Acasă Distincții cu caracter religios „Iadul sunt ceilalți”. De când omul s-a făcut stăpân peste cer! (de...

„Iadul sunt ceilalți”. De când omul s-a făcut stăpân peste cer! (de la corespondenta noastră, conf. dr. Cristina – Mihaela Barbu, Craiova)

Cristina Barbu

 

Ultimele dimineți au fost tăcute. Zorii de zi se ascundeau printre nori, rușinați? supărați? obosiți? Sau de când omul s-a făcut stăpân peste cer, le era teamă? Soarele pitit, ghemuit, chinuit, își arăta doar câte o rază, restul le ținea pentru zile negre. Acum câtva timp, stătea cu brațele încrucișate, parcă voia să ne arate ale cui sunt timpurile. Da, credeam că sunt toate ale lui. Dar ultimele dimineți, când n-a apărut decât ca o buclă de păr răzlețită pe o frunte îngândurată, am înțeles că timpurile nu mai sunt demult ale lui. De când omul s-a făcut stăpân peste cer. De cu seară, norii se apropiaseră de pământ și formau un tavan, gata să se prăbușească, prevestitor de vreme grea. Mereu se spune că oamenii au devenit mai răi. Nu cred. Oamenii nu s-au schimbat prea mult, doar armele ce le au în mână s-au transformat din bâte în bombe. Mă gândesc la orgiile făcute după mari victorii, cu eroi transformați de mâncare și băutură în simpli muritori, înotând printre sâni dezgoliți de fecioare, distrați de gladiatori răpuși, răcnind sfâșiați de lei. Apoi, la masele hămesite în așteptarea rugului aprins, sau a ghilotinei decapitând un cap de regină. La unghiile înfipte în ziduri în înțelegerea că din dușuri nu va curge apă, ci moarte. Apoi, mai aproape de noi, la oameni lăsați să moară de foame, în dorința de a-i cuceri, de a-i încovoia, de a-i face să tacă, mase compacte, cenușii, sub un cer mult prea roșu. Mă gândesc la cozile copilăriei, ne luau părinții de mână, ne așezau cuminți, roboți, fiecare cu locul nostru într-un rând ce nu se mai termina. Erau toți prieteni, părinții povesteau lejer, părți, doar părți din viață, având grijă să nu spună ceva ce s-ar putea interpreta. Când ușile se deschideau, foștii prieteni deveneau dușmani. Nu înțelegeam transformarea. Nimeni n-o înțelegea, dar nu era timp de despicat firul în patru, doar un lucru era clar, trebuia să prinzi ceva, să ajungi cât mai repede în față, să nu pleci cu mâna goală.

Era omul mai bun atunci? Nu, era la fel. Am citit undeva că primul război consemnat între două entități a avut loc cu 5000 de ani înainte de Hristos. Prin urmare, 7000 de ani în care omul poartă războaie. De toate felurile, de la câștigarea inimii unei femei, la asigurarea supremației în lume, la câștigarea de pământuri, de resurse. Ce e religia acum, decât un motiv de război? Atât! Câți din cei ce se aruncă în mulțimi de oameni, detonând bombe, mai cred în Dumnezeu, așa cum L-am învățat? Oare ce-au văzut atunci când s-au aruncat sfărâme, distrugând suflete? Ce-au gândit? Au văzut îngerii credinței lor luându-i pe alte lumi mai bune? Și-au văzut chipurile copiilor lor, pe fețele copiilor ce-i ucideau? Au înțeles că pentru ei nu mai există pace, oriunde s-ar duce? Că îi va urma peste tot blestemul celor rămași? Regretele celor plecați în concediu spre Rai? Întunericul! Căutarea! Frica celor duși, fețele lor schingiuite!

În ultimele două nopți, moartea s-au suit în tren, undeva în Asia, și a coborât la doi pași de noi. A avut atât de mult de muncă! I-am simțit sudoarea în fiecare dimineață. Durerea este că oamenii normali se vor feri de oamenii normali. Niciunde nu ești sigur. Există un pericol peste tot, oameni care au fost normali, dar ceva s-a întâmplat, o mutație și au devenit fiare. Cum spunea Jean-Paul Sartre (1905-1980, filozof francez, reprezentant de frunte al existențialismului, scriitor, jurnalist și militant social): „Ceilalți, iată iadul!” (Iadul sunt ceilalți!?). Și nu bombele ne vor omorî înainte, ci frica! Și soarele a refuzat să se mai suie cocoș, pe gardul unei lumi pașnice. Noaptea a învins ziua. Și zorii de zi s-au ascuns temători, nu rușinați, nu obosiți. De când omul s-a făcut stăpân peste cer!

Conf. dr. Cristina–Mihaela Barbu (Craiova)

,,Universitar de certă vocaţie pedagogică în Craiova ….(cu două licenţe la Universitatea din Bucureşti, în chimie–1993 şi psihologie–2007, plus o a treia, în marketing), din 2009 Doctor în Chimie Analitică, cercetător ştiinţific cu intuiţii irefragabile, Doamna Cristina–Mihaela Barbu–mai presus de acestea–este un intelectual rasat şi scriitor cu talent incontestabil, bine cultivat…..” (Dan Lupescu)

Notă. Celelate articolele ale autoarei în Bucureştiului

Nota redacției

„Iadul sunt ceilalți” ar fi spus, se pare, filozoful existențialist francez Jean Paul Sartre. Pare să conteze mai puțin unde și când s-a rostit asta, cât faptul că, privită dintr-o perspectivă existențialistă, în care omul își asumă adevărul pentru care este gata poate chiar să își dea viața, autentificându-și astfel umbra făcută acestui pământ străin, această zicere nu este indicativă, nu este un deget îndreptat înspre o lume rea, cât o reflecție în oglindă.

  • Iadul sunt ceilalți spune în primul rând ceva despre mine, despre locul meu și despre durerea asumării unui drum care ar putea fi unicul de acest fel. Poate că voi fi nevoit să lupt pentru fiecare pas pe care îmi voi propune să îl fac. Poate că nu voi fi lăsat în pace. Poate că nimeni nu va dori să mă urmeze.
  • Iadul sunt ceilalți este, așadar, o realitate personală. Fiecare ne zugrăvim cu spor propria Judecată a lumii și propriul iad. Iadul meu este unic. Poate că nu diferă cu mult de al tău și se suprapun până la plictiseala supremă, dar gândește-te ce potențial purtăm cu noi, toți acești aproape opt miliarde de oameni! Am pregătit un iad de toată frumusețea, însă nu pentru diavol și îngerii lui, ci pentru toate visele multimilenare, transformate cel mai adesea în coșmaruri, cu care am otrăvit buna rânduială a Creației.
  • Iadul sunt ceilalți este o mărturisire a imposibilei apropieri. Întotdeauna va rămâne ceva nespus, un lucru ascuns, un gând ce nu poate fi dat mai departe. Pentru că mi le știu pe ale mele, mi-e frică de gândurile tale. Cu iadul meu aș putea supraviețui. În ce-l privește pe al tău, am unele reserve.
  • Iadul sunt ceilalți ne spune faptul că nu e vorba de un loc, ci de relații. Iadul este o părtășie. Căldură mare, monșer!
  • Iadul sunt ceilalți înseamnă, nu în ultimul rând, și faptul că mingea este în terenul meu, că am de făcut o alegere. Dar nu numai iadul sunt ceilalți, ci și raiul.

Articole asociate

In memoriam Albert Camus (1960 – 2020), mon amour! Este oare Ciuma lui Camus, pandemia noastră Covid – 2019? Recomandarea celebrei lucrări tuturor celor sechestrați la domiciliu (în „liberate condiționată sub control judiciar”). Pledoarie pentru cauza absurdului. Camus et l’Algérie: je t’aime moi non plus!

Filozofia, Știința, Religia și Politica – Edmund Husserl (Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)

Filozofia, Știința, Religia și Politica – Sören Kierkegaard (Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)

„A fi, sau a nu fi?” Și temerile noastre existențialiste (Corespondență de la Dr. Anna-Nora Rotaru-Papadimitriou, poet, prozator și eseist, Grecia – Atena)

Nota redacției

Articolul precedent„Viața munților” (Centrul de Economie Montană, Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române). Editorial (Lect. dr. ing. CS III. Vasile Avădănei, prof. dr. ing. CS I. Ioan Surdu) și Vulnerabilitățile munților (Ing. ACS. Aliana Alupei)
Articolul următorLect. dr. Doina Guriţă (poet şi prozator, Iași, membru al USR – Uniunea Scriitorilor din România, al AJTR – Asociația Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România și al SPAF – Societatea Poeților și Artiștilor din Franța, membră în Staff al Jurnalului Bucureștiului), distinsă cu Marele Premiu Internațional de Poezie „Jenny Alpha et Noël-Henri Villard” de către Juriul Marilor Premii Poetice al SPAF (Societatea Poeților și Artiștilor din Franța). Palmaresul 2022 al premiilor internaționale de poezie. (Les Grands Prix de la Société des Poètes et Artistes de France – SPAF. Palmarès 2022 des Grands Prix İnternationaux de Poésie)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.