După 30 de ani, de confuzie totală, cu o clasă politică total neperformantă, cu o corupţie care s-a întins ca o pecingine la nivel naţional şi a atins cote nebănuite, cu nepotism la greu, cu o migraţie identică cu ţări aflate în plin război naţional, cu decizii politice luate pe „genunchi”, cu legi prost făcute, cu lipsa de responsabilitate, pe care am ridicat- o la nivelul întregii societăţi, cu instituţii neperformate şi neadaptate noii ordini economico- financiare şi sociale, sigur e obligatoriu să ne punem cu toţi o întrebare, care azi ni se potriveşte precum mănuşa „Ce ţară mai suntem de fapt noi România!!!”. După cum se prezintă situaţia noastră actuală, nu cred că, ne putem califica la mai mult decât o colonie. Deciziile noastre politice, luate în parte de foştii propagandişti ai comunismului şi ai economiei centralizate şi din fosta „Securitate”, organul opresiv al Partidului Comunist Românii, au fost puşi să facă pluripartitism, economie de piaţă şi societate civilă puternică, dar iată ce a ieşit în final.
1. S-a dat drumul la vânzarea, fără număr, a tot ceea ce a rep rezentat timp de 50 de ani, bunuri ale întregului popor, şi ne- am trezit cu munţi de fi are vechi, provenite din aproape toate fabricile şi uzinele României. Cu terenuri rămase ulterior pîrloagă şi vândute de noii proprietari către marile companii de retail, unde s-au construit mall-uri. Aceste mega clădiri, au fost invadate de mărfuri scumpe, nu totdeauna în standardele internaţionale dar desigur de provenienţă străină. Am fost transformaţi din producători de produse comerciale, deţinători a cam tuturor ramurile industriale, fie ele uşoară sau grea, în simpli consumatori de mărfuri occidentale.
2. Am scos la vânzare, denumind- o generic „privatizare”, cam tot, de la fabrici şi uzine, la terenurile agricole, păduri, lacuri, exploatările miniere, transporturi etc. Ce spuneţi de faptul că am fost a patra flotă maritimă a lumii, cu aproape 400 de nave şi după ce am făcut şi am încurajat, probabil, cel mai mare jaf de la nivel naţional, am rămas cu numai două vapoare, nu rămâneţi surprinşi, da, numai două, care mai poartă pavilionul românesc. O fi bine oare, dragi români! Am ajuns până într-acolo încât să exportăm aur şi să importăm gunoaie periculoase, care să ne polueze şi să ne contamineze.
3. Într-o perioadă, de 30 de ani, mulţi dintre români, din lipsă de locuri de muncă şi oportunităţi de afaceri, au ales calea exilului, ajungând să fim cei mai mari exportatori de muncitori, mulţi calificaţi şi să ne oblige tratatele internaţionale semnate, fără discernământ şi o minimă analiză, să importăm refugiaţi. Norocul nostru a fost că nu suntem o societate prosperă şi atrăgătoare care să ofere posibilităţile standardelor de trai ale ţărilor occidentale, că probabil că am fi avut mai mulţi emigranţi decât români neaoşi.
4. Am vândut şi băncile, practic, am exportat şi banii şi economiile românilor ajungând să importăm datorii la greu şi să fim condiţionaţi de termene şi dobânzi de rambursare, pe mai toate pieţele internaţionale. Am făcut datorii şi pentru generaţiile viitoare.
5. Pământurile agricole româneşti au ajuns în mâna străinilor, vândute pe te miri ce unora care în loc să le cultive le lasă pârloagă pentru o stipendie minoră pe hectar primite de la U.E.
6. De mult, România a devenit poligonul de încercare a tot felul de experimente. În acest fel, am fost transformaţi într- un stat procurăresc şi poliţienesc cu o justiţie la comandă politică, coruptă, prin ameninţare cu dosare penale făcute de instituţii create în România.
Nu mai spunem cât rău au făcut acestei ţări, serviciile secrete, care s- au ingerat adânc în actul de justiţie. În acest fel exemplele de maximă incompetenţă şi lipsă de patriotism pot continua. Şi mai ne întrebăm ce suntem, la cererea occidentalilor expre pentru a elimina pe toţi cei care critică cumva puterea acceptată de ei? Fiecare dintre dumneavoastră îşi poate da răspunsul adecvat. În final, se mai pune o întrebare pentru acest popor chinuit, umilit şi batjocorit de toate gunoaiele şi rataţii lumii.
De ce oare, ne facem că nu vedem şi lăsăm uitării asemenea fapte antinaţionale şi de înaltă trădare???
[…] Ce ţară mai suntem, de fapt, noi România!? (Corespondenţă de la Prof. dr. Florentin Sca… […]