Acasă Opinii Ce  ţară mai suntem, de fapt, noi România!? (Corespondenţă de la Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator...

Ce  ţară mai suntem, de fapt, noi România!? (Corespondenţă de la Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului-Naţiunile Unite)

După 30 de ani, de  confuzie totală, cu o clasă politică total neperformantă,  cu o corupţie care  s-a întins ca o pecingine la nivel naţional şi a atins cote nebănuite, cu  nepotism la greu,  cu o migraţie identică cu ţări aflate în plin război naţional, cu decizii politice luate pe „genunchi”, cu legi prost făcute, cu lipsa de responsabilitate, pe care am ridicat- o  la nivelul întregii societăţi, cu instituţii  neperformate  şi neadaptate noii ordini economico- financiare şi sociale, sigur e obligatoriu să ne punem cu toţi o întrebare,  care azi ni se potriveşte precum mănuşa „Ce ţară mai suntem de fapt noi România!!!”. După cum se prezintă situaţia noastră actuală, nu cred că, ne putem califica la mai mult decât o colonie. Deciziile noastre politice, luate în parte de foştii propagandişti ai comunismului şi ai economiei centralizate şi din fosta „Securitate”, organul opresiv al Partidului Comunist  Românii, au fost puşi să facă pluripartitism,  economie de piaţă şi societate civilă  puternică, dar iată ce a ieşit în final.

1. S-a dat drumul la vânzarea, fără număr, a tot ceea ce a rep rezentat timp de 50 de ani, bunuri ale întregului popor, şi ne- am trezit cu munţi de fi are vechi, provenite din aproape toate fabricile şi uzinele României. Cu terenuri rămase  ulterior pîrloagă şi vândute de noii proprietari către marile companii de retail, unde  s-au construit mall-uri.  Aceste mega clădiri, au fost invadate de mărfuri scumpe, nu totdeauna în standardele internaţionale dar desigur de provenienţă străină. Am fost transformaţi din producători de produse comerciale, deţinători a  cam tuturor  ramurile industriale, fie ele uşoară sau grea, în simpli consumatori de  mărfuri occidentale.

2. Am scos la vânzare, denumind- o generic „privatizare”, cam tot, de la fabrici şi uzine, la terenurile agricole, păduri, lacuri, exploatările miniere, transporturi etc. Ce spuneţi de faptul că am fost a patra flotă maritimă a lumii, cu aproape 400  de nave şi după ce am făcut şi am încurajat,  probabil, cel mai mare jaf de la nivel naţional, am rămas cu numai  două vapoare,  nu rămâneţi surprinşi, da, numai două, care mai poartă pavilionul  românesc. O fi bine oare, dragi români! Am ajuns până într-acolo încât să exportăm aur şi să importăm gunoaie periculoase, care să ne polueze  şi să ne contamineze.

3. Într-o perioadă, de 30 de ani, mulţi dintre români, din lipsă de locuri de muncă şi oportunităţi de afaceri, au ales calea exilului, ajungând să  fim  cei mai mari exportatori de muncitori, mulţi calificaţi şi să ne oblige tratatele internaţionale  semnate, fără discernământ şi o minimă analiză, să importăm  refugiaţi. Norocul nostru a fost  că nu suntem o societate prosperă şi atrăgătoare care să ofere posibilităţile standardelor de trai ale ţărilor occidentale, că  probabil că am fi avut mai mulţi emigranţi decât români neaoşi.

4. Am vândut şi băncile, practic, am exportat şi banii şi economiile românilor ajungând  să importăm datorii la greu şi să fim condiţionaţi de termene şi dobânzi de rambursare, pe  mai toate pieţele internaţionale. Am făcut  datorii şi pentru generaţiile viitoare.

5. Pământurile agricole româneşti au ajuns în mâna străinilor,  vândute pe te miri ce unora care în loc să le cultive le lasă pârloagă pentru o  stipendie minoră pe hectar primite de la U.E.

6. De mult, România a devenit poligonul de încercare a tot felul de experimente. În acest fel, am fost transformaţi într- un stat procurăresc şi poliţienesc cu o justiţie la comandă politică, coruptă,   prin ameninţare cu dosare penale făcute de instituţii create în România.

Nu mai spunem cât rău au făcut acestei ţări, serviciile secrete,  care s- au  ingerat adânc în actul de justiţie. În acest fel exemplele de maximă incompetenţă şi lipsă de patriotism pot continua. Şi mai ne întrebăm ce suntem, la cererea occidentalilor expre pentru a elimina pe toţi cei care critică cumva puterea acceptată de ei? Fiecare dintre dumneavoastră îşi poate da răspunsul adecvat. În final, se mai pune o întrebare pentru acest popor chinuit, umilit şi batjocorit de toate gunoaiele şi rataţii lumii.

De ce oare, ne facem că nu vedem şi lăsăm uitării asemenea fapte antinaţionale şi de înaltă trădare???

Corespondenţă de la Prof. dr. Florentin ScaleţchiPreşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite

 

Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO) 

 

 

Alte lucrări ale autorului

 

Articolul precedentPovestea tristă a descoperirilor lui Darwin despre incestul din familia sa
Articolul următorFilozofia, știința, religia și politica – Stoicismul Roman (Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf