
În ultimele săptămâni vedem un fenomen care crește rapid pe social media: conturi apărute peste noapte, direct cu zeci de mii de urmăritori, care promovează ideea ieșirii României din Uniunea Europeană. Nu este o idee nouă, termenul Roexit (Romexit), creat de români, inspirat de „Brexit”-ul britanic, există de mulți ani dar acum a explodat brusc pe rețelele sociale și în mediul digital. Mesajele sunt simple, emoționale și agresive. Exact tipul de mesaje care prind ușor atunci când oamenii sunt obosiți, supărați sau dezamăgiți. Asta nu este o dezbatere sănătoasă este o campanie de manipulare. Și nu este prima dată când vedem astfel de mesaje și ele „prind”. Mulți oameni sunt supărați, taxele au crescut, prețurile au crescut, salariile nu țin pasul iar politicienii dezamăgesc. Când viața devine grea, apare tentația unor explicații simple: „UE ne fură” – „UE ne controlează”- „UE este de vină pentru tot”.
Dar viața reală nu este așa simplă, iar problemele grave nu au o singură cauză. Dar când cineva îți spune că toate necazurile au un singur vinovat, cel mai probabil nu încearcă să te ajute, încearcă să te manipuleze. Am văzut acest scenariu de film. Înainte de Brexit, ieșirea din UE, a fost vândută ca o poveste frumoasă: libertate, prosperitate, control total. Apoi realitatea a lovit, și a fost o lecție dură. După ieșirea din UE, Regatul Unit s-a confruntat cu:
- creșterea inflației
- lipsă de forță de muncă
- exporturi mai dificile
- investiții reduse
- companii care au plecat
Ieșirea din UE nu a fost o aventură romantică. A fost o decizie cu costuri economice și sociale uriașe. Brexit ar trebui să fie astăzi un avertisment, nu un model. Chiar și în țări unde discursul anti-UE a fost foarte puternic, direcția a rămas europeană, Ungaria a ales un președinte pro-european; Peter Magyar, țara vecină declarându-se un aliat puternic în Uniune. Tocmai pentru că liderii responsabili știu un lucru simplu: Economia, securitatea și dezvoltarea depind de apartenența la Europa.
Poți critica UE, este ceva normal într-o democrație, dar să vrei să părăsești UE este cu totul altceva. Uniunea Europeană nu este un concept abstract și nici o idee din manuale. Este viața noastră de zi cu zi. UE pentru noi înseamnă:
- drumuri și autostrăzi construite cu fonduri europene
- spitale și școli modernizate
- burse Erasmus pentru tineri
- programul Start-Up Nation cu finanțare nerambursabilă
- acces la ecosisteme de mentorat și parteneriate internaționale
- libertatea de a munci oriunde în Europa
- sprijin pentru agricultori
- investiții străine
- stabilitate și securitate
Fără UE, România ar fi fost mult mai vulnerabilă și mult mai izolată. Democrația nu funcționează de una singură, ea nu este un mecanism care merge automat, ea are nevoie de oameni care informează, explică, întreabă și avertizează Societatea civilă–ONG-uri, jurnaliști, profesori, oameni implicați–are datoria de a spune lucrurilor pe nume, mai ales atunci când manipularea încearcă să devină normalitate. Și noi ca organizație de apărare a drepturilor omului (OADO) asta încercăm: să informăm, să explicăm și să apărăm valorile democratice.
Apartenența la Uniunea Europeană nu înseamnă numai economie și fonduri, înseamnă și siguranță/securitate. România este la granița estică a Europei, într-o regiune unde războiul nu mai este o amintire din cartea de istorie sau spusă de bătrânii noștri, acum este o realitate foarte aproape de noi. În astfel de vremuri, izolarea nu înseamnă curaj-înseamnă vulnerabilitate. Apartenența la familia europeană și colaborarea strânsă cu NATO oferă României stabilitate, cooperare și protecție într-un context geopolitic atât de complicat. Lumea este tot mai instabilă, și atunci alianțele nu sunt o slăbiciune, sunt chiar garanția că nu suntem singuri.
Ieșirea noastră din UE ar însemna, inevitabil, slăbirea poziției României într-un moment în care securitatea ar trebui să fie una dintre cele mai mari priorități. Ieșirea noastră din UE nu este soluția, nici salvarea, nici un act de curaj. Ea ar fi un risc major, un pas înapoi și începutul izolării. România are viitorul în Europa, iar responsabilitatea noastră este să nu lăsăm dezinformarea să decidă în locul realității.
Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite

Notă. Articolele prof. univ. dr. Florentin Scaletchi, președinte-fondator OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului-ECOSOC-Națiunile Unite) în Jurnalul Bucureştiului
Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
































