Acasă Istorie Cum au fost transformate prostituatele din Brașov în…tractoriste. Dezvăluiri.

Cum au fost transformate prostituatele din Brașov în…tractoriste. Dezvăluiri.

138
0

Prin legea sanitară din 1930 bordelurile sau alte aşezăminte asemănătoare erau desfiinţate. Prostituţia este scoasă în afara legii, la presiunea celorlalte state europene, dar continuă să funcţioneze sub protecţia tacită a autorităţilor. Anul 1943 şi contextul celui de-al Al Doilea Război Mondial marchează revenirea casei de toleranţă şi a ocupaţiei de „patron de bordel”. Este incriminată doar practica clandestină a prostituţiei. După 1949 prostituatele au fost „reeducate”, iar din 1957 cele care îndrăzneau să practice prostituţia erau pedepsite cu închisoarea.

Reeducare prin muncă

La sfârşitul anilor 1940, a fost demarată o misiune de reeducare a femeilor uşoare. Prostituatele au fost trimise în centre, pentru „adaptarea lor la exercitarea unei meserii şi a redresării lor morale!”. Bordelurile Braşovului de altădată. O „profesionistă” desăvârșită câștiga mai bine decât un avocat sau un medic.

În 1948, spre jalea populaţiei masculine a Brașovului, când s-au desfiinţat casele de toleranţă, cele mai multe dame au fost duse la Budila, la o şcoală de reeducare. Şcoala de corecţie a funcţionat în conacul medieval din Budila conform Casa Sfatului.(Castelul Mikes, monument istoric situat în satul Budila, județul Brașov care figurează pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: BV-II-m-A-11617.01 sau Castelul Béldi Pál, monument istoric situat în satul Budila, județul Brașov care igurează pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: BV-II-a-A-11616 ?!)

Unele prostituate din acea vreme aveau şi un alt loc de muncă. Dar îşi completau venitul, cu banii pe care îi primea de la amanţi. O astfel de femeie avea cam 6-7 clienţi şi nu primea clienţi noi. Casele acelea erau cunoscute de bărbaţii care doreau o relaţie stabilă cu o amantă de pro­fe­sie. Cea mai cunoscută casă de acest fel era cea a Olgăi, de pe actuala stradă Michael Weiss. Orice bordel avea salon de primire, unde domnii schimbau câteva vorbe, la un pahar de vin sau bere. Îşi alegeau dama, cu care se retrăgeau apoi într-o cameră. Toate damele aveau un nume format din două silabe, ca Lili, Mimi, Sisi, Bibi. Cele care nu aveau trecere la clientelă erau nevoite să se „pensioneze”. Damele trecute binişor de prima tinereţe aveau trecere în special la adolescenţii timizi.

Control medical lunar

Prostituatele aveau „condicuţe” care trebuiau vizate lunar. Clientul avea dreptul să ceară înainte de a face sex carnetul cu vizele lunare. Dacă descoperea că fata nu s-a prezentat la controlul medical, putea s-o toarne la Poliţie. Fetei prinse că s-a prostituat fără viză i se interzicea practicarea meseriei. În camerele prostituatelor, pe perete, lângă lavabou era prins de perete un imprimat al Ministerului Sănătăţii cu instrucţiuni referitoare la măsurile pentru evitarea contactării bolilor venerice.

Preţuri şi servicii

Tarifele, la fel ca şi impozitele, erau diferite, în funcţie de categoria bordelului. Se plătea o taxă de intrare, pentru care fiecare client primea un bilet.  În anii ’20, prostituatele din bor­delu­rile braşovene câştigau, în medie, 7.500 de lei pe lună. Doar 10% strân­geau peste 10.000 de lei. Cele care îşi făceau meseria acasă nu făceau mai mult de 5.000 de lei. Asta în timp ce un muncitor câştiga, în medie, 2.000 de lei, un avocat – 6.000 de lei, un medic – 9.000 de lei, iar un ministru 54.000 de lei.

Bordeluri de lux

Cele mai râvnite bordeluri erau cele de lux. Pelican Bar, din actuala Piaţa Sfatului, şi Parisien Gril, la capătul actualei străzi Nicolae Băl­cescu. Aici erau restaurante ele­gante şi foarte scumpe. Fetele erau foarte frumoase şi educate. Vorbeau franceză şi engleză. Toaletele lor erau comandate direct de la Paris. În holul de intrare exista o garderobă. Fata care îţi lua hainele avea un dosar cu pozele fetelor, ce şi cum acceptă şi ce preţ are fiecare.

Bordelurile de altădată

Mobilitatea urbană în Zona Metropolitană Brașov – probleme și identificarea de soluții (Conf. dr. ing. Stelian Țârulescu – Universitatea „Transilvania” Brașov). Lista zonelor metropolitane romînești (peste 100.000 de locuitori) și franceze (peste 500.000 de locuitori)

De acolo multe prostituate au ieşit tractoriste sau muncitoare pentru uzinele din oraş. După închiderea şcolii de reeducare, conacul a devenit liceu agricol şi crescătorie de porci. Ulterior, Liceul Agricol a fost mutat la Prejmer, unde funcționează și în ziua de astăzi. În 1949, Poliţia de la Moravuri, împreună cu liderii comunişti, făceau raiduri prin oraş pen­tru a prinde şi ultimele femei rămase în branşă.

Iată un de odinioară și istoria practicării celei mai vechi meserii din lume la poalele Tâmpei.

Bibliografie

Istoria Braşovului: Bordelurile de altădată

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.