
Casa de Cultură „Friedrich Schiller” și Asociația Culturală Pro Basarabia și Bucovina vă invită vineri, 11 aprilie 2025, de la ora 17h00, la sediul Casei Schiller (str. Batiștei 15, București), la evenimentul de lansare a volumului Teodor Iacobescu. Biografia unei personalități (1887-1969), semnat de Daniela & Dragoș Curelea (din Sibiu) și Liliana Iacobescu din Brașov.
Cartea va fi prezentată de autori și invitații acestora: dr. Georgeta Filitti, Marian Clenciu, dr. Ion Constantin și dr. Constantin Corneanu. Evenimentul va fi completat cu momente muzicale susținute de Liliana Iacobescu (pian), Bogdan Costache (vioară), Ana Szilágyi (pian) și Ioan-Andrei Szilágyi (violoncel).

Teodor Iacobescu a fost o personalitate celebră printre profesorii din România. A fost învăţător în Basarabia, căpitan în rezervă al Armatei Române și veteran combatant în Primul Război Mondial, revizor şcolar, preşedinte-fondator al Asociaţiei Învăţătorilor din Cetatea-Albă, director-fondator al revistei Cultura poporului (1928-1933) și președinte al Asociației Generale a Învățătorilor din România. A sosit în Basarabia în 1918, fiind trimis să organizeze învăţământul naţional. A ajutat la deschiderea Şcolii Normale din Soroca (1918) și la organizarea cursurilor de limba română pentru învăţătorii din județul Soroca. Ulterior a activat în sudul Basarabiei şi timp de 20 de ani a funcționat la Cetatea-Albă. Pentru activitatea sa în slujba idealului național și a modernizării învățământului românesc a fost răsplătit cu numeroase ordine și medalii.
A deținut și funcții politice, reprezentând județul Cetatea-Albă în Parlament, inițial din Partidul Țărănesc, iar apoi din Partidul Național Țărănesc. După instaurarea comunismului a fost atent monitorizat de către Miliție și Securitate, iar arhiva Partidului Naţional Ţărănesc a fost adusă în casa familiei lui Teodor Iacobescu și ținută sub supravegherea lui până în anul 1971, când casa respectivă din Calea Dudești a fost demolată. În arhiva sa reţin atenţia: însemnările şi jurnalul de front, statisticile privind alegerile din anii 1928 şi 1937, listele cu membrii Partidul Naţional Ţărănesc din judeţul Cetatea Albă, hărţile Basarabiei și Bucovinei, documente despre minoritățile din Basarabia, articole care tratează probleme de politică internă și internațională, nemulțumirile din Basarabia după Marea Unire, situația învățământului, agriculturii și cooperației. În timpul ocupației sovietice au rămas celebre declarațiile sale publice rostite despre unitatea idealurile națională: „noi, basarabenii, […] avem datoria să ieșim în stradă pentru a cere alipirea Basarabiei la patria mamă”.
„Dacă a existat un model de profesor român în Basarabia, apoi acesta a fost Teodor Iacobescu. El a pornit de la Soroca și a mers până la Ismail, arzând pârloaga învățământului național. Dar nu s-a limitat doar la învățământ. El a creat școli, a creat cooperative agricole, întovărășiri ale învățătorilor, reușind să îmbine exact activitatea pedagogică cu cea de animator cultural și economic. O mai rară dăruire școlii este greu să-ți imaginezi, deoarece, fiind președintele Asociației Învățătorilor din România, tot el a fost autor a zeci de manuale, iar dincolo de acest timp irosit cu migală în pregătirea manualelor școlare, a găsit posibilitatea să scrie și opere literare. Este firesc că un asemenea autor a apărut chiar în primul număr al revistei Viața Basarabiei”. (Iurie Colesnic, istoric)
„Existența tatălui meu, Teodor Iacobescu, s-a desfășurat ca o cometă strălucitoare pe cerul României, în perioada interbelică. De la un simplu învățător a ajuns președintele Asociației Învățătorilor, deputat și senator în Parlamentul României. În prima etapă a vieții lui a fost numit Apostol al învățătorilor, Ctitor al Marii Uniri, Tribun al Cetății Albe, decorat de nenumărate ori de regii României. A cunoscut admirația și prețuirea la cele mai înalte foruri ale statului, dar nu a uitat niciodată de cei umiliți și nedreptățiți, pe care i-a apărat cu toată ființa lui. A ars ca o flacără întru slujirea adevărului și a dreptății și a înfruntat cu puterea verbului său pe cei din fruntea statului”. (Liliana Iacobescu)
- Daniela Curelea este profesor de istorie la Colegiul Tehnic „Cibinium” Sibiu. În anul 2023 a obținut doctoratul în istorie, sub îndrumarea prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, la Universitatea „Babeș- Bolyai” Cluj-Napoca. Este autoare și coautoare a 7 cărți și a publicat peste 70 de studii și articole în volume colective, în diverse reviste de specialitate. A participat la peste 80 de sesiuni de specialitate, naționale și internaționale.
- Dragoș Curelea este profesor de istorie la Colegiul Tehnic Energetic Sibiu și Liceul Tehnologic „Avram Iancu” Sibiu. În anul 2018 a obținut doctoratul în Istorie, sub îndrumarea prof. univ. dr. Eva Mârza, la Universitatea „1 Decembrie 1918″ din Alba-Iulia. A urmat postdoctoratul în istorie, la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, sub îndrumarea prof. univ. dr. Rudolf Gräf, în anul 2023. Este autor și coautor a 10 cărți. A publicat peste 100 de articole și studii în reviste de specialitate, în țară și în străinătate.
- Liliana Iacobescu este prof. univ. dr. la Universitatea Transilvania din Brașov. A studiat pianul la Universitatea Națională de Muzică București și a învățat la Liceul de Muzică „Dinu Lipatti” București. Activitatea sa artistică s-a concretizat în evoluții ca solistă în concerte cu orchestra. A susținut recitaluri alături de soliști instrumentiști și vocali. Este membră a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și autoare de cărți în domeniul muzical.
Articole asociate
Notă. Alte articole despre evenimentele cultural-educative de la Casa de Cultură „Frierich Schiller” din București
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
De ziua internațională a cărții și a drepturilor de autor
Ghidul prizonierului în MCF (Mediul Carceral Francez) și istoria marii criminalități organizate contemporane (crime de sânge, crime sexuale, crime economico-financiare, atentate, terorism, jafuri armate, kidnapping, erori judiciare) prin intermediul „Faptului Divers”.


Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”

- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).





- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…


- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…












1.jpg)























Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului







