Acasă Colţul specialistului Băncile sunt disperate să atragă cash-ul populației şi mai mulți muşterii

Băncile sunt disperate să atragă cash-ul populației şi mai mulți muşterii

Ieri, 4 februarie a.c., la Hotel Hilton Garden Inn din București, băncile din România au lansat în premieră campania de informare și conștientizare #DreptulLaBanking, prin care își propun să îmbunătățească dialogul cu publicul larg, despre rolul de facilitator al dezvoltării și prosperității pe care îl au băncile și despre cum pot beneficia românii și societatea de toate instrumentele pe care le includ simbolic în #DreptulLaBanking.

Publicată de Geo Scripcariu pe Marţi, 4 februarie 2020

Campania #DreptulLaBanking vorbește chipurile “despre încrederea reciprocă între oameni şi sistemul bancar, esenţială pentru creşterea bunăstării individuale, cât şi despre dezvoltarea economiei României”.

Ei deschid astfel o asa-zisa conversație necesară bănci – societate, care să acopere toate aspectele despre ceea ce reprezintă băncile și ce înseamnă activitatea bancară.

Publicată de Geo Scripcariu pe Marţi, 4 februarie 2020

#DreptulLaBanking începe de la nevoi personale precum achiziția unei locuințe, plata bunurilor cumpărate, economisire, dar înseamnă și dreptul la investiții într-o agricultură modernă și performantă, în infrastructură, în educație sau în sănătate.

Analogia cu un drept, care este tema campaniei, reprezintă o invitație adresată tuturor românilor să cunoască mai bine ce posibilități și oportunități au în relația cu băncile cu care aleg să lucreze, dar și să aibă un acces mai bun la regulile care guvernează industria.

Publicată de Geo Scripcariu pe Marţi, 4 februarie 2020

Prin intermediul campaniei se va accentua faptul că instituțiile de credit acționează “consecvent” pentru ca “bankingul să fie adus la un alt nivel – să pornească și mai mult de la oameni și împreună să învățăm să creăm bunăstare, fiind relevate exemple în acest sens”.

Astfel, peste 485.270 de persoane fizice au contractat credite ipotecare/imobiliare de la bănci și au achiziționat locuințe sau au realizat alte investiții imobiliare. Numărul debitorilor persoane fizice cu credite ipotecare este de 283.769 și numărul debitorilor persoane fizice cu alte credite pentru investiții imobiliare este de 201.505, arată datele Băncii Naționale a României, la finele anului 2019.

Valoarea creditelor ipotecare și pentru alte investiții imobiliare se ridică la 20 miliarde euro, ceea ce reprezintă 10% din Produsul Intern Brut al României.

Aproximativ 100.650 companii se dezvoltă cu finanțare de la băncile din România, potrivit datelor la finele anului 2019.

Valoarea finanțărilor acordate de bănci companiilor se cifrează la 25 miliarde euro, la finele lunii noiembrie 2019.

Pentru dezvoltarea IMM-urilor, antreprenorii au contractat finanțări de la băncile din România în valoare de 17 miliarde euro, potrivit datelor din luna noiembrie 2019.

Românii fac aproximativ 885 milioane de tranzacții electronice în siguranță anual prin intermediul băncilor din România.

În agricultură, românii au contractat credite de peste două miliarde de euro, potrivit datelor aferente lunii septembrie 2019.

Prin această campanie, băncile din România, care dau senzatia unei anumite stari de disperare, s-au unit în efortul de a-i “susține mai bine pe românii care își încredințează resursele băncilor, în prezent fiind peste 15 milioane de deponenți”.

Astfel, acestea se angajează “să aducă sistemul financiar-bancar mai aproape de oameni, reducând diferenţa dintre oamenii care au dreptul la banking şi cei care îl utilizează efectiv”.

Vom vedea..

Articolul precedentVeDem Just anunță Legea care sporește protecția profesorilor în fața agresiunilor
Articolul următorConferința ISF: Piața asigurărilor în România, încotro?
Fizician teoretician și matematiciancian de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română, specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv ai studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Este autor a peste 600 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.000 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.