Mihai Căldăraru, „Omul faptelor bune”. Acesta și-a sărbătorit ziua de naștere (pe 25 mai 1986) într-un cadru cu totul altfel, cu o mulțime de copii defavorizați din orașul Băile Govora. În afară de a dărui bucurie în jurul meu, nu cred că îmi doresc altceva. Pentru că atunci când dăruiești, primești înzecit. Toți cei prezenți la eveniment au dăruit bucurie pentru 20 de copii proveniți din familii defavorizate din orașul Govora cât și pentru 20 de copii proveniți din cadrul Centrului de Recuperare pentru Copii cu Handicap Babeni.
„Sunt tare bucuros pentru sprijinul pe care l-am primit din partea oamenilor, în perioada asta! Dăruieşte ziua ta este un proiect care îmi place foarte mult şi îl susţin de fiecare dată. De obicei, îl susţin donând, dar azi îl susţin muncind, adică făcând voluntariat, distrându-i pe copii, pentru că este o anivesare cu totul altfel”. Este aniversarea unui tânăr crescut în orfelinate astăzi în sprijinul persoanelor vârstnice și copiilor nevoiași, spune Ramona Chiriță. „Mie mi se pare foarte important ca toţi copiii să primească acest gen de educaţie, prin care, pe lângă faptul că primesc, şi dăruiesc la rândul lor”, spune Mihai Căldăraru – „Omul faptelor bune”.
Copii care au participat la aniversarea caritabilă au fost încântaţi de idee şi vor să le propună părinţilor să urmeze exemplul lui Mihai Căldăraru. „Mi-ar plăcea să pot să fac o magie prin care să schimb societatea, dar asta o putem face doar la nivel individial. E posibil ca ei, copiii, să poată schimba ceva în viitor”, mărturisește Laurențiu Chiriță. „Îmi doresc ca tot mai mulţi părinţi să îşi înveţe copiii ce înseamnă a dărui încă de mici şi astfel lumea o să fie şi mai frumoasă”, spune Dr. Ramona Chiriță (președinta Asociaţiei Cataleya/Yris care are ca obiectiv principal susținerea grupurilor vulnerabile în vederea integrării sociale și implicarea lor în activități comunitare, cu caracter educativ, filantropic)
Fără îndoială, petrecerea lui Mihai Căldăraru nu a fost una obişnuită. Pe lângă specificul caritabil al aniversării, cei mici au avut parte şi de un meniu special, care să le asigure energia necesară pentru distracţie. Cu ce variante sănătoase de gustări i-a aşteptat Mihai Căldăraru pe invitaţii săi. „Fă o prăjitură sau o plăcintă și du-o la o casă de copii sau la un azil de bătrâni, strânge jucariile cu care copilul tău nu se mai joacă și donează-le unor copii institutionalizați, cumpară o duzină de andrele și mohair pentru bătrânele de la căminul din apropierea locuinței tale sau fă orice altceva crezi că le-ar bucura, măcar puțin, sufletele însingurate. Iți garantez că bucuria ta va fi cel puțin comparabilă cu a lor”, spune Mihai Căldăraru.
Zâmbete, speranță și pâine. Dăruiește și jucării, și chicoteli și vise împlinite, acolo unde, la prima vedere, am spune că Dumnezeu nu mai e, însă, ascultându-l pe Mihai înțelegem că Dumnezeu lucrează prin oameni și e prezent în fiecare dintre noi, cei care alegem să facem o faptă bună. Chinurile prin care a trecut la orfelinat, bătăile și abuzurile sexuale l-au încurajat pe tânărul Mihai Căldăraru să-și îndeplinească visul: de a ajuta copiii care au trecut prin aceleași suferințe asemenea lui. La prima vedere, pare a fi povestea obișnuită a unui copil ce a crescut prin centre de plasament. Și așa si este, în fond.
Notă. Articolele despre Mihai Căldăraru în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta-redactor șef și director al publicației)
Remember. Drama de la Carcassonne. Pe urmele lui Radouane Lakdim, în căutarea adevărului istoric”
- Cartea Oglinzilor-Thrillerul lui Eugen Ovidiu Chirovici (tradusă în 39 de limbi, publicată în 40 de țări și vândută în aproape 500.000 de exemplare), într-o singură zi, a fost vândută în Germania în 20.000 de exemplare după apariția lui în librării. De asemenea, romanul este bestseller în Olanda și Italia. Volumul care a luat cu asalt marea piață internațională de carte, este singurul titlu al unui scriitor român ale cărui drepturi de publicare au fost vândute în 38 de țări. Scriitorul Eugen-Ovidiu Chirovici a năucit lumea literară cu primul său roman în limba engleză considerat „un fenomen editorial internațional”. (The Guardian). Până în momentul de față, drepturile de publicare au fost cumpărate în 38 de țări, printre care Marea Britanie, SUA, Germania, Franța, Italia, Spania iar criticii se întrec în elogii la adresa romanului. Cartea a fost senzația Târgului de la Frankfurt, în 2015 și a adus autorului în jur de 1,5 Mil$US. În martie 2024 a fost prezentat filmul Sleeping Dogs, în coproducție australo-americană, după romanul Cartea oglinzilor, în regia lui Adam Cooper și cu Russel Crowe în rolul principal. „Drepturile de difuzare în SUA au fost achiziționate de The Avenue/Paramount (…). Până în prezent, drepturile de difuzare în cinematografe au fost cumpărate în: România, SUA, Regatul Unit, Franța, Germania, Italia, Portugalia, Suedia, Norvegia, Danemarca, Finlanda, Spania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Israel, Grecia, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, America latină, Australia, Noua Zeelandă”.
- Cartea „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas) în carte Thomas Csinta este citat pentru rezultatele anchetelor sale alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi (și europeni).
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras: Vladimir Cosma (n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…