Inteligența Artificială între geniul creației și capcana propriei minți. Internetul Lucrurilor – Când obiectele din dotarea noastră devin „turnători” tăcuți – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

An introduction to the IoT technology stack and its components

„Astăzi, tehnologia nu mai este doar un instrument pe care îl folosim; ea a devenit un mediu care locuiește cu noi și care ne cunoaște mai bine decât ne cunoaștem noi înșine. (Yuval Noah Harari)

„Majoritatea oamenilor nu-și dau seama cât de pașnică este epoca în care trăim.” 

Nota redacției. Profesor de istorie în cadrul Universității Ebraice din Ierusalim, Yuval Noah Harari s-a născut în 1976 în Israel, a obținut doctoratul la Universitatea Oxford și a devenit faimos odată cu publicarea primului său volum, Sapiens. Scurtă istorie a omenirii.

După ce la vârsta de doar 3 ani a învățat singur să citească, la școală a urmat cursurile pentru copii înzestrați intelectual iar la 17 ani s-a înscris la universitatea unde avea să predea, pentru a studia istorie și relații internaționale. Inițial s-a specializat în istorie universală, medievală și militară, însă preocupările lui mereu au fost și de natură filosofică, mai ales în contextul marii istorii și a legăturilor acesteia cu alte domenii. Câteva dintre întrebările pe care le ridică autorul sunt: Care este relația dintre istorie și biologie? Ce desparte în mod esențial Homo Sapiens de animale? Are istoria o direcție anume? Care sunt dilemele etice rezultate din folosirea științei și tehnologiei în secolul 21?

Inițial publicată în ebraică, Sapiens are la origine cursurile pe care Harari le preda în cadrul facultății și a devenit imediat un best-seller național. Apariția în limba engleză a propulsat-o în topurile de vânzări occidentale, după care au urmat alte aproximativ 45 de traduceri și celebritatea mondială a cărții și a autorului său. Următorul titlu, Homo Deus, analizează posibilele traiectorii viitoare ale umanității, iar cele 21 de lecții pentru secolul XXI sunt tot atâtea eseuri despre problemele cu care ne confruntăm în prezent.  Nici cei tineri nu au fost neglijați: seria Suntem de neoprit reprezintă o condensare a informațiilor din Sapiens, făcută într-un mod accesibil și potrivit pentru copii. Fără a fi lipsit de controverse și de critici provenite din lumea academică, Harari rămâne unul dintre cei mai apreciați și mai titrați scriitori de popularizare a științei, autor a numeroase articole de specialitate. În prezent locuiește împreună cu soțul său într-o suburbie din Tel Aviv.

Internetul Lucrurilor (IoT-Internet of Things) reprezintă o rețea globală de obiecte fizice („lucruri”) echipate cu senzori, software și tehnologii de conectare, care colectează și schimbă date prin internet fără intervenție umană directă. Această tehnologie permite automatizarea, monitorizarea în timp real și interconectarea dispozitivelor inteligente, de la electrocasnice la echipamente industriale complexe. Caracteristici principale: Componente (Include dispozitive hardware/senzori, actuatoare, conectivitate/Wi-Fi, Bluetooth, 5G, procesarea datelor și o interfață utilizator), Aplicații (IoT este utilizat în case inteligente (smart home), orașe inteligente/smart cities, monitorizarea sănătății, agricultură și industrie/IIoT),  Beneficii (Crește eficiența, reduce costurile operaționale, îmbunătățește siguranța și optimizează utilizarea resurselor) și Impact (Transformă modul în care obiectele cotidiene comunică, devenind parte dintr-un ecosistem digital unitar). IoT joacă un rol esențial în dezvoltarea industriei 4.0, facilitând schimbul de date în timp real pentru decizii automate

• Inteligența Artificială-între geniul creației și capcana propriei minți

Inteligența Artificială (IA) este, în esență, proiecția minții omenești în materie digitală. Ea nu a apărut din neant; ea s-a dezvoltat și continuă să evolueze exclusiv prin puterea și prin voința intelectului uman. Asistăm astăzi la un paradox straniu: se afirmă tot mai des că IA va fi cel mai rău lucru care „i s-a întâmplat omenirii” sau chiar că va semna „sfârșitul civilizației”. Într-o eroare de logică monumentală, am ajuns să confundăm victima (= produsul tehnologic) cu călăul (= propria minte a omului). Aruncăm vina pe „creație”, exonerând „creatorul” care a plăsmuit acest mecanism de control.

Buddha, în urmă cu 2.500 de ani, a rostit un adevăr care pare astăzi mai actual ca niciodată: „Care este cel mai mare duşman al omului, dacă nu propria sa minte?” și „Tot ceea ce suntem este rezultatul a ce am gândit. Mintea este totul. Devenim ceea ce gândim.” Prin Inteligența Artificială, devenim, la propriu, prizonierii propriilor noastre proiecții mentale. Ne confruntăm cu un viitor pe care marii gânditori l-au anticipat cu o precizie înfiorătoare:

• Stephen Hawking: „Dezvoltarea inteligenței artificiale complete ar putea însemna sfârșitul rasei umane.”
• Albert Einstein: „Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va fi mai importantă ca relaţiile interumane. În lume va exista o generaţie de idioţi.”
• Grigorie Lăcrița: „Inteligența Artificială, dacă este lăsată pe mâna unor conducători bolnavi patologic, poate deveni cea mai mare amenințare pentru existența omenirii; însă, dacă este folosită pentru a aduce bunăstare, ea poate deveni cea mai de preț resursă pentru omenire.”
• Aristotel (adaptare): „Statul există pentru a asigura viața ceabună a cetățenilor săi, nu pentru a-i lăsa pradă unor forțe care le anulează umanitatea.”

În concluzie, IA nu este o forță autonomă, ci oglinda în care se reflectă fie înțelepciunea, fie patologia noastră. Nu tehnologia (IA) ne va distruge,  ci deciziile luate de propria minte a oamenilor,  care poate ajunge să se transforme în propriul său călău.

• Internetul Lucrurilor-Când obiectele din dotarea noastră devin „turnători” tăcuți  

„Internetul Lucrurilor” (notat cu IoT) sună ca o promisiune a confortului total, dar pentru omul simplu, realitatea este mult mai tulburătoare. Internetul Lucrurilor reprezintă, practic, „sistemul nervos” al supravegherii moderne. Obiectele devin „turnători” tăcuți în propria noastră casă. Imaginați-vă că fiecare obiect pe care îl dețineți–de la mașina de spălat și televizor, până la aspirator, frigider sau chiar becul din tavan– primește un „creier” (un cip cu software) și o „voce” (conexiunea la internet).

Ce înseamnă asta în viața de zi cu zi? Înseamnă că obiectele personale ale fiecăruia dintre noi nu mai sunt simple unelte inerte, ci devin observatori activi, devin „turnători” tăcuți în propria noastră casă. Aspiratorul „știe” harta exactă a casei, televizorul „aude” conversațiile din sufragerie și „vede” prin camerele integrate, iar frigiderul monitorizează ce și cât mâncați.

Toate aceste aparate colectează date despre obiceiurile cele mai intime ale fiecăruia dintre noi și, ceea ce este cu adevărat șocant, comunică între ele și cu servere aflate la mii de kilometri distanță, fără ca oamenii să apese vreun buton. Deci, aici vom ajunge: fiecare pas pe care îl facem spre o viață mai „modernă” este un pas pe care îl facem spre a dezvălui propria noastră intimitate, fără să vrem și fără să știm. Nu mai este vorba doar despre o mașină care se conduce singură, ci despre o rețea globală de miliarde de „ochi și urechi” digitale. Aceste obiecte interconectate raportează totul către un sistem central.

Practic, proprietatea privată a fiecăruia dintre noi devine o fereastră deschisă prin care companiile și sistemele de putere pot auzi și pot vedea viața în timp real. În acest „viitor de senzație”, anonimatul dispare: fiecare mișcare, preferință sau interacțiune casnică devine o urmă digitală stocată într-o bază de date uriașă, transformând căminul, odinioară un refugiu al interiorității pure, într-un spațiu de supraveghere totală.

„În lumea Internetului Lucrurilor, experiența umană a devenit doar o materie primă pe care mașinile o fură pentru a prezice și a ne controla viitorul.” (Shoshana Zuboff)

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie-Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile)

Nicolae Grigorie-Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1. 

Articol asociat

Dilema Sustenabilității Sistemului de Pensii în Epoca Inteligenței Artificiale (The Sustainability Dilemma of the Pension System in the Age of Artificial Intelligence) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)