Acasă Literatură (proză, eseu, poezie, critică literară) Lista mea fermecată, un altfel de „Listă Schindler” a „supraviețuirii”…(de la corespondenta...

Lista mea fermecată, un altfel de „Listă Schindler” a „supraviețuirii”…(de la corespondenta noastră, conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu, Craiova)

Cristina Barbu

Chiar mi-am dorit mereu să fac o listă cu lucruri care îmi plac, lucruri pe care aș vrea să le fac, să le repet, uneori, la nesfârșit. Există și lucruri care nu-mi plac, lucruri pe care trebuie să le fac, și nu-mi plac, dar cred că nu o să fac o listă cu astfel de lucruri. De fiecare dată când aș da ochii cu ea, mi-ar lua din viața pe care vreau să o respir, să o trăiesc cu nesaț, până la ultimul strop. Pentru că, indiferent de hârtoapele prin care trece caleașca mea, iubesc calea pe care o am de trecut, iubesc trecerea, iubesc clipa de vis de dinaintea nevieții.

Lucruri care îmi plac

  •  Să ies cu Mihai și cu Mihaela la plimbare, numai noi. Bine, acum ar fi aberant să cer să ieșim din nou toți patru, e prea devreme, nici nu vreau, trebuie să mă învăț cu anumite sentimente, altele trebuie să le reînvăț. Trebuie să reînvăț că Andrei este parte din mine, trebuie să-mi repet iertarea și uitarea ca o lecție. Poate și el. La un moment dat, inima mea va înțelege că, cine știe, a fost un moment de care aveam nevoie ca să știm ce însemnăm unul pentru celălalt. Și dacă inima mea nu va înțelege, poate că atât a trebuit să dureze, dar nu vreau să mă gândesc la asta. Vreau să încerc să reiau totul, da, dacă nu se poate altfel, să înnod, să lipesc, să sudez acolo unde s-a rupt. Și să continui viața, de parcă nu s-a rupt niciodată, nimic. Voi încerca, cu siguranță voi încerca.
  • Îmi place să stau cu copiii pe o terasă, să ne povestim „secrete”. Îmi place Mihai, care este mai timid, cum îmi păstrează anumite povești special pentru astfel de întâlniri. Îmi place cum încep băieții să se întoarcă după Mihaela. Îmi place cum se protejează unul pe altul, se trag de urechi, se ciufulesc, dar sufletește se protejează.
  • Să dorm pe lenjerie proaspăt schimbată, să mă întind lascivă, ca o pisică pe cearșaful proaspăt călcat…
  • Să pocnesc ambalaje din acelea cu bule, aș pocni ore în șir, parcă mi-l amintesc pe Andrei strigând la mine, exasperat: Încetează!! și eu, strâmbându-mă în sinea mea, mai pocnesc odată, de două ori și încetez. Pun folia cu bule la îndemână, pentru când Andrei nu mă mai poate auzi. În perioada în care a fost plecat, eu eram la București, s-a întâmplat că am găsit o cutie întreagă la facultate, cu astfel de folii. Am băgat mâna până la cot și am luat. Am pocnit o noapte întreagă, am pocnit cu încrâncenare, am pocnit, de parcă aș fi dat într-un sac de box, am pocnit strigând: na, și mai na, și încă….
  • Să cânt, să-mi pun căștile în urechi și să cânt, da și ce dacă sună atât de fals, cânt în continuare, de parcă de asta depinde viața mea….
  • Să ascult muzică veche..
  • Să-i scriu lui Carmen
  • Să scriu
  • Să dorm toamna cu geamul deschis, îmi plac nopțile răcoroase, îmi doresc atât de mult mâini calde în jurul meu! Înainte, după orice ceartă, voiam în nopțile reci brațele lui Andrei, mă simțeam la adăpost, și le ceream, mă duceam la el și-i spuneam să mă ia în brațe. Acum, da, de ce să nu spun, le vreau și acum în jurul meu, dar mi-e teamă să le cer. Și atunci știu! Ce departe suntem acum unul de celălalt!
  • Să dorm iarna, în cearșafuri calde..
  • Să dorm vara în cearșafuri reci, nopțile de vară mă primesc așa cum sunt, goală, liberă, cu cearcăne, fără machiaj, cu picioarele pline de nisip, cu marea în păr, cu soarele lipit de piele…
  • Să dorm după amiaza, când este foarte frig afară, să vin de la biserică duminica, înghețată, zgribulită, să mă ascund între cearșafuri calde, între perne proaspăt schimbate, să mă las ușor dusă în vise, și căderea aceea în somn, îmi place cel mai mult, epuizarea, oboseala, căderea…
  • Să mă trezesc în miros de cafea, să arunc gândurile, grijile, visurile de peste noapte sub pat, sub pernă, să mă întind, să îmi aduc aminte de ieri, să mă sperii, sau să-mi fie bine…
  • Să mă curăț de super glue. Senzația acea când îmi curge super glue pe degete, nu-mi place, dar îmi place după aceea să mă curăț, să iau fâșiuță cu fâșiuță, cojiță cu cojiță…
  • Să mănânc înghețată…
  • Să stau la o terasă pe malul mării, în Grecia, să beau frappe cu înghețată de ciocolată, să privesc marea, să o simt, să o miros, să o aud, să curgă vacanță în venele mele…
  • Să citesc noaptea. Afară să fie liniște, liniște cu zumzăit de greieri și eu să citesc, să recitesc…
  • Să stau pe băncuța mea la institut, să nu mă știe nimeni acolo, să văd cum trec mașinile în parcare, să învăț să-i cunosc pe cei pe care nu-i cunosc…
  • Să mă plimb pe o faleză cu o mașină decapotabilă, n-am făcut-o niciodată, dar îmi imaginez senzația aceea de viteză, pe malul mării, cu muzica dată la maxim, eventual o baladă rock, ceva vechi…
  • Să încep… să reîncep… să mor, să renasc…

Mi-ar plăcea, dimineața, când mă trezesc, să-mi aducă cineva micul dejun, cu mult nectar de portocale, cu cacao cu lapte, cu pâine prăjită unsă cu gem, cu fructe de pădure, cu o crenguță de liliac alb, nu știu de ce asociez aceste flori cu dragostea pură, copilărească, necarnală, și alături de flori să fie un bilețel de dragoste, la fel de copilăresc, să-l citesc și pământul să se oprească în loc, respirația să o simt în gât, pulsul să se oprească și apoi să dea buzna, un fluture să se zbată în mine, ca o bătaie de inimă începută și nesfârșită….

Îmi plac multe, multe altele, nu-mi vin acum în minte, de exemplu mi-ar plăcea să-mi înfrunt temerile, să învăț să mă lupt cu ele asemenea unui făt frumos cu un balaur, să treacă o pasăre măiastră pe deasupra mea, să-mi dea apă vie să prind puteri, și eu după zile și nopți de trântă cu ele, să le înving, și zmeul, temerile mele, neputințele mele să dispară epuizate de luptă, definitiv din viața mea, mă rog și multe, multe alte lucruri mi-ar plăcea să fac, nu știu exact în care ordine, dar aș vrea să le repet dacă se poate în fiecare zi, sau eu știu, poate repetate, nu le-aș mai dori, dar totuși des, atât de des cât să iubesc viața în continuare, cu bunele, cu relele…

Conf. dr. Cristina–Mihaela Barbu (Craiova)

,,Universitar de certă vocaţie pedagogică în Craiova ….(cu două licenţe la Universitatea din Bucureşti, în chimie–1993 şi psihologie–2007, plus o a treia, în marketing), din 2009 Doctor în Chimie Analitică, cercetător ştiinţific cu intuiţii irefragabile, Doamna Cristina–Mihaela Barbu–mai presus de acestea–este un intelectual rasat şi scriitor cu talent incontestabil, bine cultivat…..” (Dan Lupescu)

Notă. Celelate articolele ale autoarei în Bucureştiului

Nota redacției

Articolul precedentIveco lansează eDaily, un vehicul comercial electric în două versiuni, cu baterii reîncărcabile și cu pile de combustie pe hidrogen
Articolul următorCe trebuie să facă românii care au credite raportate la Robor (Romanian Interbank Offer Rate) ? Refinanțarea în credit ipotecar cu dobândă fixă (prin AVBS Credit)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf