Jurnalul Bucureştiului („Le Petit Parisien”) şi platforma media Intell News Romania (al căror Senior Editor sunt) recomandă toate evenimentele organizate de Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti” (cel mai vizitat obiectiv cultural din Bucureşti) şi au plăcerea să fie parteneri media ai Muzeului din martie 2016. Claudiu Victor Gheorghiu, Senior Editor, 26 august 2021.
Comunicat de presă
Muzeul National al Satului „Dimitrie Gusti” organizează, cu prilejul Zilei Limbii Române, expoziția de fotografie Istroromânii, dedicată românilor ce trăiesc în Peninsula Istria din Croația.
Considerați o ramură a românilor, ei înșiși numindu-se vlåşi, vlahi sau rumâńi (rumâri), locuitorii din câteva localități rurale de la poalele muntelui Učka, în special din satele Žejane și Šušnjevica, vorbesc o limbă ce aparţine limbilor romanice, la fel cu aromâna şi meglenoromâna. The Unesco Atlas of the World’s Languages in Danger consideră că limba istroromână este „grav periclitată”, întrucât nu există nici învăţământ, nici presă scrisă în această limbă.
Imaginile–document surprinse de artiștii fotografi desemnați de Asociația Etno Foto Art din Oradea – Gheorghe Vasile Petrilă, Ovidiu Bogdan Gabor–membri ai Federației Internaționale de Artă Fotografică și de Constantin Liviu Demeter membru de onoare al Clubului fotografic Nufărul din Oradea, au fost realizate în perioada 24 august– 6 septembrie 2019 în Peninsula Istria din Croația în cadrul proiectului finanțat de guvernul României–Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Românii Apuseni: Istroromânii–Monografie fotografică, prin programul de finanțare: Societatea civilă „Dimitrie Gusti“–sprijinirea, consolidarea și extinderea mediului asociativ între comunitățile istorice de români.
Peisajele, arhitectura locuințelor și a satelor, instituțiile publice–biserica, primăria, școala, căminul cultural, ocupațiile și tradițiile, alături de portretele locuitorilor întregesc imaginea unui grup etnic de proporții reduse care dorește să își păstreze în arealul pe care îl locuiește identitatea lingvistică și culturală. Expoziția va fi deschisă pentru public marți, 31 august 2021, ora 13:00, în Sala „Gheorghe Focșa” a Muzeului National al Satului „Dimitrie Gusti” din Șoseaua Kiseleff nr. 28 și va putea fi vizitată în perioada 31 august – 3 octombrie 2021, de miercuri până duminică în intervalul orar 10:00 – 18:00.
Sursa: Istroromanii
Notă: Invitaţia este o recunoaştere a muncii mele ca jurnalist cultural, din 2015 în prezent. Mulţumesc doamnei Conf. univ. dr. Paula Popoiu, director general al Muzeului National al Satului „Dimitrie Gusti”. A consemnat pentru Jurnalul Bucureştiului („Le Petit Parisien”): Claudiu Victor Gheorghiu
Nota. Istroromânii sunt o ramură a românilor care a migrat în Evul Mediu din aria de formare a poporului român spre vest și s-a așezat în peninsula Istria, astăzi aparținând Croației. Fiind încă din perioada stabilirii în Istria într-un proces treptat de asimilare cu populația majoritară, în prezent numărul istroromânilor, considerându-i ca atare pe cei care vorbesclimba istroromână, este estimat la sub o mie. Ei mai trăiesc în prezent într-un sat, Žejân (Jeiăn, Žejane), la nord-est de munteleUčka, și în alte șapte sate și cătune la sud de acest munte. Alții sunt răspândiți în orașe din Croația și în emigrație, mai ales în Europa Occidentală, Statele Unite ale Americii,Canada și Australia. Etnonimul „istroromâni” este unexonim creat de lingviști. Cei de la sud de muntele Učka își zic vlåš „vlahi” (singular vlåh), iar cei din Žejân–žejånci „jeiăneni”. De istroromâni, dar mai ales de limba lor s-au ocupat relativ mulți cercetători, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dar locul lor de origine exact este controversat și în prezent. Specificitățile cuilturale ale istroromânilor s-au pierdut aproape total, iar limba lor este puternic influențată de limba croată, fiind considerată de Unesco în pericol grav. În prezent există unele acțiuni de salvare și păstrare a identității și a limbii istroromâne, desfășurate de către asociații culturale, cu un oarecare sprijin din partea autorităților. După majoritatea lingviștilor, idiomul vorbit de istroromâni este un dialect al limbii române, celelalte fiind cel dacoromân, cel aromân și cel meglenoromân, după Radu Flora este un grup de graiuri dacoromâne, iar după câțiva lingviști (Petar Skok, Alexandru Graur, Ion Coteanu) este o limbă romanică de est aparte. Din cauza împrejurărilor istorice, în contextul asimilării treptate a istroromânilor cu populația majoritară croată, instroromâna a fost din ce în ce mai mult influențată de limba acesteia, ajungând să fie considerată de Coteanu o „limbă mixtă”, cu multe împrumuturi lexicale, inclusiv cuvinte gramaticale, morfologiafiind de asemenea influențată. Fiecare sat își are varianta sa, cu mici deosebiri între cele din sudul muntelui Učka, și mai mari între acestea și cea din Žejân.
Bibliografie
Nota redacției
Parteneriat Jurnalul Bucureştiului
