Rezumat. Articolul analizează distincția conceptuală și practică dintre „amortalitatea” algoritmilor de Inteligență Artificială și starea „ageless” a omului augmentat tehnologic. Autorul explorează implicațiile acestui binom asupra contractului social, evidențiind paradoxul productivității infinite a roboților în absența unei mase de consumatori cu venituri tradiționale. Lucrarea propune o reformă a fiscalității și a limbajului, susținând introducerea termenului „reînvățare” în lexicul oficial pentru a descrie adaptarea continuă a omului la noua paradigmă digitală.
Abstract. This article examines the conceptual and practical distinction between the „amortality” of AI algorithms and the „ageless” state of the technologically augmented human being. The author explores the implications of this duality on the social contract, highlighting the paradox of infinite robotic productivity in the absence of a consumer base with traditional income. The paper advocates for a reform of both taxation and language, supporting the inclusion of the term „relearning” (reînvățare) in the official lexicon to describe the continuous human adaptation to the new digital paradigm.
Diferența dintre un robot „amortal” și un om care folosește tehnologia pentru a fi „ageless”
În acest articol se prezintă care este diferența practică dintre un robot „amortal” și un om care folosește tehnologia pentru a fi „ageless”. Aceasta este o distincție fascinantă, care ne poartă la granița dintre biologie, etică și tehnologie pură. Deși par termeni similari, ei definesc două moduri radical diferite de a „învinge” timpul:
a. Robotul „Amortal” (Inteligența Artificială)
Robotul nu este „nemuritor” în sens mistic, ci amortal.
- Sensul. El nu are un ciclu biologic de viață (naștere-moștenire-moarte). Un algoritm de IA nu „îmbătrânește” și nu se îmbolnăvește.
- Funcționare. Dacă suportul fizic (serverul) se strică, codul și memoria pot fi transferate pe un alt suport. „Viața” lui este o succesiune de date și curent electric.
- Limita. Îi lipsește conștiința și experiența senzorială. El „știe” totul despre moarte sau durere din cărți, dar nu le „simte”.
b. Omul „Ageless” (Tehnologia aplicată biologiei)
Conceptul de ageless, adică fără vârstă, se referă la ființa umană care folosește IA și biotehnologia pentru a opri sau inversa declinul biologic.
- Sensul. Nu înseamnă că omul trăiește veșnic, ci că își menține vitalitatea, funcțiile cognitive și aspectul fizic la un nivel funcțional ridicat, similar celui din perioada de deplină maturitate, indiferent de vârsta cronologică. Mai precis, se urmărește decuplarea vârstei biologice de cea cronologică, astfel încât degradarea celulară să fie încetinită sau reparată constant.
- Instrumente. Folosirea IA pentru medicină personalizată, editare genetică sau nanotehnologie care repară celulele în timp real.
- Diferența cheie. Omul ageless păstrează emoția, moralitatea și finitudinea, dar elimină „rugina” biologică a bătrâneții.
Dilema Sustenabilității Economice
Într-o economie clasică, echilibrul este menținut de ciclul natural: munca în tinerețe, acumularea și, ulterior, consumul prin pensie. Dacă tehnologia rupe acest ciclu, apar provocări fundamentale:
- Pensiile într-o lume „Ageless”. Dacă omul nu mai „îmbătrânește” biologic și își păstrează capacitatea de muncă la 80 sau la 100 de ani, conceptul actual de vârstă de pensionare devine caduc. Statul nu va mai putea susține financiar un om care ar putea trăi în condiții optime încă o jumătate de secol după retragere. Soluția? Taxarea robotului amortal pentru a subvenționa timpul liber al omului.
- Antiteza dintre Productivitatea Robotului și Nevoia Omului. Robotul „amortal” produce în regim 24/7 (șapte zile pe săptămână, douăzeci și patru de ore pe zi, fără întrerupere), operând fără pauze de masă, concedii medicale sau stres. Această eficiență generează o bogăție imensă, și aceasta în condițiile în care robotul nu este un agent de consum: nu cumpără pâine și nu plătește impozit pe salariu. Rezultă un paradox: producție infinită, dar masă de consumatori în scădere.
- Fiscalitatea Viitorului. Impozitarea muncii vii va trebui înlocuită cu impozitarea algoritmilor. Se pune și următoarea problemă: cum extragi valoare dintr-o entitate fără nevoi umane pentru a întreține o populație care, deși rămâne tânără (ageless), nu mai are un rol productiv tradițional?
- Concluzie. O Nouă Formă de Echitate. Diferența practică se va vedea în distribuția timpului: Robotul amortal va deține „timpul muncii”, în timp ce Omul ageless va trebui să reînvețe „timpul trăirii”. Fără o reformă fiscală profundă care să pună IA în serviciul omului, riscăm o prăpastie socială între o elită ageless și o masă de oameni fără rol în procesul de producție.
O precizare de ordin semantic
În articol am folosit cuvântul „reînvețe” în sintagma: „Omul ageless va trebui să reînvețe „timpul trăirii””. Surprinde faptul că în DEX nu apare acest cuvânt, care se va folosi tot mai mult cu sensurile de: actualizare continuă a competențelor, adaptare cognitivă în colaborare cu algoritmii și refacerea conexiunilor valorice. Considerăm că se impune includerea în DEX a cuvântului „reînvăța” datorită:
- Necesității terminologice. Echivalentul relearning din pedagogia modernă.
- Productivității morfologice. Derivare firească prin prefixul re-.
- Dinamicii sociale.Trecerea de la învățarea unică la ciclurile de învățare-dezvățare-reînvățare.
Bibliografie selectivă/Selective Bibliography
- Harari, Yuval Noah, Homo Deus: Scurtă istorie a viitorului, Ed. Polirom, Iași, 2017.
- Kurzweil, Ray, The Singularity Is Nearer: When We Merge with AI, Viking, 2024.
- Tegmark, Max, Life 3.0: Being Human in the Age of Artificial Intelligence, Penguin Books, 2018.
- Lăcrița, N. Grigorie, zeci de articole pe tema Inteligenței Artificiale, postate pe numeroase Site-uri.
Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie-Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile)
Nicolae Grigorie-Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1.
Articole asociate
Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului
Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
[…] Robotul amortal și omul fără vârstă, Ageless (The Amortal Robot and the Ageless Human) – cu J… […]