Acasă Opinii Săracă ţărişoara mea, România! (IV). Corespondenţă de la fostul deţinut politic, Prof....

Săracă ţărişoara mea, România! (IV). Corespondenţă de la fostul deţinut politic, Prof. dr. Florentin Scaleţchi, analist politic, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului (Naţiunile Unite)

Şi, deşi de-a lungul vieţii am avut multiple oferte de a-mi alege o altă ţară, am refuzat să fac acest pas. De ce? Fiindcă am învăţat la şcoală şi ştiu de la istorici că mă trag dintr-un popor european care încă trăieşte acolo unde a văzut lumina zilei pentru prima dată.

Mă trag dintr-un popor care a cunoscut scrierea înaintea tuturor. O dovedesc tăbliţele de la Tărtăria. Stră-străbunicii mei ştiau  să se semneze încă cu 7000 de ani în urmă, în timp ce scrierea sumeriană a apărut o mie de ani mai târziu.

După ce am analizat, punct cu punct, cele zece porunci lăsate „moştenire” poporului român de înţelepţii neamului, am constatat că pe multe dintre ele le-am dat uitării, iar pe altele le-am încălcat cu bună ştiinţă.

Cea mai gravă dintre toate consider că este pierderea demnităţii şi mândriei de-a fi român, ajungându-se ca în România de azi să ne fie ignorate şi încălcate până şi  drepturile fundamentale ale omului. Acestea sunt motivele care m-au determinat să transmit românilor următorul mesaj:

  1. Să nu-ţi fie ruşine că eşti român oriunde te-ai afla.
  2. Să nu uitaţi, dragi români, că nu am fost şi nici nu suntem un popor nomad, de hoţi, de nerezoluţi, criminali şi de femei uşoare, aşa cum le place unora să ne categorisească, ignorând adevărurile istorice şi actuale, neavând cunoştinţă de fapt de nimic din tot ce am însemnat şi însemnăm ca neam străvechi.

Nu uitaţi dragi compatrioţi că din acest popor a ieşit Aurel Vlaicu, primul om care a zburat cu un avion construit de el, că acest popor l-a dat pe marele Henri Coandă care a descoperit motorul cu reacţie pentru avioane. Tot de aici au dat lecţii lumii, în medicină,  doctorii Nicolae Paulescu, Victor Babeş sau Ana Aslan. Dar să ne amintim şi de Petrache Poenaru, românul care a inventat stiloul!

Noi trebuie să fim mândri că am avut filozofi şi istorici de talie mondială, precum Dimitrie Cantemir, Nicolae Iorga, Emil Cioran sau Mircea Eliade. Sau pe unul din cei mai mari sculptori ai lumii, celebrul Constantin Brâncuşi!

Să nu uitaţi niciodată şi să fiţi mândri, dragi români, că suntem urmaşii lui Burebista, Decebal, Ştefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Constantin Brâncoveanu, Mihai Viteazu, Iancu de Hunedoara, Alexandru Ioan Cuza, dar şi ai Regelor Ferdinand, Carol I, Carol al II lea şi Mihai. Suntem o naţiune inteligentă, cu oameni competenţi, muncitori şi serioşi, indiferent pe ce  meridiane ale lumii ne-am afla.

Acest popor a dat sportivi de talie mondială precum Ilie Năstase, Ion Ţiriac, Nadia Comăneci, Simona Halep, Gică Popescu şi mulţi alţii. Nu trebuie să ne fie ruşine cu ţara noastră care are o mulţime de obiective turistice, astăzi patrimonii UNESCO. Nu trebuie să mergeţi în alte ţări să vedeţi mare, munţi, fluvii, deltă, cascade şi lacuri!

Române, e un adevăr că în ţara ta se găseşte Casa Poporului, a doua clădire ca mărime din lume după Pentagonul Statelor Unite, minunăţiile Castelului Peleş, că am construit Biserica Neamului una din cele mai mari din comunitatea religioasă creştin-ortodoxă, aveţi Castelul lui Dracula, dar şi oraşe de tip medieval precum Sighişoara, Sibiu, Braşov, Arad, Oradea, Cluj, iar Micul Paris, cum i se spunea Bucureştiului, azi este  o capitală cu patru milioane de locuitori.

În România, nu în altă ţară, vei găsi situl de la Sarmisegetuza, de la Tomis, Histria sau Apullum Traiani de la Adamclisi. Să nu uiţi române că avem un popor inteligent, vesel şi frumos, care a traversat timpuri imemorabile, că muzica noastră populară, uşoară, sau pop dăinuie timpului, am spart graniţele cu cântăreţi de talie mondială. Amintiţi-vă de Maria Tănase, supranumită de istoricul Nicolae Iorga, pasărea măiastră a cântecului popular românesc, ambasadoarea Românieila Expoziţia mondială de la New York din 1939!

Să nu uiţi că partidele, conducătorii, guvernele, fie bune fie rele, vin şi pleacă, dar noi rămânem!

Să ne mândrim şi să ne bucurăm că existăm în Grădina Maicii Domnului şi să ne rugăm la Bunul Dumnezeu pentru binecuvântare şi protecţie divină!

Thomas CSINTA, research professor of Mathematical modeling and Applied mathematics in Social Sciences and criminal investigative journalist (Press Attached, Organization for the Defense of Human Rights – United Nations)

Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO)

Corespondenţă de la Prof. dr. Florentin Scaleţchi, Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – Naţiunile Unite, fost deţinut politic, condamnat  de două  ori la moarte de  regimul  dictatorului Ceauşescu, pentru complot în vederea trădării,  subminării şi  sabotării societăţii comuniste din RSR.

Articolele autorului Florentin Scaletchi în Jurnalul Bucureştiului

Articolul precedentMica Sirenă (Corespondenţă de la JHK – Julia-Henriette Kakucs, poet, scriitor, eseist, Germania – Frankfurt am Main)
Articolul următorPandalia „Bucureștii lui Caragiale” (Corespondență de la Grid Modorcea, scriitor, Dr. în Arte)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf