Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe
Dr. Av. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății Românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații, subliniază importanța unei abordări strategice și bine documentate în procesul de obținere a cetățeniei române, în contextul noilor reglementări legale care impun condiții mai stricte, precum certificarea competenței lingvistice în limba română și evaluarea riguroasă a integrării sociale a solicitanților. Procesul de obținere cetățenie românăa înregistrat modificări semnificative în ultimii ani, iar datele statistice reflectă această tendință. Între 2018 și 2024, numărul de depunere dosar cetățenie română a variat, cu o creștere constantă în perioada 2018-2019, dar și o scădere semnificativă a procentelor de aprobare în anii următori. De exemplu, anul 2018, a înregistrat un număr de 93.787 de dosare, dintre care 88% au fost aprobate, iar 12% se află în așteptare. În schimb, în 2023, doar 0,37% dintre cele 38.981 de dosare au fost aprobate, restul fiind în continuare în proces de evaluare.
În anii de pandemie (2020-2021), numărul cererilor a indicat o scădere semnificativă, lucru susținut de impactul pe care restricțiile și de măsurile de distanțare socială. Astfel, în 2020, au fost depuse doar 20.871 de dosare, iar în 2021, numărul acestora crescând ușor la 38.707. Cu toate acestea, rata de aprobare a rămas scăzută. În anul 2024, au fost depuse 50.350 de cereri, dar niciuna nu a fost aprobată până la finalul anului. Situația a rămas neschimbată până în martie 2025, fiind depuse actual 3.976 de dosare, fără ca vreunul dintre acestea să primească aprobare din partea Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC). Această tendință de creștere a numărului dosarelor în așteptare și de scădere a ratelor de aprobare este influențată de modificările legislative recente, fiind introdus condiții mai stricte pentru obținere cetățenie română.
Începând cu noile reglementări legale, procesul de obținere a cetățeniei române a devenit mai riguros, impunând noi condiții obținere față de anii anteriori. Una dintre modificările semnificative este legată de cunoașterea limbii române, care este acum o condiție obligatorie pentru toți solicitanții care doresc să dobândească cetățenie română prin naturalizare sau redobândire cetățenie română. Legea 21/1991 privind cetățenia română, mai precis articolele 10 și 11, specifică în mod clar faptul că solicitantul trebuie să demonstreze competența în limba română la un anumit nivel, prin prezentarea unui certificat de competență lingvistică eliberat de instituțiile de învățământ superior din România sau alte instituții acreditate pentru acest tip de certificare. În contextul acestei schimbări, un avocat imigrări joacă un rol esențial în procesul de depunere dosar cetățenie română, oferind consultanță și asistență pe tot parcursul procesului.
Obținerea cetățeniei prin naștere. Cea mai simplă formă de obținere cetățenie română este prin nastere, pentru persoanele născute pe teritoriul României sau pentru cele ale căror părinți au cetățenie română. Conform legii, persoanele născute pe teritoriul României dobândesc automat cetățenie română, cu excepția unor cazuri speciale prevăzute de legislație. De asemenea, cei născuți în afara teritoriului României, dar cu părinți români, au dreptul să dobândească cetățenie română prin naștere, fără a fi necesară depunerea unui dosar complet sau îndeplinirea unor cerințe suplimentare de competență lingvistică.
Obținerea cetățeniei prin naturalizare. Procesul de naturalizare reprezintă modalitatea prin care cetățeni străini pot dobândi cetățenie română, în urma îndeplinirii unor condiții legale stabilite de statul român. Printre aceste condiții se numără: stabilirea de domiciliu în România pe o perioadă minimă de 8 ani (sau 5 ani pentru persoanele căsătorite cu cetățeni români), dovedirea cunoașterii limbii române prin certificare lingvistică (obținerea unui certificat de limbă nivel B1) și integritatea socială și culturală a solicitantului. Aceste cerințe trebuie să fie dovedite prin prezentarea unor documente suplimentare, inclusiv dovezi de integrare socială, locul de muncă, și o conduită legală adecvată în cadrul statului român. Solicitanții trebuie să demonstreze că sunt capabili să participe activ în viața socială și culturală a țării. De asemenea, la momentul de depunere dosar cetățenie română, acesta trebuie să includă documentele de identitate, dovada de domiciliu, documentul de certificare lingvistică, și alte acte relevante.
Obținerea cetățeniei prin restabilirea cetățeniei. În cazul de redobândire cetățenie română persoanele care au avut anterior cetățenie română, dar au pierdut-o din diverse motive, cum ar fi emigrarea sau renunțarea voluntară la cetățenie, pot depune o cerere la autoritatea națională pentru cetățenie. Procesul de redobândire cetățenie română presupune o procedură administrativă prin care persoana în cauză poate recăpăta statutul de cetățean, cu respectând anumite condiții obținere cetățenie română. Printre acestea se numără: domiciliu pe teritoriul României, o verificare a istoricului și motivului pentru care cetățenia a fost pierdută, o certificare lingvistică a cunoașterii limbii române. În acest caz, persoanele cetățeni străini care doresc redobândire cetățenie română trebuie să depună un dosar complet, similar celui necesar pentru naturalizare, procesul fiind unul asemănător. „Obținerea cetățeniei române nu mai este un demers simplu, iar noile condiții impun o abordare atentă și bine documentată. Sprijinul unui avocat specializat nu mai este un simplu avantaj, ci o necesitate reală pentru cei care doresc să obțină cetățenie română.“, a declarat Dr. Av. Radu Pavel, Avocatul Coordonator al Societății românești de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații. În concluzie, procedura de obținere a cetățeniei române a fost reglementat mai drastic prin noile cerințe legale, concentrându-se în special pe integrarea concretă a solicitanților în societatea românească.
Notă. Societatea Românească de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații este una dintre societățile de avocatură de top din România, care furnizează servicii juridice de cea mai înaltă calitate. Printre clienții societății de avocatură se află companii multinaționale și autohtone de anvergură. În 2025, poveștile de succes ale societății de avocatură i-au adus recunoașterea internațională din partea celor mai prestigioase ghiduri și publicații internaționale de profil. Astfel, societatea de avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații s-a situat în acest an pe locul 3 în România în clasamentul firmelor de avocatură de business cu cea mai relevantă expertiză, realizat de publicația Legal 500. Societatea de avocatură este recunoscută la nivel internațional și de ghidul IFLR 1000 Financial and Corporate 2025. De asemenea, Pavel, Mărgărit și Asociații este singura societatea de avocatură din România recomandată de directorul internațional Global Law Experts din Londra în aria de practică Dispute Resolution.
English version
Dr. Radu Pavel, Managing Partner of the Romanian Law Firm Pavel, Mărgărit & Associates, emphasizes the importance of a strategic and well-documented approach in the process of obtaining Romanian citizenship, in light of the new legal regulations that impose stricter conditions, such as certified Romanian language proficiency and a thorough evaluation of the applicants’ social integration. The process of obtaining Romanian citizenship has undergone significant changes in recent years, and statistical data clearly reflects this trend. Between 2018 and 2024, the number of Romanian citizenship application files fluctuated, with a steady increase during 2018-2019, but also a sharp decrease in approval rates in the following years. For example, in 2018, there were 93,787 applications, of which 88% were approved and 12% remained pending. In contrast, in 2023, only 0.37% of the 38,981 files were approved, the rest still being under evaluation. During the pandemic years (2020-2021), the number of applications dropped significantly due to the impact of social distancing and related restrictions. Thus, in 2020 only 20,871 files were submitted, and in 2021 this number slightly increased to 38,707. Nevertheless, the approval rate remained low.
In 2024, 50,350 requests were submitted, but none were approved by the end of the year. The situation remained unchanged through March 2025, with 3,976 files currently submitted and none approved by the National Authority for Citizenship (ANC). This trend of increasing pending files and decreasing approval rates in Romania is directly influenced by recent legislative changes, which have introduced stricter conditions for obtaining Romanian citizenship. With the new legal provisions in place, the process of obtaining Romanian citizenship has become more rigorous, requiring applicants to meet new conditions for Romanian citizenship compared to previous years. One of the most important changes concerns Romanian language proficiency, which has now become a mandatory requirement for all applicants seeking to acquire Romanian citizenship by naturalisation in Romania or reacquisition of Romanian citizenship. Law no. 21/1991 on Romanian citizenship, particularly Articles 10 and 11, clearly stipulates that the applicant must demonstrate a certain level of competence in the Romanian language by presenting a language proficiency certificate issued by higher education institutions in Romania or other accredited institutions.
Obtaining Citizenship by Birth. The simplest way to obtain Romanian citizenship is by birth, for persons born on Romanian territory or whose parents are Romanian citizens. According to the law, individuals born on Romanian soil automatically acquire Romanian citizenship, except in certain special cases regulated by law. Similarly, those born outside Romania to Romanian parents have the right to acquire Romanian citizenship by birth, without needing to file a full citizenship application in Romania or meet any linguistic competence requirements. This is a much simpler and quicker process than naturalisation in Romania or reacquisition of Romanian citizenship, which impose significantly stricter conditions for obtaining Romanian citizenship.
Obtaining Citizenship by Naturalisation in Romania. Naturalisation in Romania is the legal method by which foreign nationals can obtain Romanian citizenship, provided they fulfill the conditions imposed by the Romanian state. These conditions include legal residency in Romania for at least 8 years (or 5 years if married to a Romanian citizen), proof of Romanian language proficiency through certification (at least B1 level), and the applicant’s social and cultural integration. These requirements must be demonstrated through supporting documents such as employment proof, proof of social integration, and good legal conduct. Applicants must prove they are capable of actively participating in Romanian social and cultural life. At the time of citizenship application in Romania file submission, they must include identity documents, proof of residency in Romania, a Romanian language certificate, and other relevant paperwork.
Obtaining Citizenship by Reacquisition. In cases of reacquisition of Romanian citizenship, individuals who previously held Romanian citizenship but lost it due to emigration or voluntary renunciation may submit a request to the National Authority for Citizenship. The loss of citizenship often stems from prior laws or personal decisions, and loss of citizenship must be reviewed before reinstatement. The reacquisition of Romanian citizenship follows an administrative procedure whereby the applicant can regain citizenship status, provided certain conditions for obtaining Romanian citizenship are met. These include residency in Romania, background checks on the reason citizenship was lost, and proof of Romanian language proficiency. Foreign citizens applying for reacquisition of Romanian citizenship must submit a complete file, similar to the naturalisation in Romania process. A Romanian citizenship lawyer can be of great help in preparing and submitting the necessary documents.
„Obtaining Romanian citizenship is no longer a simple formality. The new requirements demand a careful and well-documented approach. The support of a specialized immigration lawyer consultation in Romania is not just an advantage, but a real necessity for those seeking to obtain Romanian citizenship.”— Dr. Radu Pavel, Managing Partner of Pavel, Mărgărit & Associates Romanian Law Firm. In conclusion, the procedure of obtaining Romanian citizenship has become significantly more demanding due to the new legal requirements, focusing primarily on the real integration of applicants into Romanian society.
Note. Pavel, Mărgărit and Associates Law Firm is one of the top law firms in Romania, providing high-quality legal services. The firm’s clients include multinational and domestic companies of great magnitude. In 2025, the law firm’s success stories brought it international recognition from the most prestigious international guides and publications in the field. As a result, Pavel, Mărgărit and Associates Law Firm ranked 3rd in Romania in the Legal 500’s ranking of business law firms with the most relevant expertise. The law firm is internationally recognized by the IFLR 1000 Financial and Corporate 2025 guide. Additionally, Pavel, Mărgărit and Associates Law Firm is the only law firm in Romania recommended by the international director of Global Law Experts in London in the Dispute Resolution practice area.
French version
Dr. Radu Pavel, Avocat Coordinateur du Cabinet d’Avocats Roumain Pavel, Mărgărit & Associés, souligne l’importance d’une approche stratégique et rigoureusement documentée dans le processus d’obtention de la citoyenneté roumaine, au regard des nouvelles dispositions légales imposant des conditions plus strictes, telles que la certification de la maîtrise de la langue roumaine et une évaluation approfondie de l’intégration sociale des demandeurs. Le processus d’obtention de la citoyenneté roumaine a subi d’importants changements ces dernières années, et les données statistiques en témoignent clairement. Entre 2018 et 2024, le nombre de demandes de citoyenneté roumaine a fluctué, avec une augmentation régulière pendant 2018-2019, mais également une forte baisse des taux d’approbation dans les années suivantes. Par exemple, en 2018, il y avait 93.787 demandes, dont 88 % ont été approuvées et 12 % sont restées en attente. En revanche, en 2023, seulement 0,37 % des 38 981 dossiers ont été approuvés, le reste étant toujours en cours d’évaluation. Il est important de noter que, dans de nombreux cas, un titre de séjour en Roumanie est requis avant de pouvoir soumettre une demande de nationalité.
Pendant les années de pandémie (2020-2021), le nombre de demandes a chuté de manière significative en raison des restrictions liées à la distanciation sociale. En 2020, seulement 20.871 dossiers ont été soumis, et en 2021, ce nombre a légèrement augmenté pour atteindre 38.707. Néanmoins, le taux d’approbation est resté faible. En 2024, 50.350 demandes ont été soumises, mais aucune n’a été approuvée d’ici la fin de l’année. La situation est restée inchangée en mars 2025, avec 3.976 dossiers actuellement soumis et aucun approuvé par l’Autorité Nationale de la Citoyenneté (ANC). Cette tendance à l’augmentation des dossiers en attente et à la diminution des taux d’approbation en Roumanie est directement influencée par les récentes modifications législatives, qui ont introduit des conditions plus strictes pour l’obtention de la citoyenneté roumaine, notamment l’exigence d’un titre de séjour en Roumanie valide avant de pouvoir entamer le processus..
Avec les nouvelles dispositions légales en place, le processus d’obtention de la citoyenneté roumaine est devenu plus rigoureux, exigeant des candidats de satisfaire à de nouvelles conditions pour obtenir la citoyenneté roumaine par rapport aux années précédentes. L’une des modifications les plus importantes concerne la maîtrise de la langue roumaine, désormais obligatoire pour tous les demandeurs cherchant à acquérir la citoyenneté roumaine par naturalisation ou par réacquisition de la citoyenneté roumaine. La loi n° 21/1991 sur la nationalité roumaine, en particulier les articles 10 et 11, stipule clairement que le demandeur doit démontrer un certain niveau de compétence en langue roumaine en présentant un certificat de langue délivré par des établissements d’enseignement supérieur en Roumanie ou d’autres institutions accréditées. Ces teste de langue sont devenus un critère essentiel pour évaluer les compétences des candidats à la citoyenneté roumaine.
Obtenir la nationalité par naissance. La manière la plus simple d’obtenir la citoyenneté roumaine est par la naissance, pour les personnes nées sur le territoire roumain ou dont les parents sont citoyens roumains. Selon la loi, les individus nés sur le sol roumain acquièrent automatiquement la nationalité (citoyenneté) roumaine, sauf dans certains cas spéciaux réglementés par la loi. De même, ceux nés à l’étranger de parents roumains ont le droit d’acquérir la citoyenneté roumaine par naissance, sans avoir besoin de soumettre une demande complète ou de satisfaire à des exigences de compétence linguistique, bien qu’un titre de séjour en Roumanie puisse être exigé pour certaines démarches administratives. Cependant, pour ceux qui n’ont pas de domicile en Roumanie, mais souhaitent obtenir la citoyenneté par naturalisation, des exigences supplémentaires s’appliquent, telles que la résidence légale et un domicile en Roumanie pendant une période minimale. Il s’agit d’un processus beaucoup plus simple et rapide que la naturalisation ou la réacquisition de la citoyenneté roumaine, qui imposent des conditions beaucoup plus strictes pour l’obtention de la citoyenneté roumaine, y compris un domicile en Roumanie pendant une durée prolongée. Il s’agit d’un processus beaucoup plus simple et rapide que la naturalisation ou la réacquisition de la citoyenneté roumaine, qui imposent des conditions beaucoup plus strictes pour l’obtention de la citoyenneté roumaine.
