația globală a persoanelor, ideilor și capitalurilor simbolice, diaspora nu mai poate fi înțeleasă exclusiv ca un fenomen al distanței sau al ruperii. Ea devine, tot mai evident, o formă complexă de locuire a identității, un spațiu de tensiune fertilă între origine și devenire, între memorie și proiect, între limba moștenită și limbajele dobândite.
Conferința „Diaspora românească–rădăcini și orizonturi”, organizată în perioada 12–13 august 2026, în cadrul programului anual „Sărbătoarea Diasporei–Iașul este Aacasă, își propune să ofere un cadru de reflecție academică și interdisciplinară asupra acestei condiții contemporane a românilor de pretutindeni.
Partenerii în organizarea evenimentului sunt: UNIFERO (Uniunea Internațională a Femeilor Române), Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide”-Academia Română-Filiala Iași, Inspectoratul Școlar Județean Iași, ADRI (Asociația Femeilor Românce din Italia), Scoala Românească de la Haga, Asociația România Levant, RePatriot România și Asociația ART-Meșteșugurile Prutului. Anul acesta suntem profund onorați de participarea Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide” al Academiei Române din Iaşi, una dintre cele mai prestigioase instituții de cercetare din România.
Cercetătorii institutului vor coordona două paneluri de specialitate, oferind o expertiză academică de cel mai înalt nivel și contribuind la dezvoltarea unei perspective interdisciplinare (n.r!) asupra limbii și culturii române în contact cu alte culturi.
Conferința este organizată pe ateliere, după cum urmează:
- Atelier 1–Comunicare. Cum comunică diaspora cu țara ? Cum comunică diaspora cu diaspora? Participanții sunt invitați să identifice, printre altele, modul cum se construiesc legăturile între diaspora și instituțiile publice locale și centrale din România, diferitele exemple de bune practici și metode de comunicare între comunitățile românești din diaspora, diferitele modalități tehnologice tradiționale și actuale de conectare a românilor din întreaga lume. Pe scurt, cum comunicăm și colaborăm transnațional?
- Atelier 2–Antreprenoriat. Inițiativă, inovație, investiții. Participanții sunt invitați să-și descrie propriile povești de succes în diaspora, astfel încât să constituie un fundament solid al programelor de susținere a IMM-urilor și startup-urilor din țară. Totodată, antreprenori români din diaspora, în mod special, femeile-antreprenor, pot oferi soluții de repatriere a capitalului și sprijin pentru inițiative antreprenoriale în România.
- Atelier 3–Cultura tradițională în diaspora. Participanții sunt invitați să evidențieze rolul asociațiilor culturale și al bisericilor în transmiterea tradițiilor și obiceiurilor populare în comunitățile de români din diaspora și în fructificarea unor colaborări culturale internaționale de succes. De asemenea, pot fi semnalate și inițiate proiecte de promovare a artei și patrimoniului cultural românesc peste hotare.
- Atelier 4–Strategii educative în transdiaspora română. Participanții sunt invitați să evidențieze noi inițiative și noi modalități de predare a limbii române pentru migranți și remigranți, inclusiv prin identificarea unor parteneriate între școli românești și instituții educaționale din străinătate. În mod special, este de interes atât local cât și național educația lingvistică pentru elevii români remigranți în județul Iași. Totodată, participanții pot oferi soluții de cursuri online, tabere, școli la sfârșit de săptămână și de implicare a tinerilor din Diaspora în proiecte educaționale din România.
Găzduită în sala „Vasile Pogor” a Primăriei Municipiului Iași, conferința se așază simbolic în continuitatea unei tradiții intelectuale care a gândit modernitatea românească ca dialog între centru și margine, între local și universal. Din perspectivă filosofică, diaspora poate fi înțeleasă ca un spațiu liminal, un „între” ontologic în care identitatea nu se conservă prin izolare, ci se reformulează prin contact. A fi în diaspora nu înseamnă doar a fi „în afara” unui teritoriu, ci a trăi simultan în mai multe registre ale apartenenței. Limba, cultura, memoria și practicile sociale se reconfigurează, se traduc și se renegociază permanent. În acest sens, diaspora nu este o periferie a națiunii, ci una dintre formele sale cele mai dinamice de manifestare.
Iașul, oraș al memoriei culturale, al elitei intelectuale și al marilor sinteze identitare, devine prin această conferință un adevărat nod simbolic al transdiasporei românești, un spațiu de convergență între rădăcină și orizont, între tradiție și inovație, între patrimoniu și viitor. Alegerea sălii „Vasile Pogor”, loc emblematic al culturii române moderne, conferă evenimentului o încărcătură simbolică aparte, plasând dialogul despre diaspora într-o genealogie a excelenței și a spiritului critic luminat. Nivelul elitist al conferinței este garantat (n.r.!), în primul rând, de participarea Institutului de Filologie Română „Alexandru Philippide” al Academiei Române–Filiala Iași, una dintre cele mai prestigioase instituții de cercetare din România. Prezența cercetătorilor academici, coordonatori ai panelurilor de specialitate, ridică dezbaterea despre diaspora de la nivel descriptiv la nivel reflexiv, științific și interdisciplinar, aducând rigoare, profunzime și claritate conceptuală.
