Dr. Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Pădurea Mociar” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Pădurea Mociar/Cod RONPA0645/cod 2.628/Localizarea Beica de Jos, comuna Gurghiu (sau Comuna Solovăstru?)/Categoria IUCN IV (Tip forestier, Suprafața 48 ha).

Localizare. Rezervația naturală Pădurea Mociar se află în partea sud-estică a Depresiunii colinare a Transilvaniei/Câmpia Transilvaniei, în nord-estul județului Mureș, pe teritoriul administrativ al comunei Gurghiu. Aria protejată se află în imediata apropiere a drumului județean DJ153C, care leagă municipiul Reghin de satul Hodac. Locația aproximativă, cea în care rezervația este menționată pe Google Earth este pe la 46°45′17″N 24°49′13″E, dar trebuie verificate datele acestea. Zona denumită Mociar are o suprafață de peste 2.000 hectare, incluzând 3 trupuri de pădure: Mociarul de Sus, Mociarul Mijlociu și Mociarul de Jos. Pădurea se întinde pe o distanță de peste 10 km. Din câte pare, exemplarele secular de stejar cele mai reprezentative sunt pe la comuna Beica. La est se poate accesa zona pe drumeagul ce duce în satele Kincsesfő, Kincses/Chinceș/Comori și Sânmihaiu de Pădure; la Căcuciu (în maghiară Görgénykakucs, colocvial Kakucs), drumul se întâlnește cu valea Beicii. Se poate trece prin zona de interes a pădurii, până „la Tău”; alte drumuri sunt pe la Jabenița și Solovăstru, precum și drumul de la Reghin la Sovata. Mociarul de Sus include terenuri la altitudine mai ridicată, care au panta mai accentuată; zona este acoperită de fag și gorun, precum și tei, carpen, jugastrul. Mociarul de mijloc și Mociarul de jos are arborete de terasa, dezvoltate pe un sistem de 5 terase bine conservate, formate de-a lungul râului Gurghiu; terasa a 5-a – cea care include și pășunea Beicii, prezinta cei mai reprezentativi stejari.

Aspecte de interes. Regiunea mai largă despre care discutăm este în zona centrală a Carpaţilor Orientali, la vest de zonele înalte, în munţi mijlocii şi joşi care constituie Munţii Gurghiului. Aria protejată se află la poalele Munților Gurghiu, pe un teren plan, un podiș la altitudinea de 400 m fără scurgeri de ape de suprafață, care aparține de un afluent din bazinul hidrografic al râului Mureş: râul Gurghiu. Bazinul hidrografic al râului Gurgiu are o densitate a rețelei de 0,8-1,1 km/kmp, cu debite relativ constante având maximul primăvara şi după ploi îndelungate. Faptul că acest podiș nu are scurgere de suprafață și este plan, duce la stagnarea apei; înmlăştinarea sezonieră este un aspect de ienteres naturalistic, ecosistemic; denumirea pădurii, Mociar, provine din maghiarul Mocsár (se citește mociar) care înseamnă mlaștină.

Pădurea Mociar propriu-zisă se întinde pe o suprafață de 569 ha din care rezervația este de doar 48 ha. Pădurea Mociar este constituită din stejari (Quercus robur) care acoperă circa 60%, frasin (Fraxinus excelsior) care acoperă 20%, carpen (Carpinus betulus) care acoperă 10% și plop tremurător (Populus tremula) cu acoperire de 10%. Rezervația include stejari (Quercus robur) cu vârste de 400-500 de ani, cu diametre medii de 1,5-2(3?) m şi înălțimi de 15-25 m, înălţime medie de circa 23 m; există și date care arată că în pădure ar exista circa 100-300 de stejari cu vârsta cuprinsă între 650–720 ani (datele despre vârsta lor cât și despre numărul lor sunt contradictorii…dar aparent sunt considerați ca făcând parte din cea mai bătrână pădure din România); au un coronament haotic cu ramuri noduroase, uscate spre vârf, trunchiuri lovite de trăznete și arse–schilodite ca efect al intemperiilor petrecute în secolele trecute și al vârstei lor înaintate; au o densitate de circa 10 stejari multiseculari la hectar.

Vitalitatea stejarilor seculari este relativ redusă, cu fructificaţie odată la 10-15 ani, seminţele fiind în general sterile. Majoritatea stejarilor seculari sunt uscaţi – dar ei au rol mare în ecosisteme, pentru specii de insecte xilofage spre exemplu croitori, lilieci, păsări care cuibăresc în scorburi spre exemplu specii de bufnițe/strigiforme șamd. În pădure există și stejari mai tineri, cu vârste de circa 35-55 ani, diametre medii de 10 cm, înălţimi medii 10-12 m. Pentru conservarea stejarilor seculari, în jurul lor au fost făcute împăduriri cu stejar, gorun, plop, pin silvestru, molid, pin negru etc. Din cauza că terenul mlăștinos a fost considerat ca fiind capabil să afecteze stejarii, administrația silvică a decis drenarea apelor; au fost săpate canale, șanțuri prin toată pădurea; azi apa persistă mai mult pe lângă aceste săpături artificiale de drenaj. Astfel a fost afectat caracterul natural al ecosistemului, al peisajului, și al ariei protejate. Pe circa 35% din suprafața pădurii există subarboret format din păducel (Crataegus monogyna), alun (Corylus avellana), lemn câinesc (Ligustrum vulgare). În rezervație este prezentă laleaua pestriță (Fritillaria meleagris). Fauna de mamifere include căpriorul (Capreolus capreolus), mistreţul (Sus scrofa), iepurele (Lepus europaeus), bursucul (Meles meles) șamd.

Baza legală a protecției. Pădurea a fost declarată rezervație naturală forestieră în anul 1932; declarat ca rezervație naturală de interes național în 2000, prin Legea Nr. 5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr. 152 din 12 aprilie 2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național–Secțiunea a III-a–zone protejate; în legea respectivă, rezervația are cod 2.628. Aria protejată se încadrează la categoria IV IUCN; este o rezervație de tip forestier.  Are suprafața de 48,0 hectare. În baza de date EUNIS, al European Environment Agency, Pădurea Mociar apare cu cod 11782–R010, ca fiind protejată pe 75,00 ha (anul înființării–1993); inventarul ariilor desemnate național (CDDA–The Nationally designated areas inventory) a fost început în 1995 ca parte a programului CORINE al Comisiei Europene. Rezervația Pădurea Mociar este inclusă în situl de importanță comunitară Mociar ROSCI0320. Vizitarea în condiții decente a rezervației naturale pădurea Mociar poate să pună unele probleme, din cauza oierilor care își duc la păscut turmele prin pădure (evident, ilegal), plus a câinilor ciobănești care se perindă în grupuri și care oricând pot să îți sfârtece gamba. Ecoturism a la România.   

Dr. biolog Peter Lengyel   (expert în conservarea biodiversității, fotograf al naturii), născut în 1973 la Sighetul Marmației este membru al Asociației „Valea Verde”, dar și secretar științific la „ONG Unesco Pro Natură”, cu sediul în București și membru al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii. A participat la proiecte organizate de instituții precum Parlamentul European, Comisia Europeană, Consiliul Europei sau Banca Mondială și la peste 200 de simpozioane, conferințe și congrese internaționale legate de protecția mediului, conservarea biodiversității și educație ecologică. În ultimul timp a devenit foarte cunoscut datorită celor două volume publicate „Beep 2010″ și „Maramureș–Țara Biodiversității” și expoziției „India-locul uimitoarei diversități”.

Bibliografie

• Interviu cu biologul Peter Lengyel (partea I)
• Interviu cu biologul Peter Lengyel (partea a II-a)
• Grindul Lupilor–o minune a naturii incredibil de frumoasă

Articole asociate

Dr. Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Rezervațiile Lacul Fărăgău și Stejarii seculari de la Breite” cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Dr. Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Rezervația Naturală Cariera Corabia” cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Dr. Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Rezervația naturală Stejarii seculari de la Sângeorgiu de Mureș” cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Notă. Alte articole ale autorului Dr. Biolog Lengyel Péter în Jurnalul Bucureștiului

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)

Revista internațională de cultură „Cervantes”: Rezumat al interviului „interzis” al profesorului – cercetător Thomas Csinta, acordat jurnalistului Geo Scripcariu, de la Radio Punct Londra

Interviul „cult” al poetei și jurnalistei francofile Lect. Dr. Doina Guriță (membră USR și UZPR) cu Thomas Csinta (profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare, jurnalist de investigații criminale, director și redactor șef al publicației cultural–educaționale și științifice franco–române (cu caracter academic) Jurnalului Bucureștiului

In memoriam–dispariția a lui Maddie McCann. Un cold–case „resuscitat”, dar fără succes. În căutarea și restabilirea unui adevăr istoric care nu există!

Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”

Reforma Justiției franceze. „Corecționalizarea” infracțiunilor criminale și „criminalizarea” infracțiunilor corecționale prin intermediul Tribunalului Criminal – un generator de erori judiciare (oficiale și oficioase)

Subiect de teză de doctorat. Teoria „abstractă” a pedicidului. Dosarul de pedicid Stéphane Moitoiret (asasinarea lui Valentin Crémault în 2008), succesor al dosarelor de pedicid Grégory Villemin (1884), Estelle Mouzin (2003) și Maddie McCann (2007), după ce în alte dosare de pedicid Christian Ranucci (nevinovat) este condamnat la moarte și executat (pentru asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla în 1974), Dany Leprince (nevinovat) este condamnat la închisoare pe viață pentru un cvadruplu familicid în 1994 (cu un dublu pedicid – Audrey și Sandra Leprince) iar Sebastian – Florian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală într-un alt dosar de triplu familicid în 2014 (cu un dublu pedicid – Antoine și Raphaël Bălan)

„Februarie apollonist” – Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași – Ediția XXXV (27 februarie – 1 martie 2025) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe). Corespondență de la Pompiliu Comșa (Prof. univ. asoc. Univ. Apollonia, directorul ziarului Realitatea – partener media al Jurnalului Bucureștiului & directorul executiv al Trustului de Presă Pompidu – Iași)

Serviciul Internațional de Investigații Criminale (ICIS) al Jurnalul Bucureștiului în partenariat cu OPDP (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora) la Congresul Internațional al Universității Apollonia din Iași „Pregătim viitorul promovând excelența” Ediția XXXV (2005). Sprijinul UZPR – Iași acordat proiectelor socio – judiciare în care Jurnalului Bucureștiului este implicat (direct sau indirect) prin anchetele sale private (Raportul pe anul 2024)

Etica utilizării inteligenței artificiale în educație (Profesorul Dumitru Popa, Decan al Facultății de Stiinte ale Comunicarii si Relatii Publice – Universitatea Apollonia Iași). Lucrare prezentată la Congresul Internațional al Universității Apollonia (27 februarie – 1 martie 2025) cu Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe, ca sursă sigură de informare)

Forma canonică (normală) Jordan (suport de curs și probleme cu soluții detaliate) pentru elevii „preparatoriști” (CUFR) și studenții în Licență (Universități) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română, cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

„Etică și Intelligence” – lucrare prezentată la Sesiunea Anuală a Academiei Germano – Române din Baden – Baden (Germania) de către corespondentul nostru permanent profesorul Narcis-Stelian Zărnescu (redactorul șef al Revistei Academiei Române „Academica”, secretar științific al Secției X – Filosofie, Teologie și Psihologie a AOȘR – Academia Oamenilor de Știință din România)

Le grand concours des Grandes Ecoles d’ingénieurs „Mines – Ponts” (Les sujets de Maths & Physique – 2024). Celebrul concurs al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești „Mines – Ponts” (nivel Prépa/CPGE – Licență/Master). Subiectele de Matematici generale și speciale și de fizică specială propuse (Enunțuri – 2024)

Volumul 8 din ciclul de lucrări științifice (cărți) „Investigații Jurnalistice în serial” în 12 volume, „Societate & Economie” (Le 8e tome du cycle de travaux scientifiques – livres „Investigations journalistiques en série” en 12 tomes, „Société & Economie)

Volumul 5 din seria de lucrări consacrate marilor și tradiționalelor concursuri de admitere în sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii inginerești (la matematici și științe fizice) ale grupurilor GEIPI – Polytech, Advance, Avenir și Puissance Alpha (2020 – 2024). Les Grands Concours classiques des „Grandes Ecoles” d’ingenieurs (GEIPI – Polytech, Advance, Avenir et Puissance Apha). Maths – Sciences physiques (2000-2024)

• Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.

„Sesiunea științifică anuală a Academiei Germano-Română din Baden-Baden – 2024” (Deutsch – Rumänische Akademie Baden-Baden e.V. – Rumänisches Institut – Rumänische Bibliothek Freiburg e.V., Landul Baden – Würtenberg, Germania) la Casa de cultură „Friedrich Schiller” din București (partener cultural – educațional al Jurnalului Bucureștiului)

• Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de înățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiectele de concurs (Modelizare matematică) pentru doctori în științe (matematice) – 2024

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) – 2024

„Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’ Agrégation” din anii 2017 – 2023

Corrigé du „Concours – Agrégation de mathématique” (titularizare în sistemul de învățământ superior francez ultraelitist PGE/Prépa – Grandes Ecoles și în sistemul universitar LMD/Licență – Masterat – Doctorat). Soluții & Raportul Juriului pentru Subiecte (de tip „concurs” – Subiecte „Zero”) propuse pentru doctori în științe (matematice) și cele de „Concours de l’Agrégation” din anii 2017 – 2023

• Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

• Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Direcția și Redacția Jurnalul Bucureştiului

Thomas Csinta, Chief Editor

Parteneriat Jurnalul Bucureştiului

Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului