Etica utilizării inteligenței artificiale în educație (Profesorul Dumitru Popa, Decan al Facultății de Stiinte ale Comunicarii si Relatii Publice – Universitatea Apollonia Iași). Lucrare prezentată la Congresul Internațional al Universității Apollonia (27 februarie – 1 martie 2025) cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Secțiunea F. Comunicare și Învățare eficientă prin Inteligența Artificială

Abstract. The integration of artificial intelligence (AI) into education offers significant opportunities to personalize and improve the learning process. However, the use of AI in this field also raises a number of ethical challenges that must be carefully addressed. AI algorithms can perpetuate or amplify existing biases in the training data, which can lead to unfair treatment of certain groups of students. For example, an AI-based assessment system could unconsciously favor students from certain socio-economic backgrounds. To prevent this, it is important to develop and implement transparent and fair algorithms.

Rezumat. Integrarea inteligenței artificiale (IA) în educație oferă oportunități semnificative pentru personalizarea și îmbunătățirea procesului de învățare. Cu toate acestea, utilizarea IA în acest domeniu ridică și o serie de provocări etice care trebuie abordate cu atenție. Algoritmii IA pot perpetua sau amplifica părtiniri existente în datele de antrenament, ceea ce poate duce la tratamente inechitabile față de anumite grupuri de elevi. De exemplu, un sistem de evaluare bazat pe IA ar putea favoriza inconștient elevii din anumite medii socio-economice. Pentru a preveni acest lucru, este importantă dezvoltarea și implementarea unor algoritmi transparenți și echitabili.

Introducere

În contextul evoluției rapide a tehnologiilor digitale, inteligența artificială (IA) a început să joace un rol din ce în ce mai important în diverse domenii, inclusiv în educație. De la platformele de învățare adaptivă până la sistemele de evaluare automatizate, IA promite să transforme modul în care se desfășoară procesul educațional. Însă, alături de aceste oportunități, apar și numeroase provocări etice. Acest studiu își propune să analizeze principalele aspecte etice legate de utilizarea IA în educație, evidențiind atât beneficiile, cât și riscurile și provocările pe care le presupune integrarea acestor tehnologii în mediul academic.

Analiză și exemplificări

Dintre aplicațiile folosite în utilizării inteligenței artificiale în educație, menționăm:

• Personalizarea învățării: Personalizarea învățării reprezintă o abordare educațională care adaptează conținutul, ritmul și metodele de predare în funcție de nevoile, interesele și abilitățile fiecărui elev. Aceasta este posibilă datorită progreselor în tehnologie, inteligență artificială și analiza datelor educaționale. În procesul educațional, IA poate analiza progresul și stilul de învățare al fiecărui student, creând experiențe de învățare personalizate. este o soluție modernă care poate transforma educația, făcând-o mai accesibilă, eficientă și captivantă.[1] Cu toate acestea, pentru a asigura succesul acestei abordări, este necesară o infrastructură tehnologică solidă, formarea continuă a profesorilor și protejarea datelor personale ale elevilor. Platformele de educație online și tutorii virtuali pot adapta materialele educaționale în funcție de nevoile individuale ale elevilor. Exemple: DreamBox, Knewton.
• Feedback automatizat: Feedback-ul automatizat este un proces prin care elevii primesc evaluări instantanee asupra performanței lor prin intermediul tehnologiei. Această metodă utilizează inteligența artificială (IA), algoritmi de evaluare și analize de date pentru a oferi răspunsuri rapide și personalizate în procesul de învățare. Sistemele de IA pot oferi feedback instantaneu pentru elevi, ajutându-i să înțeleagă erorile lor și să îmbunătățească performanțele academice.[2] Feedback-ul automatizat poate îmbunătăți semnificativ procesul educațional, oferind evaluări rapide și personalizate. Cu toate acestea, trebuie utilizat împreună cu feedback-ul uman pentru a asigura o învățare echilibrată și eficientă. Exemple: Platformele de testare automată și evaluare ca Socrative.
• Asistenți virtuali pentru profesori: Asistenții virtuali sunt tehnologii bazate pe inteligență artificială (IA) care sprijină profesorii în gestionarea sarcinilor administrative, oferirea de feedback personalizat și îmbunătățirea experienței de învățare pentru elevi. Aceste sisteme pot fi integrate în platformele educaționale pentru a automatiza procese și a optimiza timpul profesorilor. În educație, IA poate ușura munca profesorilor prin automatizarea sarcinilor administrative, cum ar fi evaluarea testelor sau gestionarea programului. De asemenea, considerăm faptul că acest palier poate ajuta la crearea de lecții interactive și adaptative. Asistenții virtuali pot revoluționa așadar educația, oferind profesorilor sprijin în gestionarea sarcinilor și îmbunătățind experiența de învățare a elevilor.[3] Totuși, pentru a obține cele mai bune rezultate, este necesară o implementare echilibrată, care să combine tehnologia cu interacțiunea umană și să protejeze datele utilizatorilor. Exemple: IBM Watson pentru educație.
• Sisteme de predicție a performanței elevilor: Sistemele de predicție a performanței elevilor utilizează în mod exclusiv inteligența artificială (IA), analiza datelor și algoritmi de machine learning pentru a anticipa rezultatele academice și a identifica factorii care influențează succesul sau dificultățile în învățare. Aceste sisteme ajută profesorii și instituțiile educaționale să personalizeze strategiile de predare și să intervină preventiv pentru a îmbunătăți rezultatele elevilor. reprezintă un instrument puternic pentru personalizarea educației și prevenirea eșecului școlar.[4] Totuși, utilizarea lor trebuie să fie echilibrată, combinând tehnologia cu expertiza profesorilor și respectând principiile etice și de protecție a datelor. Ele reprezintă un instrument puternic pentru personalizarea educației și prevenirea eșecului școlar. Totuși, utilizarea lor trebuie să fie echilibrată, combinând tehnologia cu expertiza profesorilor și respectând principiile etice și de protecție a datelor. Algoritmii de învățare automată pot analiza datele academice ale elevilor pentru a prezice care sunt cei mai vulnerabili la abandonul școlar sau care ar putea beneficia de un sprijin suplimentar. Exemple: Coursera, Duolingo (pentru predicția progresului elevilor).
• Îmbunătățirea accesibilității: Accesibilitatea în educație presupune eliminarea barierelor care împiedică elevii și studenții, indiferent de dizabilități sau condiții socio-economice, să beneficieze de un proces educațional echitabil. Tehnologia joacă un rol esențial în îmbunătățirea accesibilității, oferind soluții inovatoare care facilitează învățarea pentru toți. Considerăm faptul că, IA poate ajuta elevii cu dizabilități prin crearea de instrumente educaționale accesibile, cum ar fi citirea automată a textelor, transcrierea audio sau traducerea limbajului semnelor. Exemple: Microsoft Learning Tools.

Dintre beneficiile folosirii IA în educație, menționăm de asemenea

• Personalizare: Personalizarea învățării se referă la adaptarea conținutului educațional și a strategiilor didactice pentru a se potrivi nevoilor, intereselor și ritmului fiecărui elev. Cu ajutorul tehnologiei, acest concept poate fi implementat la scară largă, permițând o învățare mai eficientă și mai individualizată. Tehnologia poate ajusta materialele educaționale în funcție de viteza cu care un elev învață, astfel încât fiecare elev progresează la propriul ritm. Platformele de e-learning, cum ar fi Khan Academy sau Coursera, permit acest tip de personalizare. Personalizarea învățării prin tehnologie reprezintă un pas important către un sistem educațional mai echitabil și mai eficient. Prin adaptarea materialelor de învățare la nevoile fiecărui elev, tehnologia poate sprijini învățarea profundă și dezvoltarea competențelor esențiale. Totuși, pentru a maximiza beneficiile, este necesar un echilibru între tehnologie, formarea continuă a cadrelor didactice și protecția datelor elevilor.

• Accesibilitate: Accesibilitatea în educație presupune asigurarea că toți elevii, indiferent de abilități sau condiții, au acces la aceleași oportunități educaționale. Tehnologia joacă un rol central în îmbunătățirea accesibilității, permițând instituțiilor educaționale să răspundă diversității nevoilor elevilor, inclusiv celor cu dizabilități fizice, cognitive sau de învățare. Tehnologiile de asistență, precum cititoarele de ecran (ex: JAWS, NVDA) sau programele de recunoaștere vocală, facilitează accesul elevilor cu deficiențe de vedere sau de auz la materiale educaționale. Accesibilitatea în educație este esențială pentru a asigura că toți elevii au oportunitatea de a învăța în mod egal și eficient. Tehnologia poate ajuta la eliminarea barierelor fizice și cognitive, oferind soluții inovatoare pentru personalizarea învățării și pentru integrarea elevilor cu dizabilități. Totuși, pentru a maximiza impactul tehnologiei, este esențial să se investească în infrastructura necesară și să se asigure formarea adecvată a cadrelor didactice.
• Eficiență: Automatizarea sarcinilor administrative pentru profesori ajută la economisirea timpului și la îmbunătățirea eficienței procesului educațional. Aceasta se referă la măsura în care tehnologiile disponibile ajută la îmbunătățirea procesului de învățare, economisind timp și resurse pentru profesori și elevi. Aceasta presupune optimizarea activităților educaționale, reducerea costurilor administrative și îmbunătățirea rezultatelor elevilor. Utilizarea instrumentelor care permit evaluarea automată (de exemplu, teste online, chestionare) reduce semnificativ timpul necesar pentru corectarea acestora, permițând profesorilor să ofere feedback rapid și să economisească timp valoros. Tehnologia poate contribui la economisirea costurilor, prin reducerea consumului de materiale fizice (hârtie, manuale), precum și prin eficientizarea proceselor administrative.[5] Platformele digitale facilitează gestionarea cursurilor, evaluarea și urmărirea progresului fără a necesita resurse fizice. Eficiența în educație poate fi semnificativ îmbunătățită prin utilizarea corectă a tehnologiilor educaționale. Acestea economisesc timp și resurse pentru profesori și elevi, permit personalizarea învățării și sprijină performanța educațională. Cu toate acestea, pentru ca tehnologia să fie eficientă, este necesar să existe investiții în infrastructură, formare continuă pentru profesori și un management eficient al resurselor digitale.
• Feedback rapid și precis: Elevii pot primi feedback imediat, ceea ce contribuie la o învățare continuă și mai eficientă. Feedback rapid și precis joacă un rol esențial în procesul educațional, contribuind la îmbunătățirea performanței elevilor și la optimizarea învățării. Utilizarea tehnologiilor pentru a oferi feedback în timp real poate spori eficiența educațională, îmbunătățind înțelegerea și progresul elevilor într-un mod mai dinamic și mai personalizat, ajută elevii să înțeleagă unde au făcut greșeli și cum să le corecteze. Acest tip de feedback permite elevilor să își ajusteze imediat abordările și să prevină repetarea greșelilor, ceea ce poate accelera învățarea. Feedback-ul oferit într-un timp scurt poate contribui la menținerea unui nivel ridicat de motivație, deoarece elevii simt că progresul lor este urmărit și apreciat. De asemenea, un feedback clar și bine formulat poate ajuta elevii să aibă mai multă încredere în abilitățile lor. Feedback-ul rapid și precis este o componentă esențială în educație, având potențialul de a spori eficiența procesului de învățare, de a îmbunătăți performanțele elevilor și de a sprijini dezvoltarea abilităților de auto-reglare[6]. Tehnologiile moderne permit obținerea acestui feedback într-un mod rapid și personalizat, însă este important să se găsească un echilibru între tehnologie și interacțiunea umană pentru a asigura un impact pozitiv asupra elevilor.
• Scalabilitate: Permite educația la scară mare, facilitând accesul la resurse educaționale pentru un număr mare de elevi. Scalabilitatea se referă la capacitatea unui sistem sau proces de a se extinde pentru a face față unui număr mai mare de utilizatori, date sau cerințe, fără a compromite performanța. În contextul educației, scalabilitatea este un aspect important pentru implementarea tehnologiilor care să poată susține creșterea numărului de elevi sau adaptarea la nevoile educaționale într-un mod eficient și sustenabil. Tehnologiile educaționale scalabile permit personalizarea învățării pentru un număr mare de elevi, indiferent de progresul și stilul lor de învățare. Acest lucru înseamnă că, pe măsură ce numărul de utilizatori crește, sistemul continuă să furnizeze materiale educaționale adaptate la nevoile fiecărui individ. Utilizarea IA pentru educație este un exemplu puternic de scalabilitate, având potențialul de a personaliza învățarea pentru o audiență largă.

Nu putem să nu menționăm și potențialele riscuri privind folosirea IA în educație și anume:

• Părtinirea algoritmică (Algorithmic Bias): Modelele de IA pot fi influențate de părtinirile din datele de instruire, ceea ce ar putea duce la decizii inechitabile, de exemplu, în evaluarea elevilor sau alocarea resurselor educaționale. Părtinirea algoritmică apare atunci când un sistem bazat pe inteligență artificială (IA) sau învățare automată (machine learning) produce rezultate părtinitoare sau inechitabile din cauza datelor utilizate pentru antrenare sau a modului în care este conceput algoritmul. Aceasta poate duce la decizii discriminatorii în diverse domenii, cum ar fi angajarea, justiția penală, sănătatea, educația și publicitatea digitală. Părtinirea algoritmică reprezintă o provocare majoră în dezvoltarea inteligenței artificiale și trebuie abordată prin măsuri de transparență, echitate și reglementare.[7] Dezvoltarea unor algoritmi etici și corecți este esențială pentru a preveni discriminarea și pentru a asigura o utilizare echitabilă a tehnologiilor AI în societate
• Protecția datelor personale: Colectarea și procesarea datelor elevilor ridică întrebări legate de confidențialitate și securitatea informațiilor sensibile. Este esențială protejarea datelor în conformitate cu reglementările precum GDPR. Protecția datelor personale este un aspect esențial în contextul digitalizării și al utilizării inteligenței artificiale (IA), chiar și în educație. Creșterea colectării, stocării și procesării datelor personale de către companii și instituții a dus la preocupări legate de confidențialitate, securitate și utilizarea responsabilă a informațiilor.
• Dependența de tehnologie: O utilizare excesivă a tehnologiei poate duce la o dependență dăunătoare, afectând dezvoltarea abilităților sociale și relațiile interpersonale ale elevilor. În ultimele decenii, tehnologia a devenit o componentă esențială a procesului educațional, transformând modul în care elevii și profesorii interacționează cu informația. Deși oferă numeroase beneficii, utilizarea excesivă a tehnologiei în educație poate duce la dependență, afectând abilitățile cognitive, sociale și emoționale ale elevilor. Concret, tehnologia are un rol esențial în educația modernă, însă utilizarea excesivă poate genera efecte negative, cum ar fi dependența, scăderea interacțiunilor sociale și probleme de sănătate. Un echilibru între metodele tradiționale și cele digitale este esențial pentru a maximiza beneficiile tehnologiei și a minimiza riscurile.
• Reducerea rolului profesorilor: În timp ce IA poate automatiza anumite procese, aceasta nu poate înlocui complet rolul educativ al profesorilor, mai ales în privința interacțiunii umane și sprijinului emoțional oferit elevilor. Odată cu avansul tehnologic și integrarea inteligenței artificiale (IA) în educație, rolul profesorilor s-a schimbat semnificativ. Deși tehnologia poate îmbunătăți procesul de predare prin acces la resurse educaționale digitale, învățare personalizată și evaluări automatizate, există temeri că aceasta ar putea duce la diminuarea importanței cadrelor didactice. Totuși, profesorii rămân o componentă esențială a actului educațional, având un rol crucial în dezvoltarea gândirii critice, a interacțiunilor sociale și a inteligenței emoționale a elevilor. Deci, tehnologia și inteligența artificială nu ar trebui să înlocuiască profesorii, ci să le îmbunătățească metodele de predare. Un echilibru între utilizarea tehnologiei și interacțiunea umană este esențial pentru un sistem educațional eficient. Profesorii vor continua să fie indispensabili în formarea intelectuală, socială și emoțională a elevilor, chiar și într-o lume tot mai digitalizată.
• Accesibilitatea tehnologică: Accesibilitatea tehnologică în educație se referă la posibilitatea tuturor elevilor și profesorilor de a avea acces la resursele digitale necesare pentru învățare. Deși tehnologia poate îmbunătăți semnificativ procesul educațional, inegalitățile economice, infrastructura deficitară și lipsa competențelor digitale pot limita beneficiile acesteia. Nu toți elevii au acces egal la tehnologie, iar utilizarea IA în educație poate adânci inegalitățile între cei care dispun de resurse și cei care nu au acces la dispozitive sau internet de calitate.[8] Accesibilitatea tehnologică este esențială pentru a asigura un sistem educațional echitabil și eficient. Guvernele, instituțiile educaționale și sectorul privat trebuie să colaboreze pentru a reduce decalajele digitale și a garanta că toți elevii au acces la resursele necesare pentru a învăța într-o lume tot mai digitalizată.

Concluzii

Etica utilizării inteligenței artificiale (IA) în educație este un subiect important și complex, având implicații majore asupra modului în care tehnologia poate modela procesul educațional. Deși IA poate oferi numeroase beneficii, inclusiv personalizarea învățării, eficiența și accesibilitatea, există și provocări etice care trebuie abordate pentru a asigura o implementare corectă și echitabilă a acesteia, fiind totodată un subiect crucial în contextul dezvoltării rapide a tehnologiilor educaționale. Deși IA poate îmbunătăți semnificativ învățarea și accesibilitatea, este esențial să se abordeze provocările etice, precum părtinirea algoritmică, confidențialitatea datelor și dependența excesivă de tehnologie. Principiile etice, cum ar fi transparența, responsabilitatea și respectul pentru diversitate, trebuie să fie integrate în dezvoltarea și implementarea soluțiilor bazate pe IA pentru a asigura că acestea sprijină educația într-un mod echitabil și sustenabil. În final, considerăm faptul că, IA trebuie să fie utilizată ca un instrument de sprijin în procesul educațional, care să ajute profesorii și elevii, fără a înlocui interacțiunea umană esențială pentru formarea integrală a elevilor/studentilor. Respectarea principiilor etice va asigura o educație de calitate, accesibilă și echitabilă pentru toți.

Bibliografie

1. Constantin Vică C (2023), „Civilizația algoritmică și viața în lumea digitală”, Editură universitatii din Bucuresti, ISBN 606-16-1406-6.
2. Holmes, W., Bialik, M., & Fadel, C. (2019). „Artificial Intelligence in Education: Promises and Implications for Teaching and Learning.” Center for Curriculum Redesign, 28 Feb.2019, ISBN 9781794293700
3. Ionescu, A. & Popescu, M. (2018). „Feedback în Educație: Metode și Aplicații pentru Evaluarea Rapidă și Precisă”. București: Editura ASE
4. Luckin, R. (2018). „Machine Learning and Human Intelligence: The Future of Education for the 21st Century”. UCL Institute of Education Press, Tarboro, NC: World cat, First published online August 7, 2022
5. Miller P, Janice, Cook, A.; Encarnação, P (2016) . Assistive Technologies, ediția a 5-a, Mosby.
6. Popescu, M. (2022). Inteligența Artificială în Educație: Provocări și Oportunități Etice. Editura Tehnologică, București.
7. Stanciu, C. (2016). „Indicatori de eficiență în sistemul educațional românesc”. Cluj-Napoca: Editura Fundației

• ^[1]Popescu, M. (2022). „Inteligența Artificială în Educație: Provocări și Oportunități Etice”. Editura Tehnologică, București.
• ^[2]Holmes, W., Bialik, M., & Fadel, C. (2019). „Artificial Intelligence in Education: Promises and Implications for Teaching and Learning.” Center for Curriculum Redesign, 28 Feb.2019, ISBN 9781794293700.
• ^[3]Luckin, R. (2018). „Machine Learning and Human Intelligence: The Future of Education for the 21st Century”. UCL Institute of Education Press, Tarboro, NC: World cat, First published online August 7, 2022
• ^[4]Marin, L. & Georgescu, S. (2020). „Sisteme Inteligente și Predicția Performanței Educaționale: Tehnici și Aplicații”. București: Editura Universității din București.
• ^[5]Stanciu, C. (2016). „Indicatori de eficiență în sistemul educațional românesc”. Cluj-Napoca: Editura Fundației
• ^[6]Ionescu, A. & Popescu, M. (2018). „Feedback în Educație: Metode și Aplicații pentru Evaluarea Rapidă și Precisă”. București: Editura ASE.
• ^[7] Constantin Vică C (2023),  „Civilizația algoritmică și viața în lumea digitală”, Editura Universitatii din Bucuresti ; ISBN 606-16-1406-6.
• ^[8] Miller P, Janice, Cook, A.; Encarnação, P (2016) . Assistive Technologies, ediția a 5-a, Mosby.

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

„Februarie apollonist” – Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași – Ediția XXXV (27 februarie – 1 martie 2025) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Serviciul Internațional de Investigații Criminale (ICIS) al Jurnalul Bucureștiului în partenariat cu OPDP (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) la Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” Ediția XXXV (2005). Sprijinul UZPR – Iași acordat proiectelor socio – judiciare în care Jurnalului Bucureștiului este implicat (direct sau indirect) prin anchetele sale private (Raportul pe anul 2024)

Forma canonică (normală) Jordan (suport de curs și probleme cu soluții detaliate) pentru elevii „preparatoriști” (CUFR) și studenții în Licență (Universități) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent profesorul Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Le grand concours de Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les sujets de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Enunțuri – 2024)

Volumul 8 din ciclul de lucrări științifice (cărți) „Investigații Jurnalistice în serial” în 12 volume, „Societate & Economie” (Le 8e tome du cycle de travaux scientifiques – livres „Investigations journalistiques en série” en 12 tomes, „Société & Economie)

Volumul 5 din seria de lucrări consacrate marilor și tradiționalelor concursuri de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (la matematici și științe fizice) ale grupurilor GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha (2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

• Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2024

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) – 2024

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului