Acasă Evenimente culturale EcoFest 2021, mai mult decât un festival de film. Întâlnirea președinților UZPR...

EcoFest 2021, mai mult decât un festival de film. Întâlnirea președinților UZPR și Stampa Estera din Italia, la București

Festivalul Internațional al Filmului Ecologist EcoFest România–Pentru Sănătatea Pământului a pregătit o ediție cu totul specială.

Festivalul Internațional de Film Ecologist EcoFest România„Pentru Sănătatea Pământului este organizat de UZPR (Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România) și Asociaţia Inițiativa Ecologistă Europeană, cu sprijinul Ministerului Culturii și Ministerului Educației. Partener principal: Primăria Municipiului Craiova și Consiliul Local Municipal.  

EcoFest ediția a XI-a va începe în câteva zile. De data asta, orașul care va găzdui toate evenimentele din perioada 7-13 iunie este Craiova. Spre deosebire de celelalte ediții, de data aceasta formatul va fi unul hibrid, cu transmisii online și cu participare fizică limitată a publicului. 

Programul Festivalul Internațional de Film Ecologist EcoFEST România„Pentru Sănătatea Pământului” este împărțit în două secțiuni de proiecții de filme cu tematică ecologistă: „Competiţie” şi „Panorama”. În cadrul primei secțiuni, vor intra în competiție filme de lung și scurtmetraj, iar jurizarea va fi asigurată de un juriu internațional format din specialiști în cinematografie și de un juriu format din 50 de elevi de la școlile din Craiova care va decerna marele premiu al publicului. 

La prima secțiune „Competiţie”, sunt incluse nouă pelicule: „Kamchatka Bears/Urșii din Kamceatka–Rusia”, „Arica/Arica” (Suedia/Chile/Norvegia/Marea Britanie), „Ranger and Leopard/rangerul și leopardul” (Iran), „La Lunga Strada Giala/Lungul drum galben”(Italia), „Namuli/Muntele Namuli” (SUA), filmat în Mozambic, „Zhalanash–Empty Shore/Zhalanash–Maluri pustii” (Polonia), „Samuel in the clouds/Samuel, aproape de nori” (Belgia/Olanda/Bolivia), „Ode To Desolation/Poem din singurătate” (SUA) și „Down The Stream/Pe Râu, în jos” (Vietnam).

Cea de-a doua secțiune, „Panorama”,  oferă hors-concours filme reprezentative cu tematică ecologistă, premiate la festivalurile internaționale de gen. Proiecțiile alese sunt „Șnițele Înaripate” (România),  „Tomorrowland/Lumea de dincolo de mâine” (SUA),  „Mia and The White Lion/Mia și leul alb” (Franța), „Jurrasic World–Fallen Kingdom/Jurassic World–Un regat în ruină” (SUA), „The Lion King/Regele Leu” (SUA),  „The Great Wall/Marele Zid” (SUA), „Dora and the Lost City of Gold/Dora în căutarea orașului secret”, „Arrival/Primul Contact” (SUA) și „Parcurile americane/Road Trip 4 Nature” (România), filmat în SUA.

Andrei Chiriac, în juriul la EcoFest 2021

Andrei Chiriac, regizorul mult dezbătutei trilogii „Egregora Comoara pierdută” va face parte din juriul internațional al EcoFest 2021, alături de nume sonore precum criticul de film și director de Festival, Alexander Grozev, regizorul și criticul de film Costel Safirman, actorul belgian Giuseppe Piccillo, criticul de film Bogdan Movileanu, Marina Roman, jurnalist și critic de artă și profesorul universitar, regizorul și realizatorul TV Dan Curean.

Competiție de proiecte ecologiste între școli și licee

Festivalul Internațional al Filmului Ecologist EcoFest România–Pentru Sănătatea Pământului va duce mai departe povestea unuia dintre cele mai ample programe de educație ecologistă non-convențională din România, numit „Zona Liberă de Indiferență”. Elevii din școlile și liceele craiovene se vor întrece în proiecte ecologiste care vor fi prezentate pe întreaga perioadă a desfășurării festivalului. Iar originalitatea va fi premiată!

Pe lângă proiecții de film, se vor organiza workshop-uri educative și de creație, interactive, emisiuni TV, toate cu tematică ecologistă și culturală. De asemenea, în cadrul festivalului vor avea loc concerte folk și folk rock, precum și vizionarea unei piese de teatru susținută de Teatrul Excelsior din București. Informațiile complete despre festival se regăsesc și pe site-ul festivalului EcoFestRomania.

Notă UZPR

Astăzi, de Ziua Republicii Italiene, președintele UZPR, Doru Dinu Glăvan va primi o delegație de 4  jurnaliști de la Roma la sediul Uniunii, sosiți la București cu prilejul organizării expoziției „Lockdown Italia văzut de presa străină“.

Evenimentul se desfășoară în perioada 2 iunie–1 august 2021, exponatele fiind amplasate pe gardul Muzeului Național de Artă al României–aripa Kretzulescu, la inițiativa Asociației pentru Muzică, Artă și Cultură. Expoziția de fotografie este curatoriată de Chris Warde-Jones–jurnalist și membru al Asociației Presei Străine în Italia și coordonată de Elena Postelnicu– corespondent Radio România Actualități în Italia și secretar general al Asociației Presei Străine, care este și membru UZPR.

Împreună cu cei doi jurnaliști–Chris Warde Jones și Elena Postelnicu, sediul Uniunii va fi vizitat și de președintele Asociației Presei Străine din Italia, Maarten van Alderen, jurnalist olandez stabilit de 30 de ani la Roma, precum și de comisarul de poliție Giuseppe Balsama, jurnalist italian, colaborator al ziarului românilor din Diaspora, Gazeta Românească. Discuțiile se vor axa pe situația actuală din cele două țări cu privire la pandemia de coronavirus si restricțiile impuse până acum, dar și despre numeroasele legături culturale care există între cele două țări și despre eventuale colaborări între cele două asociații. Imediat după discuțiile avute cu președintele Doru Dinu Glăvan, jurnaliștii vor fi însoțiți la Muzeul Național de Artă.

Departamentul de Comunicare
Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România

Bd. G-ral. Gheorghe Magheru nr. 28-30, Sector 1, Bucureşti
CP 010336, OP 22 (Tel: 021.317.92.25 – 0746.137.911 (14); Fax: 021.313.06.72)

Articolul precedentAmor și Omor, cel de–al 111 volum al scriitorului și cineastului Grid Modorcea (Dr. în Arte), cel mai prolific autor român contemporan în viață
Articolul următorConsiliul de Export, o instituție a parteneriatului în suferință (Corespondență de la Conf. dr. Costin Lianu Președinte ACEX, Asociația Centrelor de Afaceri pentru Export)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf