



Lacurile de la Ocna Șugatag. Circa 45 de elevi de la Salt Lake Club. Au fost discutate aspecte despre observarea naturii, cercetare naturalistică de tip citizen science, familiarizarea cu metodele de cunoaștere a biodiversității. A fost observată de aproape o larvă de future, pe baza căreia am discutat despre viața lepidopterelor, stadii precum ou, larvă/omidă, pupă și adult. În apele lacului au fost observate broasca mare de lac (Rana ridibunda). Pe lac a fost observat corcodelul mare (Podiceps cristatus); a fost detectat cuibul unei perechi de ghionoaie verde (Picus viridis),în trunchiul unui nuc bătrân; am mai văzut multe perechi de graur (Sturnus vulgaris) care își hrăneau puii din cuiburile aflate în scorburi; o pereche de mărăcinar negru (Saxicola torquata) ne-a făcut ziua mai frumoasă. Evenimentul a fost realizat în cadrul parteneriatului dintre Liceul Tehnologic Ocna Șugatag și BioLogic Learning (Centrul Educațional BioLogic Learning din Sighetu Marmației care oferă meditații personalizate, pregătire pentru examene și admitere la medicină, precum și tabere de învățare experiențială și activități practice de „Citizen Science” în științele naturii)
Se înserează. Pe valea Șugău, undeva între molizi și fagi o ciută de cerb iese pe drum, la loc mai liber. E liniște, munte, natură, ai zice că e splendid. Dar ceva se întâmplă mai jos, la câțiva kilometri. Se apropie. Pe valea Șugău, în parte aparținând de municipiul Sighetu Marmației, printre case urcă niște oi. Și alte oi, și alte oi, de nu se mai termină. Înconjoară mașinile blocate printre ele pe asfalt, ca o curgere de oi către munte. Când și unde câte un păstor printre ele. Îl întreb pe unul dintre ei și îmi zice că sunt 2.000 de oi. Puhoi. Îmi zice oierul că acum urcă spre Țiganu; sau pentru corectitudine politică, ai putea zice că urcă spre Romu. Nu cred că am mai văzut atâtea oi la un loc prin Maramureș, parcă prin Făgăraș era ceva de genul. Efectul eco? Suprapășunatul! Îți poți imagina cam cum o să radă atât de multe oi vegetația pășunilor montane, cum o să nimicească populații de plante despre care nu știm nimic, că cine naiba să aibă grija lor. Îți dai seama cam câți câini trebuie pentru a păzi turma, cam ce o să mânânce câinii aceia, cam cum o să hăituiască pui de căprioare, iepuri, cerbi tineri șamd. Poare că este și ceva idilic în transhumanță, în păstorit, tradiții, dar din câte pare subvențiile UE și exportul de oi către arabi au dus la o situație destul de aberantă. Știu, brânza e bună și trebuie să mâncăm ceva. Dar în zonele astea cu oieri și oi și câini ciobănești ai cam pus capac turismului pedestru sau cu bicicleta…rămân eventual mașinile de teren. Și unii zic că locurile cu turme multe sunt și mai pline de căpușe (cu riscul de a transmite boala Lyme, după ce căpușele, ca vectori transmițători se contamizează cu bacteria Borrelia (Borreliella) burgdorferi, de la rezervorul reprezentat de rozătoare sau căprioare); nu știu dacă așa este, adică dacă oile multe contribuie la creșterea numărului de căpușe, nici nu aș exclude. Oricum, prin aproape toate peisajele de pe la noi e destul de clar suprapășunatul. Ca la atâtea chestii, și cu domeniul acesta am cam facut-o de oaie.
Bibliografie
- Interviu cu biologul Peter Lengyel (partea I)
- Interviu cu biologul Peter Lengyel (partea a II-a)
- Grindul Lupilor–o minune a naturii incredibil de frumoasă
Notă. Articolele lui Peter Lengyel în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…






























