Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Căpușa. O zi de iulie, 2025. Un bărbat și o femeie coboară pe o potecă din pădure, în Maramureș, la marginea unei arii protejate, un traseu scurt de doar 10 minute, care leagă un drum forestier asfaltat de o șosea/drum național. Ambii se plimbă în pantaloni scurți. Femeia colectează cinci căpușe, bărbatul două căpușe.Situația nu e percepută ca ceva tragedie, dar totuși, nici fericire nu este.
O astfel de realitate devine caracteristică cam peste tot prin peisajele noastre din Transilvania, din Europa Centrală și la fel e la nivel continental. În primul deceniu al secolului XXI am fost de circa 5-7 ori pe o insulă din nordul Germaniei, insula Vilm, unde este o bază de educație ecologică finanțată de guvernul german; totodată este o pădure seculară cu sute și mii de stejari care au și 500-700 de ani dacă nu mai mult. Peste tot pe insulă erau afișate atenționări să nu părăsești poteca că zona e infestată cu căpușe și e risc de a contacta boala Lyme. La un moment dat am văzut ceva fotografie din zonele nordice ale Eurasiei sau Americii de Nord, cu un exemplar tânăr de elan, un fel de cerb, care era căzut jos, poate și mort, și plin-plin de căpușe, erau pe el cu miile. Adică, realitatea naturală poate să fie dramatică; nu cred că te surprinde.
Când eu eram copil erau și pe atunci căpușe și prin Maramureș dar era ceva rar de tot să se prindă una în tine. Acum aud că și prin parcuri din Sighet, inclusiv în cartiere de blocuri poți să ai surpriza să constați existența lor. Căpușele în sine nu ar reprezenta o mare problemă, eventual capabile să producă scârbă; problema mai mare este capacitatea lor de a transfera variați agenți patogeni de la o specie la alta, de la un individ la altul. Omul se poate contamina cu un virus care produce encefalită virală (n.r. o afecțiune gravă-inflamație a creierului cauzată de o infecție virală, cum ar fi virusul herpetic sau virusul West Nile, care poate provoca simptome precum febră, dureri de cap, confuzie, convulsii și alte tulburări neurologice), sau cu careva specie de bacterie din genul Borrelia care produc boala Lyme. Am printre cunoscuții mei și persoane care au contactat boala Lyme; efectele sunt fluctuante, cu perioade de spitalizare, perioade când boala devine mai puțin debilitantă, dar chiar și cu tratamente antibiotice puternice…nu e prea ușor să scape de spirocheții odată instalați și răspândiți în organism.
Căpușele, bacteriile, virusurile sunt toate elemente ale unei realități naturale complexe, parte din mecanisme ecosistemice homeostatice pe care doar acum începem să le percepem; mecanisme de reglare a populațiilor. Cum ne putem apăra de poveștile astea? Precauție. A ne pulveriza repelenți împotriva căpușelor. A nu intra dacă nu e nevoie prin toate desișurile și bălăriile. A ne face eventual un vaccin împotriva encefalitei virale. A extrage eventuale căpușe cu profesionalism. A cunoaște semnele boreliozei și a acționa din timp, cu speranța să fie controlată boala.
Nota redacției. Mușcătura de căpușă poate transmite boli deosebit de grave la om, precum babesioza, boala Lyme, febra butonoasă și encefalită de căpușă. Căpușele sunt paraziți externi ce se hrănesc cu sânge și trăiesc în apropierea solului, în ierburi înalte, în grămezi de frunze și în zone cu verdeață. Există mai multe specii de căpușe și nu toate mușcăturile de căpușă sunt periculoase. Căpușele sunt insecte parazite, din aceeași clasa cu păianjenii, și se hrănesc cu sângele corpului gazdă (om, animal). Dacă nu sunt depistate, pot să reziste până la câteva zile pe corpul gazdă. Aceste insecte parazite pot fi factori de risc în boala Lyme și meningoencefalita, dar din fericire nu toate sunt infestate, astfel că multe căpușe nu transmit nicio boală.
Ajunse pe corpul gazdă, căpușele preferă să migreze spre zona axilară, inghinală sau la nivelul scalpului. Prin mușcătura, acestea își introduc capul sub piele și încep să se hrănească. Mărimea lor crește pe măsură ce se hrănesc cu mai mult sânge. Nu zboară și nu sar. Gazdă principala sunt rozătoarele mici, dar accidental și omul. Animalele mari (printre care vaci, capre și oi) sunt gazde de hrănire pentru căpușe, dar nu au rol în supraviețuirea virusului. Infecțiile la om apar în perioada când căpușele sunt foarte active (aprilie-noiembrie), direct prin înțepătura (mușcătura) sau indirect prin consumul de produse lactate nepasteurizate de la capre, oi, vaci (virusul se secretă în lapte). Altă modalitate de transmitere este cea verticală, mama – făt. Nu se transmite de la om la om.
Înțepătura sau mușcătura de căpușă sunt ușor de recunoscut, pentru că în cele mai multe dintre cazuri sunt vizibile. Totuși, există riscul că cele de foarte mici dimensiuni să nu poată fi observate. De aceea, după revenirea dintr-o ieșire în natură, este important să va verificați foarte bine, din cap până-n picioare. Mușcătura sau înțepătura de căpușă poate să nu producă niciun simptom. În schimb, persoanele alergice, pot să resimtă durere în locul muscaturii, umflătură, senzație de arsură în locul afectat și chiar dificultăți respiratorii. Căpușele, prin mușcătura lor, sunt factori de risc în transmiterea unor boli că:
- Babesioza-are simptome asemănătoare răcelii-febra, dureri musculare, senzație de oboseală; se tratează cu antibiotice; nu există vaccin împotriva bolii
- Boală Lyme-cele mai importante simptome sunt febra, durerile de cap, erupție la nivelul pielii (se răspândește în decurs de câteva zile); se tratează cu antibiotice; nu există vaccin împotriva
- Encefalită de căpușă (TBE/n.r. infecție virală a sistemului nervos central, transmisă de căpușele infectate, dar și prin lapte nepasteurizat de la animale). Boala, cauzată de virusuri din familia Flaviviridae, poate provoca inflamații ale creierului (encefalită), meningelui (meningită)sau ambelor (meningoencefalită)-simptomele importante sunt febra, durerile de cap, amețelile, dureri ale articulațiilor, dar și simptome neurologice; este cea mai importantă arboviroza în Europa afectând Suedia, Polonia, Centrul Europei (Cehia, Slovacia, Austria, Elveția, Slovenia, Bavaria, Ungaria) și țările fostei Uniuni Sovietice.
- Febra hemoragică de Crimeea-Congo (FCHF)-se manifestă prin febra mare, amețeală, sensibilitate la intensitatea luminii, dureri abdominale, stări de greață.
Nu toate căpușele sunt infestate, astfel că multe căpușe nu transmit nicio boală.
Dr. biolog Peter Lengyel (expert în conservarea biodiversității, fotograf al naturii), născut în 1973 la Sighetul Marmației este membru al Asociației „Valea Verde”, dar și secretar științific la „ONG Unesco Pro Natură”, cu sediul în București și membru al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. A participat la proiecte organizate de instituții precum Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Banca Mondială și la peste 200 de simpozioane, conferințe și congrese internaționale legate de protecția mediului, conservarea biodiversității și educație ecologică. În ultimul timp a devenit foarte cunoscut datorită celor două volume publicate „Beep 2010″ și „Maramureș–Țara Biodiversității” și expoziției „India-locul uimitoarei diversități”.
Bibliografie
- Interviu cu biologul Peter Lengyel (partea I)
- Interviu cu biologul Peter Lengyel (partea a II-a)
- Grindul Lupilor–o minune a naturii incredibil de frumoasă
Notă. Articolele lui Peter Lengyel în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în afaceri internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csinta pentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”, dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților români cu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii) CUFR R&D a devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora (a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&D de către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
