Acasă Economie Povestea tractorului brașovean, ajuns în toate colțurile lumii

Povestea tractorului brașovean, ajuns în toate colțurile lumii

98
1

În anul 1946, România se afla în perioada de recuperare după război, Intreprinderea Aeronautice Brașov (IAR Brașov) care produsese până în 1945 peste 19 tipuri de avioane, inclusiv celebrul vânător IAR 80, era transformată într-o întreprindere de tractoare. Iar în data de 26 decembrie 1946 era produs primul tractor 100 % românesc, IAR 22. Uzina Tractorul Brașov (UTB) a fost una dintre poveștile de succes ale economiei socialiste, care încă în anii 1990, producea 50.000 de tractoare, anual și angaja peste 20.000 brașoveni.

Notă. Uzina Tractorul Brașov  a fost o companie brașoveană specializată în producția de tractoare.Înființată în 1925 ca fabrică de avioane (IAR Brașov), după venirea în 1946 a autorităților ruse la Brașov care au confiscat o mare parte din utilaje în contul despăgubirilor de război, producția a fost orientată spre fabricarea de tractoare. Primul model scos pe piață a fost IAR 22. În 1948 fabrica devine Uzina Tractorul Brașov și, începând cu 1960 apar pe piață primele modele de concepție integral românească, alături de cele cu motor Fiat. În anul 1990, uzina avea 23.000 de angajați, dar ulterior,  UTB a intrat într-un lent proces de privatizare, care aproape că i-a secătuit resursele. Nu de puține ori, angajații uzinei au ieșit în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de tergiversările guvernanților. În anul 2002, compania a produs circa 4.000 de tractoare la o capacitate de producție de 32.000 de tractoare/an. În anul 2004 societatea a fost la un pas de privatizare, cumpărătorul fiind fabrica de tractoare din Italia  ARGO (Landini) dar din cauza neînțelegerilor cu autoritățile locale și din cauza alegerilor de atunci privatizarea nu a mai avut loc. Cu toate acestea, uzina și-a continuat producția, din 2004 trecând la fabricarea tractoarelor din gama „4”. În 2005 Mahindra și-a arătat interesul în a cumpăra compania. 

Uzina în care lucrau jumătate din locuitorii Brașovului

Primul tractor românesc funcționa cu aer de căruță motorizată, cântărea 3,4 tone și era echipat cu un motor Diesel de 34 de cai putere care transporta o tracțiune de numai 1225 de kg forță, după cum se specifică în datele tehnice ale vremii. IAR 22, produs sub licență nemțească, își face ieșirea „victorioasă” în anul 1946 pe poarta fabricii, unde lucrau aproximativ 15.000 din cei 82.000 de locuitori ai Brașovului, adică jumătate din populația aptă de muncă de la acea vreme.

Încă de la începuturi, uzina a primit o comandă de 5.000 de bucăți din partea statului. Între timp, în România a fost abolită monarhia, iar regimul comunist a modificat ritmul și regulile, astfel încât, în aproximativ 2 ani, se produce tractorul cu numărul 1.000, la începutul anul 1949. Urmează o perioadă de creștere a producției, rezervată producției interne, mai exact, lucrului pe ogoarele patriei. Uzina de tractoare se extinsese atât de rapid, încât numărul celor care trăiau în cartierul muncitoresc din jurul fabricii se ridica la peste 20.000 de lucrători.

După 2 decenii de muncă, a urmat și marele moment de glorie a fabricii, reprezentat de câștigarea, în anul 1965, a medaliei de aur la Târgul Internațional de la Leibniz, ce a însemnat o adevărată dominare a pieței externe de tractoare de către celebrul model românesc universal 650. În cele 4 decenii, România a produs și a exportat peste 70 % din producția de tractoare, în peste 100 de țări. Exemplarul de succes românesc a ajuns aproape în toate colțurile lumii. Iar banii câștigați de uzina brașoveană au fost folosiți pentru plata datoriilor externe.

primul tractor romanesc

Comuniștii le-au construit cartiere

U650 a fost un concept integral românesc. Chiar și astăzi, acest model este încă funcțional în România, deși unele dintre ele au o vechime de peste 25 de ani. Cererea de tractoare a explodat, astfel că la fiecare 9 minute pe poarta uzinei de la poalele Tâmpei ieșea câte un tractor ce-și urma destinația în lume. Comuniștii au construit cartiere de blocuri, policlinică, spital, stație de salvare, cantină și sală de spectacole pentru muncitori.