Limba română, cultura română și identitatea românească sunt astfel analizate nu doar ca elemente de conservat, ci ca realități vii, dinamice, aflate într-un dialog permanent cu alte spații culturale. Această abordare conferă conferinței un statut epistemologic distinct, în care diaspora este tratată nu ca un simplu obiect de politică publică sau ca o realitate sociologică periferică, ci ca subiect al cunoașterii și agent al transformării culturale. Prin grila analitică oferită de cercetarea filologică, antropologică și culturală, experiența diasporică devine un teren privilegiat pentru observarea proceselor de hibridizare lingvistică, de resemantizare a tradițiilor și de construcție identitară în contexte plurale. În acest cadru, reflecția academică nu îngheață identitatea românească într-un canon fix, ci o interpretează ca structură deschisă, capabilă să integreze alteritatea fără a-și pierde coerența internă, transformând dialogul intercultural într-o sursă de reînnoire intelectuală și culturală.
Conferința își asumă explicit această perspectivă reflexivă, reunind reprezentanți ai corpului diplomatic și consular al României, ai administrației centrale și locale, lideri ai asociațiilor românești din diaspora, experți, practicieni și academicieni, într-un dialog care depășește nivelul descriptiv și instrumental. Miza nu este doar inventarierea problemelor sau a bunelor practici, ci înțelegerea profundă a modului în care diaspora participă la redefinirea contemporană a românității.
În acest sens, conferința se constituie ca un spațiu deliberativ al gândirii strategice, în care experiența practică a diasporei este pusă în relație critică cu reflecția teoretică și cu decizia instituțională. Interacțiunea dintre diplomație, administrație, mediul asociativ și cel academic face posibilă articularea unei viziuni coerente asupra diasporei ca formă extinsă a corpului social românesc, capabilă să genereze sens, inovație și orientare normativă. Astfel, românitatea nu mai este concepută exclusiv în termenii unui teritoriu sau ai unei apartenențe statice, ci ca proces dinamic de co-construcție, în care diaspora devine unul dintre vectorii esențiali ai modernității culturale și civice a României.
Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide” al Academiei Române–Filiala Iași, conferă demersului conferinţei o rigoare științifică și o ancorare epistemologică de cel mai înalt nivel. Coordonarea panelurilor de specialitate de către cercetători ai institutului deschide un câmp de analiză asupra limbii române ca fenomen viu, aflat în contact, interferență și transformare în contexte diasporale. Limba devine, astfel, nu doar instrument de comunicare, ci spațiu de memorie, negociere identitară și creativitate culturală.
Structurată în ateliere tematice–comunicare, antreprenoriat, cultură tradițională și strategii educative–conferința propune o abordare integratoare a diasporei ca actor social, economic și cultural. Comunicarea transnațională este analizată ca infrastructură simbolică a apartenenței; antreprenoriatul, ca formă de transfer de capital material și imaterial; cultura tradițională, ca mod de continuitate și reinterpretare; educația, ca investiție ontologică în viitorul limbii și identității românești. Prin articularea acestor axe tematice, conferința conturează o viziune sistemică asupra diasporei, în care dimensiunile economice, culturale și educaționale nu funcționează izolat, ci se susțin reciproc într-un proces de coevoluție.
Atelierele devin astfel spații de traducere între experiențe locale și cadre conceptuale globale, între inițiative individuale și politici publice, între memorie și proiect. În această logică, diaspora este înțeleasă ca un laborator al modernității românești, unde noile forme de solidaritate, de creativitate și de responsabilitate civică pot fi testate și apoi reintegrate într-o viziune coerentă asupra dezvoltării culturale și sociale a României contemporane. Diaspora nu este invitată să „revină” simbolic la un centru fix, ci să participe la o rețea de sensuri, în care România însăși se redefinește prin relația cu cei plecați. Iașul devine, astfel, nu doar un loc de întâlnire, ci un spațiu al gândirii despre apartenență, un laborator de idei în care rădăcinile nu limitează orizontul, ci îl fac posibil.
Conferința „Diaspora românească–rădăcini și orizonturi” se anunță, așadar, ca un eveniment de referință pentru reflecția academică asupra diasporei românești, un exercițiu de luciditate intelectuală și responsabilitate culturală, desfășurat sub semnul dialogului, al excelenței și al deschiderii către viitor.
Corespondență de la Anca Cheaito, jurnalistă româno-libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”
Interviu cu Doamna profesoară Anca Cheaito (Miorița USA) Romanian American Independent Newspaper
Notă. Articolele autoarei Anca Cheaito în Jurnalul Bucureștiului
Articole asociate
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
