Acasă Investigații jurnalistice (criminale) și științifice Protejat: Marea reformă a regimului de pensii francez. „Sinistrele” legi și constante...
Protejat: Marea reformă a regimului de pensii francez. „Sinistrele” legi și constante ale lui Woerth! (Corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA, atașat de presă al Poliției Capitalei și al Organizației pentru Apărarea Dreprturilor Omului – Națiunile Unite)
 în Franța.Marea reformă a regimului de pensii francez. „Sinistrele” legi și constante ale lui Woerth!https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/marea-reforma-a.../Nota Autorului.Articolul (bulicat în Ziarul Necenzurat) cu aproape un deceniu în urmă, este citat intr-o lucrare științifică de economie (în limba engleză) cu titlul „The reform of national social-economic systems and european reform”. (A se vedea nota de picior al articolului).Carmen Radu & Liviu Radu, University Lecturer, PhD, Faculty of Social and Administrative Sciences, „Nicolae Titulescu” University of Bucharest (e-mail: ceradu2005@gmail.com, lgradu2005@yahoo.co.uk).http://cks.univnt.ro/uploads/cks_2016_articles/index.phpSistemul francez de pensii este bazat pe un sistem de repartiție, ca de altfel și cel românesc (ceea ce nu este cazul sistemelor de pensii al tuturor țărilor europene), adică, cotizațiile persoanelor „active” (care desfășoară o activitate lucrativă salariată) servesc la plata pensiilor persoanelor „pasive” (cei care și-au încetat activitatea lucrativă salariată), atingând vârstă de pensionare. Concret, în cadrul acestui sistem (contrar sistemului de pensii prin capitalizare [1]), pensiile persoanelor „pasive” sunt finanțate din cotizațiile persoanelor „active”, adică, a celor „încadrați în câmpul muncii în condiții legale”! În principiu, fiecare „activ” finatează prin cotizațiile sale o cota-parte ai celor „pasivi”, iar cu cât un „activ” contribuie la „întreținerea” unui număr mai mic de „pasivi”, cu atât sistemul este mai „solid” și fiabil, mai rentabil și mai eficace. Decretul de lege din 14 martie 1941 al Regimului de la Vichy (Regimul politic al Mareșalului Philippe Petain, 10 iulie 1940 – 20 august 1944) crează AVTS (Alocația Vârstnicilor Muncitori Salariați) și o pensie prin repartiție pentru muncitorii asigurați din comerț și industrie, precum și pentru cei din agricultură, în cadrul „Revoluției Naționale”, o ideologie oficială a Regimului de la Vichy, cu un număr record de legi și decrete (16.786 !) promulgate în cei 4 ani. Ea este pusă în practică de către Ministrul Muncii în timpul Regimului de la Vichy René Belin, fost conducător al CGT[2](Confederația Generală a Muncii, cel mai reprezentativ sindicat în Franța, fondat pe 23 septembrie 1895 la Limoges) membră a Confederației Sindicale Europene (CSE) și a celei internaționale (CSI). În fond, Regimul de la Vichy transformă sistemul de pensii prin capitalizare[1] distrus (grav „avariat”) de criza economică creată de război (funcțional, în acel moment în Franța), în sistemul de pensii prin repartiție care este funcțional astăzi. Regimul de pensii prin repartiție și Securitatea Socială, în vigoare din 1946, au fost concepute și create de către Pierre Laroque (1900 – 1997, înalt funcționar al Statului francez) și Alexandre Parodi (1901 – 1979, înalt funcționar al Statului francez, memru al Rezistenței franceze și Om Politic), prezentate în cadrul Programului Consiliului Național al Rezistenței adoptată pe 15 martie 1944. Legea din 22 mai 1946 instaurează și un Regim Complementar de pensii, obligatoriu.Acest sistem de pensii a cunoscut o profundă reforma în 1993 pe când Eduard Balladur era Primul Ministru al celei de-a V-a Republici franceze (29 martie 1993 - 11 mai 1995) în timpul celei de a două coabitări al celui de-al doilea mandat a lui François Mitterrand (1988 – 1995) și apoi în 2003 în urmă reformei lui François Fillon, pe atunci Ministrul Afacerilor Sociale (legea din 21 august) în timpul celui de-al doilea mandat a lui Jacques Chirac (2002 – 2007).Iată și principalele măsuri adoptate: a) Prelugirea perioadei de cotizație în sectorul public pentru a putea beneficia de o pensie întreagă (completă) de la 37,5 de ani, la 40 de ani în 2008, (funcțional deja în sectorul privat), plus un trimestru pe an (40 de ani și trei luni în 2009, 41 de ani în 2012, etc.); b) Revalorizarea pensiilor în raport cu evoluția prețurilor și nu în raport cu evoluția generală ale salariilor; c) Pentru Regimul general de pensie, baza de calcul este salariul mediu de referință calculat pe cei mai „buni” 25 de ani de activitate și nu cei 10 ani cum era cazul, înainte; d) Introducerea unui dispozitiv care să permită „răscumpărarea” de trimestre de studiu, pensionarea anticipată pentru cariere lungi, etc. Salariații putând „răscumpăra” trimestre sub formă de „finanțare de studii” în limita a trei ani (cu un cost mediu de 22.000 €) e) Introducerea unui dispozitiv de capitalizare facultativă individuală (PERP) sau colectivă (PERCO). Astfel, în prezent, sistemul francez de pensii prevede că valoarea pensiei întregi (complete) este de 50% din salariul mediu realizat pe cei mai „buni” 25 de ani de activitate în sectorul privat, în condițiile Legii Fillon (menționat mai sus), iar în sectorul public (de stat), 75% din indicele de remunerare avut în ultimii șase luni înainte de încetarea activității lucrative. Această diferența se explică prin faptul că funcționarii nu cotizează la un sistem complementar de pensii și că primele lor nu sunt luate în considerare la calculul pensiilor.Reforma regimului general de pensii din acest an (reforma Woerth) care prevede, prelungirea vârstei minime de încetare a activității lucrative salariate de la 60 la 62 de ani, precum și prelungirea vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani, a generat o serie de MS (Mișcări Sociale [2]), cele mai grave din ultimii 42 de ani.){kind=link}