În schimbul a 20.000 de tractoare, România primea petrol și bumbac

Uzina ajunsese să producă un număr de 50.000 de tractoare, anual, în perioada anilor ’90. Mai mult de jumătate dintre ele sunt destinate exportului. Nimeni nu putea să își imagineze declinul ce se pregătea să urmeze. Lovitura vine din Iran, unde ajunge anual 40 % din producție. Afacerea considerată extrem de profitabilă fusese perfectată de Nicolae Ceaușescu (1918-1989) și de Mohammad Reza Șah Pahlavi (1919-1980,  fost fiul Șahului Reza Pahlavi al Persiei/Iran și ultimul monarh al Iranului). În schimbul a 20.000 de tractoare, România primea petrol și bumbac. Democratizarea nu este însă pe placul statului persan și înțelegerea pică. În ciuda eforturilor, conducerea uzinei, care nu cunoaște rigorile economiei de piață, nu reușește să găsească alți clienți

Fără a mai avea suportul statului pentru negocierea contractelor pentru fabrica, în doar șase ani producția scade de la 50.000 la 6.000 de tractoare. Deși lucrurile nu merg într-o direcție bună, guvernanții îi liniștesc pe angajați. Finanțează găurile fabricii și le promit găsirea unui investitor.

O industrie îngropată

uzina tractorul

În anul 1999, nu există o piață de desfacere și nici nu se bucură de o implicare evidentă și serioasă a Ministerului Agriculturii pentru a plăti subvenționarea utilajelor agricole, 80% din cei aproximativ 10.500 de angajați care mai rezistaseră în fabrică după cei 10 ani de tranziție, sunt trimiși în șomaj. Totul pare că se duce de râpă, datoriile se ridică până la suma de 52 de milioane de dolari, într-o perioadă în care agricultura românească avea nevoie de tractoare ca de aer.  În anul 2002, se obține certificarea europeană și americană referitoare la emisiile poluante pentru tractoarele produse la UTB. Este perioada în care fabrica mai produce 4.000 de tractoare.

În anul 2004, Uzina de tractoare Brașov este la un pas de privatizare, doritorul fiind fabrica de tractoare Landini din Italia. A urmat apoi o negociere cu New Holland, cu indienii de la Mahindra&Mahindra, apoi cu Daewoo, dar toate fără succes. Uzina Tractorul Brașov bate recordul la privatizări eșuate: în 12 ani, șase încercări nereușite.

În anul 2007 se pune capăt unei industrii vitale pentru România. Atunci, Uzina Tractorul Brașov a fost închisă, când mai avea doar 1.900 de angajați. În vara anului, în plin boom imobiliar, cele 125 de hectare cu hale pline cu tractoare și piese de schimb sunt scoase la vânzare, pentru doar 82 de milioane de euro. Adică, cu puțin peste 50 de Euro pe metru pătrat. Noul proprietar, SC Flavus Investiții SRL București, companie deținută de un fond britanic de investiții, vinde apoi terenul pe bucăți iar pe locul uzinei apare un mall, clădiri de birouri și ansambluri rezidențiale.

Bibliografie

Mobilitatea urbană în Zona Metropolitană Brașov – probleme și identificarea de soluții (Conf. dr. ing. Stelian Țârulescu – Universitatea „Transilvania” Brașov). Lista zonelor metropolitane romînești (peste 100.000 de locuitori) și franceze (peste 500.000 de locuitori)

Nota redacției

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.