Obtenir la citoyenneté par naturalisation. La naturalisation en Roumanie est la méthode légale par laquelle les ressortissants étrangers peuvent obtenir la citoyenneté roumaine, à condition qu’ils remplissent les conditions imposées par l’État roumain. Ces conditions incluent une résidence légale en Roumanie pendant au moins 8 ans (ou 5 ans s’ils sont mariés à un citoyen roumain), la preuve de la compétence en langue roumaine par certificat (au moins niveau B1), ainsi que l’intégration sociale et culturelle du demandeur, souvent validée par un teste de langue. Ces exigences doivent être démontrées par des documents justificatifs tels que la preuve de l’emploi, la preuve de l’intégration sociale, et la bonne conduite juridique du demandeur. Les demandeurs doivent prouver leur capacité à participer activement à la vie sociale et culturelle roumaine. Lors de la soumission du dossier de demande de citoyenneté roumaine, ils doivent inclure des documents d’identité, une preuve de résidence, un certificat de langue roumaine, et d’autres documents pertinents.
Obtenir la citoyenneté par réacquisition. Dans les cas de réacquisition de la citoyenneté roumaine, les individus qui détenaient précédemment la citoyenneté roumaine mais l’ont perdue en raison de l’émigration ou de la renonciation volontaire peuvent soumettre une demande à l’Autorité Nationale de la Citoyenneté. Pour une assistance complète, n’hésitez pas à contacter notre cabinet afin de bénéficier de nos services juridiques en Roumanie, spécialisés dans ce domaine. La réacquisition de la citoyenneté roumaine suit une procédure administrative par laquelle le demandeur peut retrouver son statut de citoyen, à condition que certaines conditions pour l’obtention de la citoyenneté roumaine soient remplies. Celles-ci incluent la résidence en Roumanie, les vérifications des antécédents sur la raison de la perte de la citoyenneté, et la preuve de la maîtrise de la langue roumaine, qui est généralement confirmée par un teste de langue.
Les citoyens étrangers demandant la réacquisition de la citoyenneté roumaine doivent soumettre un dossier complet, similaire au processus de naturalisation. Un avocat en citoyenneté roumaine peut être d’une grande aide pour préparer et soumettre les documents nécessaires. Un avocat en immigration offre une assistance complète dans le processus de demande de citoyenneté, guidant les clients à travers toutes les étapes, notamment avec les nouvelles conditions pour obtenir la citoyenneté roumaine et les autres exigences légales imposées par les autorités roumaines.
„Obtenir la citoyenneté roumaine n’est plus une simple formalité. Les nouvelles exigences exigent une approche soignée et bien documentée. Le soutien d’un avocat international en Roumanie n’est pas seulement un atout, mais une véritable nécessité pour ceux qui cherchent à obtenir la citoyenneté roumaine.”— Dr. Radu Pavel, Associé Gérant du Cabinet d’Avocats en Roumanie Pavel, Mărgărit et Associés. En conclusion, la procédure d’obtention de la citoyenneté roumaine est devenue considérablement plus exigeante en raison des nouvelles exigences légales, mettant principalement l’accent sur l’intégration réelle des demandeurs dans la société roumaine.
Notă. Pavel, Mărgărit et Associés est un cabinet d’avocats en Roumanie, fournissant des services juridiques en Roumanie de haute qualité. Ses clients incluent des sociétés multinationales et locales de grande envergure. En 2024, les réussites du cabinet lui ont valu une reconnaissance internationale par les guides et publications les plus prestigieux du domaine. Ainsi, Pavel, Mărgărit et Associés s’est classé 3ᵉ en Roumanie dans le classement Legal 500 des cabinets en droit des affaires. Il est également reconnu par le guide IFLR 1000 Financial and Corporate 2024. En outre, Pavel, Mărgărit et Associés est le seul cabinet d’avocats roumain recommandé par le répertoire international Global Law Experts à Londres dans le domaine de la résolution de litiges.
Notă. Toate articolele Societății de avocatură Pavel, Mărgărit & Asociații în Jurnalul Bucureștiului
Articole asociate
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
De ziua internațională a cărții și a drepturilor de autor. Ghidul prizonierului în MCF (Mediul Carceral Francez) și istoria marii criminalități organizate contemporane (crime de sânge, crime sexuale, crime economico-financiare, atentate, terorism, jafuri armate, kidnapping, erori judiciare) prin intermediul „Faptului Divers”.
Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului
