TikTok a devenit în doar câțiva ani un fenomen global, spațiu digital care îmbină divertismentul cu educația, inspirația și exprimarea personală, fiind locul unde oricine poate deveni creator și poate găsi informații sau idei relevante pentru interesele sale, și unde–în special adolescenți–își exprimă creativitatea prin dansuri, farse, rețete, filmulețe educative sau sketchuri amuzante. Însă, în valul de conținut viral, o parte din provocările apărute pe platformă au depășit granița amuzamentului, devenind surse reale de pericol pentru cei care le urmează fără discernământ. În spatele unorse pot ascunde consecințe grave– spitalizări, traume sau chiar pierderea vieții. Deși majoritatea utilizatorilor adulți au capacitatea de a filtra ceea ce este periculos sau irațional, adolescenții, aflați în plin proces de dezvoltare emoțională și cognitivă, pot fi ușor influențați de presiunea socială și de dorința lor de validare.
Una dintre cele mai recente și controversate provocări este cea cu mâncatul de lalele. Deși aparent inofensivă–florile arată bine, sunt naturale și „par” comestibile–unele varietăți de lalele pot fi toxice, și conțin substanțe iritante pentru sistemul digestiv. Mai multe adolescente au ajuns la spital după ce au încercat această „gustare virală”. Un alt trend alarmant este cel în care tinerii se aruncă în brațele colegilor, mizând pe încredere. Problema este că „partenerii” își retrag brațele în ultimul moment, iar cel care se aruncă cade violent, de cele mai multe ori cu spatele sau capul de podea.
Rezultatele? Comoții cerebrale, vertebre fisurate și, în unele cazuri, traume de lungă durată. Alte exemple de provocării din ultimii ani de pe TikTok, ar mai fi:
- Provocarea leșinului, unde participanții își țin respirația sau se sufocă până leșină -Extrem de periculoasă, asociată cu zeci de victime în rândul copiilor și adolescenților, poate duce la leziuni cerebrale ireversibile sau moarte.
- Provocarea cu baschet și bere, unde ții o sticlă de bere pe o minge de baschet, apoi lași mingea să cadă și încerci să prinzi sticla. – Risc de accidentări, tăieturi, lovituri la față sau alte zone sensibile.
- Provocarea spărgătorului de cranii, unde două persoane lovesc din lateral picioarele celei de-a treia, din mijloc în timp ce sare, provocând căderea violentă. – Risc de fracturi, leziuni craniene, paralizie sau deces.
- Provocarea lăzilor de lapte constă în urcarea pe o piramidă instabilă de lăzi de plastic. – Poate duce la fracturi, luxații, leziuni ale coloanei vertebrale.
- Provocarea cu știulete de porumb, care constă în mâncatul unui știulete de porumb montat pe un burghiu electric. – Risc de accidentări grave la față și dinți.
Nu în ultimul rând, provocările de tip „selfie extrem” continuă să facă victime. Adolescenții se filmează în timp ce se apropie periculos de marginea prăpastiei, a clădirilor înalte sau–mai grav–de șinele trenurilor în viteză sau pe trenuri unde au fost cazuri de deces prin electrocutare la atingerea firelor de înaltă tensiune. Dorința de a impresiona și de a aduna like-uri se transformă, în aceste cazuri, în tragedii documentate. Un aspect îngrijorător este ușurința cu care aceste provocări sunt preluate și promovate în mediul online. Cu ajutorul algoritmilor, clipurile periculoase se viralizează rapid, ajungând la milioane de utilizatori. Cei mai vulnerabili sunt tocmai copiii și adolescenții, care pot percepe provocările ca niște dovezi de „curaj”, nu de inconștiență.
În spatele acestor comportamente se află mecanisme psihologice ușor de exploatat: dorința de apartenență la grup, nevoia de validare prin like-uri, presiunea de a fi „cool” sau frica de a nu fi exclus dintr-un trend. De aceea, simpla interzicere sau moralizarea nu funcționează întotdeauna. Chiar dacă cititorii noștri nu sunt, în general, utilizatori activi ai TikTok, mulți dintre ei sunt părinți, unchi, mătuși sau bunici. Este esențial ca adulții din viața copiilor să fie conștienți de riscurile pe care le implică unele provocări online și să aibă conversații deschise cu cei mici.
În loc de interdihttps://www.youtube.com/watch?v=WZpZZ9JSGbIcții seci, e important să le explicăm copiilor de ce anumite provocări sunt periculoase, ce riscuri implică, cum funcționează manipularea emoțională și cum pot rezista presiunii sociale. Uneori, doar un simplu „Nu știam că poate fi atât de grav” poate face diferența dintre o alegere sănătoasă și una dezastruoasă. Pe de altă parte, responsabilitatea nu este doar a utilizatorilor. Platformele de social media– inclusiv TikTok–trebuie să își îmbunătățească mecanismele de detectare și eliminare a conținutului periculos. Deși compania a făcut progrese și a blocat unele provocări, algoritmii pot fi păcăliți, iar unele filmulețe scapă de filtrare.
OADO (Organizația Pentru Apărarea Drepurilor Omului, ONG interguvernamental afiliat Națiunilor Unite și care se bucură de sprijinul unuia dintre principalele sale organe, Consiliul Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale) a tras numeroase semnale de alarmă cu privire la riscurile la care sunt expuși copiii și adolescenții în mediul online, solicitând măsuri concrete pentru creșterea siguranței digitale și informarea corectă a părinților, profesorilor și elevilor. Organizațiile pentru protecția copiilor, autoritățile naționale și internaționale, școlile și societatea civilă trebuie să colaboreze mai intens pentru educarea digitală a tinerilor. Internetul nu este un spațiu neutru– ci unul unde se construiesc (sau se distrug) convingeri, comportamente și vieți. Provocările periculoase de pe TikTok nu sunt simple „năzbâtii”. Sunt expresia unui fenomen mult mai larg: lipsa de educație digitală și de conștientizare a unor riscuri reale. Când curiozitatea unui adolescent întâlnește presiunea socială și lipsa supravegherii, rezultatul poate fi tragic.
Să le fim alături copiilor noștri, să le fim ghizi, nu doar paznici. Să îi învățăm nu doar ce este periculos, ci și cum să gândească critic, cum să pună întrebări și cum să spună „nu” atunci când viața lor este în joc.
Corespondență de la Amiral Lord Sir Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite
Notă. Articolele Lord Sir prof. univ. dr. președinte-fondator OADO Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)
Articole asociate
Notă. Acordarea OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului al Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite), calitatea de „Observator intern” la Alegerile prezidențiale din luna mai–2025 de către AEP (Autoritatea Electorală Permanentă)
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…