Etichetă: omul-matrice

Le code sociogénétique (CSG) va révolutionner les sciences médicales (psychiatrie) et indirectement les sciences criminelles (criminologie). Le concept du code sociogénétique appliqué à la criminalité, théorisé par le professeur - chercheur et journaliste d'investigation Thomas Csinta, vise à expliquer le passage à l'acte criminel par l'interaction de facteurs sociaux et mathématiques. Qu'est-ce que le code sociogénétique? Ce concept repose sur l'idée que le comportement criminel n'est pas uniquement le produit d'une génétique biologique, mais d'une programmation environnementale et comportementale. Le professeur Thomas Csinta étudie ces phénomènes en combinant les mathématiques appliquées aux sciences sociales (MASS) pour modéliser les trajectoires de vie des criminels. La théorie des systèmes complexes afin d'identifier des schémas récurrents et formels (parfois liés aux structures mathématiques de Gödel) au sein du parcours des délinquants. L'analyse environnementale, analysant comment l'environnement socio-économique, familial et culturel „code" un individu à réagir par la violence ou la criminalité. Domaines d'application. Cette méthode analytique a notamment été appliquée par Thomas Csinta dans ses travaux publiés au sein du Jurnalul Bucureștiului à travers l'étude de grandes affaires criminelles internationales: L'étude du comportement criminel lié aux enlèvements et aux crimes de sang (comme ses analyses sur la disparition de Madeleine McCann). L'analyse des erreurs judiciaires, à l'image de ses modélisations mathématiques sur les affaires Seznec, Leprince, Ranucci, etc. La déconstruction des réseaux, pour comprendre le fonctionnement interne de la grande criminalité organisée, du terrorisme et de la criminalité financière. Le professeur Thomas Csinta, physicien théoricien et mathématicien, a introduit en 1981 le concept de Code sociogénétique (CSG). Cet outil théorique et mathématique a été conçu pour analyser le comportement criminel en modélisant les interactions sociales et le contexte environnemental, en complément des facteurs purement biologiques (l'ADN). Le concept de Code sociogénétique (CSG). Contrairement aux théories criminologiques classiques, le CSG conceptualise le comportement criminel et la structuration sociale comme un «code». Il s'agit d'une série de paramètres interdépendants qui reflètent les déterminations individuelles et la dynamique des relations au sein d'une collectivité. Mathématisation du social. Ce modèle utilise des mathématiques appliquées (notamment la théorie des systèmes complexes et la sociologie mathématique) pour analyser les profils criminels. Cadre d'application. Le CSG est utilisé dans la recherche en criminologie pour étudier la responsabilité pénale et le passage à l'acte, en intégrant le poids de l'environnement sociologique dans l'équation comportementale. Travaux et recherche. Spécialité. Professeur de recherche en modélisation mathématique et mathématiques appliquées aux sciences sociales (MASS) le professeur Thomas Csinta opère depuis Paris, mais il est actif, également au Jurnalul Bucureștiului (de Bucarest). Sujets de thèses. Il propose régulièrement des travaux de recherche universitaire explorant le „Formalisme phénoménologico-mathématique du Code Socio-Genetic” dans le cadre de la psychologie et sociologie criminelle. Journalisme d'investigation. Le professeur Csinta est également connu comme journaliste d'investigations criminelles, impliqué dans des affaires de révisions judiciaires en France. Codul sociogenetic (CSG) va revoluționa științele medicale (psihiatria) și indirect cele criminale (criminologia) Codul Socio-Genetic (Codul CSG) este un concept introdus în 1981 și teoretizat de profesorul și jurnalistul de investigație Thomas Csinta, conceput ca un complement social al Codului Biogenetic (ADN-ul din Codul Genetic Personal). Acest concept propune utilizarea unor modele fizico-matematice complexe pentru a studia, cuantifica și prezice comportamentul infracțional și criminal. Ce reprezintă Codul Socio-Genetic (CSG)? Conceptul pleacă de la ideea că profilul unui criminal nu este determinat doar de genetica biologică, ci și de o „genetică socială” structurată. Aceasta din urmă poate fi codificată și analizată prin instrumente științifice riguroase:. Complement al ADN-ului. CSG acționează ca o amprentă comportamentală formată din interacțiunile sociale, istoricul personal și mediul individului. Formalism matematic. Autorul aplică modelizarea matematică și matematicile aplicate în științele sociale (MASS) pentru a transpune dosarele penale în ecuații și modele spectrale. Aplicație în psiho-sociologia judiciară. Codul servește la investigarea comportamentului infracțional în contextul „iresponsabilității penale”, analizând sistemele complexe după reguli formale gödeliene. Seria de volume „Investigații jurnalistice în serial” aparține autorului Thomas Csinta (cercetător și profesor de matematici aplicate în științe sociale și jurnalism de investigație penală). Acest proiect enciclopedic atipic, care însumează peste 10 volume și zeci de mii de pagini, explorează o gamă largă de fenomene socio-juridice, economice și evenimente din actualitatea internațională. Conținut multidisciplinar și interdisciplinar. Include anchete jurnalistice, articole și lucrări științifice ce analizează detaliat subiecte precum sistemul carceral, erorile judiciare și criminalistica. Metodologie avansată. Anchetele utilizează instrumente de analiză netradiționale pentru jurnalism, cum ar fi modelarea matematică a fenomenelor socio-judiciare (teoria haosului, teoria sistemelor complexe și fractali). Publicare. Seria cuprinde multiple volume, publicate în strânsă colaborare cu publicația online Jurnalul Bucureștiului și lansate adesea în mediul academic în care implementarea și studiul codului sociogenetiuc ocupă un loc important! Despre autor. Thomas Csinta este profesor universitar de modelizare matematică și matematici aplicate în științe sociale din Paris, Franța. Pe lângă activitatea academică de cercetare, acesta activează ca jurnalist de investigație penală și ocupă funcția de director și redactor-șef al publicației franco-române Jurnalul Bucureștiului. De asemenea, este cunoscut pentru colaborările sale în calitate de atașat de presă cu organizații de apărare a drepturilor omului afiliate ONU (OADO/OECOSOC). Aplicabilitate practică și cercetare. Sistemul teoretic propus de Thomas Csinta a fost publicat și dezbătut pe larg în reviste de specialitate (cum ar fi The Detective's World) și în medii academice, fiind propus inclusiv ca subiect de teză de doctorat. Teoria își găsește aplicabilitatea în jurisdicția franceză prin realizarea de teste sociometrice judiciare și modele operatoriale destinate magistraților și anchetatorilor pentru înțelegerea devianței sociale.

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed....

Începând deja cu acest secol (mileniu), hiper(post)industrializarea, inter-, pluri și transdisciplinaritatea fac ca o serie de locuri de muncă, într-o serie de domenii (mai mult sau mai puțin vitale) să dipară (mai mult sau mai puțin forțat), ceea ce, dacă avem în vedere creșterea continuă a populației globului, ne conduce la obligativitatea regândirii principiilor socio–economice și politice care stau la baza societăților de consum (mai mult sau mai puțin diversificate) cărora aparținem în funcție de diferitele noastre „coordonatele generalizate”, terestre. La elaborarea unor noi societăți guvernate de către noua ordine mondială (cu noi „legi de compoziție” interne), o contribuție mai mult decât importantă vor avea rețelele de socializare (ca unul dintre rezultatele hiperdezvoltării), care vor genera la rândul o „matrice a nevoilor personale” construită empiric, specifică fiecărui membru al acestora, alături de alți contributori cum sunt fiscul, operatorii de telefonie, furnizorii de electricitate & gaz, băncile, asigurările, cazierul judiciar, fișa medicală, etc., în principiu, un set de „variabilele independente” care vor genera un „spațiu”, natura căruia poate fi definită (teoretic) astfel, încât acesta să fie compatibilă cu „matricile” definite empiric (prin observabile). Cu alte cuvinte, teoretic (în cadrul unui model matematic specific sociologiei matematice), fiecare membru al societății (sau al unei submulțimi a acesteia) în noua ordine mondială va fi monitorizat în spațiul atașat acesteia, prin matricea sa personală (cu „spectrul de valori” al acesteia, căruia se poate asocia și un cod). Practic, acest lucru ar putea fi realizat (într-un viitor nu foarte îndepărtat) prin implantarea unui cip în corpul uman (în diferite locuri) ceea ce ar putea permite, (geo)localizarea lui, în mod obișnuit, prin sistemul de poziționare globală GPS (Global Positioning System) și alte tehnologii conexe, printre care cel mai important rol ar avea inteligența artificială.Într-un asemenea context, vorbim deja de o „supraveghere electronică” a umanului (omului), sau mai mult de o „libertate sub sechestru electronic” (limitată), ceea ce va interzice, automat, comiterea de infracțini în raport cu „legislația” noi ordini mondiale (indiferent dacă ea este democratică sau dictatorială), deci ridicarea (anularea) „responsabilității penale”. Cu alte cuvinte, supus constrângerilor (unui sistem de constrângeri, mai mult sau mai puțin restrictive), modelul matematic al comportamentului uman va putea fi „aproximat” din ce în ce mai mult, prin cel expus în „Mecanica socială” de către marele nostru matematician și pedagog Acad. prof. Spiru Haret („Mecanica socială” la București–1910  și „Mécanique Sociale” la Paris–1911), adică supus legilor de mișcare ale unui sistem de particule punctiforme. (...). În sfârșit, crearea unei „societăți ordonate” (o aproximație „liniară” a neocomunismului), în cadrul unei noi ordini mondiale, va avea ca efect (direct sau indirect) implementarea unei „inocențe”, a unei „purități sufletești” care nu poate fi nici concepută și nici realizată în cadrul unei societăți democratice (de tip capitalist) la care se referă Grid Modorcea în cartea sa „Civitas Innocentiae”  („Cetatea inocenței”). Merită de remarcat (subliniat) aici și faptul că utilitatea implantării de cip în corpul uman (pe mână, sub piele, etc., susținut în „masa”, în particular, de către suedezi) este determinat de o serie de „avantaje” pe care acesta ar prezenta (aparent) în „viața de zi cu zi” al „omului de rând” (nu neapărat inocent!) util pentru o serie de operaţiuni implementate deja (sau cele care urmează a fi implementate prin intermediul unor programe europene) prin intermediul unor „aplicații inteligente”, care, în realitate, de fapt, reduc „gradele de libertate” ale individului și converg („tare” sau „slab” în funcție de parametrii aleși/utilizați) către o „societate ordonată” si structurată (atât pe nivele cât și pe niveluri). (...). În încheiere, trebuie să avem în vedere faptul că în „Lumea 2” (din „Civitas Innocentiae” a lui Grid Modorcea), o „societate ordonată”  având ca mijloace de „ghidare” (manipulare) geolocalizarea spațială prin sateliți „unificată” într-un model standardizat (format din GPS, Galileo, GLONASS, COMPASS, IRNSS, QZSS, etc.), „gestionată” de noua ordine mondială sub influența inteligenței artificiale, va genera, în mod inevitabil, „omul-matrice”, „atomul-social”, „robotul-uman” al cărui CSG (Cod Socio–Genetic, ansamblul caracterelor sale psihosociologice), complementul CBG (Cod Bio–Genetic, acidul dezoxiribonucleic) în CGP (Codul Genetic Personal), care în Lumea 1 (în care ne aflăm, astăzi) poate fi conceput într-un spațiu socio-matematic, ca o „variabilă” care tranzitează între două stări stabile prin intermediul unui șir de stări cuasistatice conform unei ecuații diferențiale de ordinul 2 (linerizabil prin tehnici de segmentare), în Lumea 2 („societatea ordonată”) acesta devine cuantificat și reprezentat printr-o „observabilă”, care va trece de la o stare stabilă la alta, nu cu respectarea legilor fizicii clasice, ca în Lumea 1, dar cu cele ale fizicii cuantice, în care numerele cuantice (mai ales cele corespunzătoare nivelurilor energetice) vor fi cele care vor înlocui „traiectoria” în spațiul asociat acesteia, ceea ce va da naștere, tot în mod inevitabil, unor stări psihice și psihologoice haotice (cu „iresponsabilitate penală”) care pot fi studiate cu ajutorul sistemelor complexe și cu fractali.