Călătorind prin viață fără teamă
Lumea în care trăim ne învăluie tot mai mult viața în culori sumbre ce pur și simplu ne răpesc fericirea personală. Iar viața devine grea pentru că ne este greu să trăim fără lumină în tot acest cadru plin de întuneric din care e alcătuită tot mai mult lumea noastră. Iar de aici se naște teama în ființa noastră pentru ceea ce va fi în viitor. Cred că una din cele mai puternice arme ale Diavolului este acea de a strecura frica în sufletele oamenilor și reușește cu ușurință să facă acest lucru atunci când ne determină să privim norii cenușii aducători de nenorociri ce-i vedem la orizontul existenței noastre și într-adevăr din punct de vedere omenesc nu vedem soluții. Însă pot să spun din proprie experiență că am trăit momente în viață când fiind descurajat și încurcat în niște situații aparent fără ieșire gândeam că cazul meu din punct de vedere material și spiritual este pierdut și cu cât mă străduiam să-mi rezolv eu problemele cu atât mă împotmoleam mai mult. Dar atunci când am înțeles că trebuie să privesc prin credință cu ochii minții dincolo de circumstanțele neplăcute în care mă aflam spre tronul Celui Veșnic am înțeles că nu sunt singur și nu trebuie să mă bat eu cu răul. ,,Căci așa vorbește Cel Prea Înalt, a cărui locuință este veșnică și al cărui nume este sfânt. ,,Eu locuiesc în locuri înalte și în sfințenie; dar sunt cu omul zdrobit și smerit, ca să înviorez duhurile smerite, și să îmbărbătez inimile zdrobite.” (Isaia 57:15)
Iar în urma unor astfel de descoperiri în viața mea a început să coboare lumina cea binefăcătoare, aducătoare de liniște sufletească, iar pentru problemele mele am înțeles că Dumnezeu are soluții, de asemenea viitorul am început să-l văd luminos cu mari posibilități pentru mine de a păși spre veșnicie. Mă gândesc că astăzi viețile multor oameni sunt asaltate de întuneric spiritual și de frică pentru ziua de mâine mulți oameni își pun următoarele întrebări: Ce va fi în viitor? Cum vor decurge viețile noastre, sau cum ne vom rezolva problemele ce ne frământă și ne copleșesc sufletul împovărându-l? Pentru astfel de oameni am scris acest eseu și doresc să le îndrept atenția spre un verset din cartea lui Isaia (41:10): „nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îți vin în ajutor. Eu te sprijinesc cu dreapta mea biruitoare.”
Suntem îndemnați să nu ne temem pentru că Dumnezeu ne va însoți pas cu pas pe drumul vieții și știu din experiență că orice teamă pe care o avem, El o poate lua din sufletul nostru aducându-ne speranță și certitudinea mai presus de orice că lumea în care trăim va trece și va începe eternitatea. Când călătorim în această viață împreună cu Hristos, totul capătă altă culoare și viața ne este luminată în atâtea nuanțe aducătoare de iubire și speranță. De câte ori nu citim pe paginile Sfintelor Scripturi cum oamenii cuprinși de teamă nu vedeau decât întunericul cei înconjura și se temeau că vor fi înghițiți de furtuni și probleme iar în ceasul când totul părea pierdut apărea Iisus în mijlocul acelui întuneric cu binecunoscutele Sale cuvinte: „Nu vă temeți…” oferind ajutor celor în nevoie.
Avem nevoie ca poverile și îngrijorările noastre să le aducem la Hristos iar El ne va da în schimb pacea Sa ridicând tot greul de pe sufletele noastre trudite. De asemenea atunci când suntem conștienți de vulnerabilitatea și de neputința noastră de a ne rezolva problemele este momentul când Dumnezeu poate lucra cel mai mult cu ființa umană, modelând precum olarul lutul caracterul nostru după chipul Său divin. El poate de asemenea să ne ofere ajutor atunci când îngreunați fiind de necazuri nu mai știm încotr-o să apucăm, însă mai presus de orice altceva chiar dacă nu toate problemele noastre se vor rezolva așa cum noi vrem un lucru este cert și anume prezența Sa divină ne va însoți pas cu pas pe calea vieții mângâindu-ne inimile și călăuzindu-ne în descoperirea adevărurilor Sale glorioase. Uneori este posibil ca sub presiunea problemelor și a întunericului ce ne înfășoară să ne clătinăm pe calea vieții gândind că călătoria vieții este grea însă Iisus Hristos ne va sprijini prin harul Său minunat ce se revarsă în viețile noastre aducând prospețime și fericire.
„Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te iau de mâna dreaptă și-ți zic: ,,Nu te teme de nimic, Eu îți vin în ajutor!” (Isaia 41:13). Mă uimește această promisiune biblică datorită profunzimii ce se desprinde din acest verset biblic, aici mi se promite că Dumnezeul Cel Atotputernic ce a creat și susține cu puterea Sa tainică universul cu planetele și galaxiile ce ne fascinează se va pleca spre mine ce sunt un fir de praf atunci când mă compar cu EL pentru a mă lua de mână și am alunga teama din inima mea. Doresc să afirm cu certitudine că nu sunt vorbe goale scrise în cartea lui Isaia și pretutindeni în Biblie eu am experimentat prezența Lui Dumnezeu cu mine în călătoria vieții de asemenea am întâlnit oameni ce trăiau asemenea stări sublime. De aceea cred că toți cei cu inimile îndurerate ce nu au primit decât răceală și respingere din partea oamenilor pot primi dacă vor mângâiere divină din abundență de asemenea pot conlucra împreună cu Hristos la o lucrare ce cred că uimește universul mă refer la îngeri și la lumile necăzute în păcat și anume la plăsmuirea în ființa lor a chipului divin.
Uimitorul har al Lui Hristos ne modelează aducându-ne speranță în inimile noastre înfricoșate de situația actuală a lumii și ne oferă putere să înfruntăm orice piedică din drumul nostru și mai presus de orice ne deschide în fața noastră panorama eternității în care Dumnezeu ne invită să intrăm pentru a ne bucura împreună cu EL întreaga veșnicie. „…Și iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Iar a Celui ce, prin puterea care lucrează în noi, poate să facă nespus mai mult decât cerem sau gândim noi, a Lui să fie slava în Biserică și în Hristos Iisus, din neam în neam, în vecii vecilor! Amin.” (Matei 28:20; Efeseni 3; 20,21)
Ultimul act de iubire
Întreaga viață a lui Iisus de la ieslea Betleemului și până la Golgota a fost oferită în slujba oamenilor. Iisus i-a iubit pe oameni și a trăit printre ei ca unul ce a venit să răspundă la marea întrebare cum este Dumnezeu. Și privindu-l pe Iisus începem să înțelegem marele adevăr revelat pe paginile Sfintelor Scripturi și anume, Dumnezeu este dragoste. Citind Evangheliile observăm că absolut tot ce El a făcut a fost motivat de iubire. Chiar și în ieslea din Betleem ca și nou născut, ne determină să înțelegem că venise printre oameni din iubire ca să ne mântuiască.
Apoi ca și adolescent și tânăr s-a pregătit pentru a fi jertfa neprihănită de pe crucea Golgotei. Evangheliile Îl prezintă ca pe un om deosebit ce era mai presus de orice altceva, Dumnezeu în sensul absolut. Vindecările pe care le-a făcut, mesajele pe care le-a transmis oamenilor, totul era motivat de iubire. El a venit să ne învețe ce este iubirea agape și cum o putem experimenta și noi. Sunt multe faptele de iubire pe care Iisus le-a făcut pentru oameni. În acest eseu în mod special mă voi rezuma asupra unui moment sublim. Dar voi enumera și alte lucrări ale Sale pentru ca noi toți să-l putem redescoperi pe Iisus nu cel prezentat în diferite șabloane bisericești ci pe Iisus de pe paginile Evangheliilor. Să încercăm să-l privim cu ochii minții așa cum este descris de scriitorii inspirați.
Hristos ce a predicat vestea bună, a înmulțit pâinile pentru oamenii flămânzi, a iertat-o pe femeia adulteră, și ne-a lăsat minunatele Sale parabole pline de profunzime ce ne determină să-l înțelegem pe Dumnezeu ca pe Tatăl din parabola fiului risipitor ce ne așteaptă să ne întoarcem în brațele Sale. Un alt uimitor act făcut cu iubire este episodul în care ni se relatează că Iisus mergea pe mare și printre valuri le-a spus ucenicilor, Eu sunt nu vă temeți. Asta înseamnă că în ceasul cel mai întunecat al istoriei umane în mijlocul celor mai puternice furtuni Iisus va apare pentru a aduce izbăvirea promisă. Dar mai presus de orice altceva noi avem prezența Sa cu noi, ce prin intermediul Duhului Sfânt vine în inimile noastre aducându-ne în primul rând liniște sufletească. În Evanghelia după Luca ni se spune: ,,El i-a dus până spre Betania. Și-a ridicat mâinile și i-a binecuvântat. Pe când îi binecuvânta, S-a despărțit de ei și a fost înălțat la cer.” (Luca 24:50-51)
Mâinile lui Iisus au făcut mereu fapte de iubire pentru oameni. Cu mâinile Sale a lucrat din greu lemnul în atelierul de tâmplărie a lui Iosif și mai mult de atât acele mâini sau atins de omul lepros aducând vindecare. De asemenea mâinile Sale s-au întins peste femeia gârbovă și astfel a vindecat-o. Sunt mâinile ce s-au atins de racla fiului văduvei din Nain pe care l-a înviat. Minunată ne este descrisă și învierea fiicei lui Iair pe care Iisus a apucat-o de mână și a trezit-o la viață din morți.
Pe tot parcursul lucrării Sale publice mâinile Sale au fost folosite în nenumărate acte de iubire făcute în folosul oamenilor. Apoi a venit acel ceas dramatic din grădina Ghetsimani când mâinile Sale s-au împreunat în rugăciune. Iar după toată agonia de acolo a urmat Golgota, momentul măreț când Iisus de bună voie și-a întins mâinile pe cruce ca jertfă neprihănită pentru păcatele lumii întregi. După moartea pe cruce a fost pus în mormânt și acolo brațele Sale străpunse s-au odihnit pe trupul Său neînsuflețit. A urmat apoi mărețul moment al învierii ce face din creștinism cea mai deosebită religie a lumii.
Timp de patruzeci de zile s-a arătat deseori ucenicilor Săi vorbind cu ei lucruri privitoare la Împărăția lui Dumnezeu. Și ce este mai important că s-a prezentat înaintea lor ca Mesia cel înviat ce oferea mântuire neamului omenesc pierdut. În versetele din Luca avem consemnat ultimul act de iubire pe care ucenicii l-au văzut făcut de Iisus în favoarea lor. Atunci Iisus și-a ridicat mâinile și i-a binecuvântat iar pe când îi binecuvânta a fost înălțat la cer. Ucenicii au rămas cu acea imagine imprimată în mintea lor și anume, Iisus înălțându-se spre ceruri cu brațele ridicate ca semn al binecuvântării. Fața Sa exprimând iubire și bunătate, având și acea măreție de împărat al universului.
Un scriitor religios se întreba nedumerit de ce a plecat Iisus și nu a rămas cu oamenii. Însă să nu uităm că odată cu înălțarea Sa peste ucenici s-a pogorât darul Duhului Sfânt oferit omenirii ca Mângâietor și Învățător. Fără acest minunat dar nu am putea niciodată să înțelegem profunzimile Planului de Mântuire. Vestea cea bună pentru noi astăzi este că Iisus a înviat și s-a înălțat la ceruri, la dreapta Tatălui unde mijlocește pentru noi continuând astfel să lucreze în favoarea neamului omenesc. Însă un lucru nu poate face Iisus în locul nostru și anume, să aleagă pentru ca noi să urmăm calea mântuirii. De aceea re om își hotărăște destinul veșnic prin alegerile pe care le face. Calea cea minunată trasată de Hristos se întinde și astăzi în fața noastră, depinde de noi dacă vom păși pe ea sau ne vom rătăci în continuare pe căile ce în final duc la moarte veșnică. Să contemplăm jertfa și moartea Sa, și mai ales mărețul moment al învierii și înălțării spre ceruri pentru că acolo este speranță pentru noi, și bucuria că într-o zi vom putea începe veșnicia cu El.
Corespondență de la Eugen Oniscu
Articole asociate

Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”

- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).





- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…


- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…













1.jpg)
























Lucrări științifice ale autorului publicate sub egida CUFR București–Jurnalul Bucureştiului








[…] „Călătorind prin viață fără teamă”. „Ultimul act de iubire” – cu Jurnalul Bucureșt… […]
[…] Proză scurtă cu caracter religios („Călătorind prin viață fără teamă”. „Ultimul act d… […]
[…] Proză scurtă cu caracter religios („Călătorind prin viață fără teamă”. „Ultimul act d… […]