Acasă Jurnalul Bucurestiului Luminița, tunelul și hora (Corespondenţă de la Grid Modorcea, „prozator de certă...

Luminița, tunelul și hora (Corespondenţă de la Grid Modorcea, „prozator de certă vocație”, „poet al intelectului”, „scriitor și cineast, înzestrat cu fervoare și talent, „un critic de temut”, „cel mai important scriitor român în viață”, SUA-New York)

12
0

Am primit de la regizorul Mircea Cornișteanu invitația de a vedea pe TNB on line spectacolul Luminița, de la capătul tunelului, după piesa lui Radu F. Alexandru, datând din anul 2008, avertizându-mă că este foarte actuală, invitație susținută de următorul text: „Radu F. Alexandru ne-o prezintă pe Luminița, de la capătul tunelului care ne răpește orice speranță. Din nefericire, are dreptate. Mai avem ani mulți de bâjbâit prin tunelul întunecat prin care avem senzația că înaintăm spre capătul luminos dinspre care răzbat până la noi acordurile Odei bucuriei. Aiurea, batem pasul pe loc, în ritm de horă! Râdem, dar nu-i de râs!”

E foarte plastică această imagine. Nu am văzut decât fragmente din spectacol, cu decoruri à la Mușatescu sau Everac, dar nu am descoperit nici un moment în care actorii să bată pasul pe loc, în ritm de horă. Așa ceva există în filmul Ciuleandra al lui Sergiu Nicolaescu. Un grup de iobagi bat pasul pe loc într-o tarla de noroi, pe ritm de Ciuleandra, joc care pornește ca o horă, apoi are un ritm accelerat progresiv și ajunge la delir.

Și i-am răspuns așa: „Dar eu cred ca luminița există, e umorul din textul tău, umorul poporului român în general, e speranța întreagă, altfel nici n-ai mai face spectacole, nici n-am mai scrie, lipsește însă tunelul. Tunelul e problema în România, nu luminița. Tunelul înseamnă și autostrada București-Occident, de 500 de km, începută, dar s-a constatat că cele două tronsoane realizate până acum nu se întâlnesc, au fost concepute greșit!! Deci noi știm unde trebuie să ducă această autostradă, știm cât este de necesară, dar tunelul e șubred, se destramă, n-are consistență. Luminița fără tunel nu se poate, una fără alta duc la haos”.

Eu mă plimb zilnic prin Cișmigiu, parc care este invadat de tineri. Frunoși, și frumos îmbrăcați. E o plăcere să-i privești. Înainte se zicea că Cișmigiul e parcul soldaților și al servitoarelor, dar iată că acum există altă imagine a lui. Și discut cu mulți tineri, zilnic. Și toți au speranță. Ce se întâmplă la putere, nu-i interesează. Ei văd mai departe, văd dincolo de epidemia politică actuală.

Au deci speranța întreagă. Mulți stau cu gândul că termină liceul și apoi pleacă în occident. Au tot felul de soluții. Nu prea se gândesc la România, e adevărat, dar indirect vor face ceva și pentru ea. Sunt români! Acești tineri nu bat pasul pe loc. Nici nu cred că știu ce e hora! Doar dacă la școală se mai predă Coșbuc și au citit Nunta Zamfirei, unde se descrie așa acest dans: Trei paşi la stânga linişor/Şi alţi trei paşi la dreapta lor/Se prind de mâini şi se desprind/S-adună cerc şi iar se-ntind/Și bat pământul tropotind/În tact uşor.

Dansul circular vine din paleolitic și s-a răspândit în toată lumea, cum ne spune Mircea Eliade, fiindcă „ciclul cosmic este conceput ca o repetare indefinită a aceluiaşi ritm: naştere, moarte, renaştere”. Dar hora? Eliade o apropie de entuziasm, de beatitudine, de transă, chiar de orgie: „Există o artă arhaică a extazului, dansul primitiv hora, care duce la transă, la beatitudine, la extaz. Extazul se trage din cultul lui Dionysos, din orgiile bacantelor. El e o stare de enthousiasmos. Extazul dionisiac înseamnă depăşirea condiţiei umane, eliberarea totală… Extazul dansatorilor duce la un apocalips al mişcării”.

Da, apocalips al mișcării, așa cum l-a văzut și pictorița Magdalena Rădulescu în ciclul numit chiar „Dans”. Cu un astfel de înțeles, hora devine un simbol de inițiere. Și Brâncuși era fascinant de hora gorjeană, ca simbol al cercului magic, pe care l-a sculptat pe Poarta sărutului. Pașoptiștii au văzut în horă un simbol al unirii. Dar al destrămării, dar al pasului pe loc? Numai azi putem auzi de așa ceva. Nici nu pot să râd.

Luminița românilor este diferită de tunelul în care trăim. Tunelul este întunecat, în ceață. Cu alte cuvnte, el înseamnă o societate nefuncțională, haotică, anarhică. Într-un astfel de tunel nu se poate vedea nici un fel de luminiță. D-apoi să auzi Oda bucuriei! Tebuie să ieși în afara tunelului național, pentru a o zări pe fata morgana.

Pasul pe loc nu-l bat tinerii, ci politicienii și mai ales presa. Este una dintre cel mai proaste prese care se poate face de către un popor atât de talentat. De unde au apărut acești ziariști-ciocli, care imită în draci marea descoperire a ProTv, postul care de la înființare fecalizează țara, invadează imaginația oamenilor numai cu știri de fanfară mortuară?! Marele Scârbu a lansat ideea că poporul e retardat și că trebuie să i se dea pastile cu infecții. Un caz care urăște poporul român. După ce i-a bălăcărit pe toți domnitorii țării, Vlad Țepeș, Mihai Viteazul sau Ștefan cel Mare, după ce și-a bătut joc de Miorița sau de drapelul național, pe ideea demitizării a tot ceea ce este reper sfânt românesc, a dat-o pe bășcălia cotidiană.

Acesta-i postul bășcăliei și al cazului divers. Ia o știre, cum ar fi faptul că o femeie și-a prins capul în capota mașinii, și face un reportaj, o poveste de tâmpit lumea. Ce semnificație generală poate să aibă un astfel de caz izolat? Nici una. E dictatura faptului divers, este exact invers, dar după aceeași metodă ceaușistă: dacă era prins cineva de la un choșc că fură, Ceaușescu desființa toate chioșcurile.

De 30 de ani o astfel de presă redundantă omoară imaginația oamenilor. O presă virusată, pe lângă care Coronavirus e un înger. Nici nu-i de mirare când se spune că avem un popor adormit, amorțit. Au creat o masa de telespectatori retardați. Dar poporul român nu este masa de la ProTv sau alte posturi care îl imită. Aceștia, proteviștii et co, da, ei bat pasul pe loc în ritm de horă! Ei nu mai văd nici un fel de luminiță, trăiesc în tunelul întunecat. Eu nu mă mai uit demult la așa ceva. Oricum, timp de 12 ani cât am fost plecat, n-am mai avut nici o ocazie. Și acum am 500 de canale, de unde pot să aleg ceea ce ei nu-și imaginează.

Tinerii viitorului, despre care vă vorbesc, văd luminița, chiar dacă e în altă parte.

Corespondență de la New York de la Grid Modorcea (scriitor român, prezent în mai multe genuri literare – poezie, proză, teatru, eseu, pamflet, critică, scenarii de film, studii filosofice, religioase, jurnalism), autor de dicționare de literatură, film, muzică, arte plastice. Absolvent  al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale-secţia Teatrologie-Filmologie (promoţia 1974), el este primul doctor în filmologie al Academiei de Teatru şi Film, cu teza „Filmul de actualitate ca mijloc de comunicare”.

 

Despre  Grid Modorcea

  • „Autorul unei opere impresionante, care îl face cel mai important scriitor român în viață. Eu, ca vechi membru al Uniunii Scriitorilor, îl propun să candideze din partea României la Premiul Nobel pentru Literatură” (Dumitru Dinulescu)
  • „Scriitor și cineast, înzestrat cu fervoare și talent, partenerul unui savuros și substanțial dialog” (Șerban Cioculescu)
  • „Un intelectual fin, un harnic cercetător în ceea ce privește cinematografia, autor de romane șocante și cărți pe probleme de specialitate, autor de dicționare, adevărate puncte de referință în domeniu, și nu în ultimul rând realizator, ca scenarist și regizor, de memorabile filme documentare – și nu numai!” (Mircea Micu)
  • „Un prozator de certă vocație” (Laurențiu Ulici)
  • „Un poet al intelectului” (Constantin Sorescu)
  • „Un fel de polihistor contemporan, autor de romane și dramaturg vizionar, teleast și teatrolog, cineast și filmolog, dar mai ales polemist cu darul caricaturii atât de violent încât mai totdeauna neglijează sau, pur și simplu, uită, de dragul invectivei, cauza nobilă pentru care luptă…”(Mircea Ghițulescu)
  • „Un Saul (Pavel) al dreptei credințe întru film, ca artă… Un voluptos terorist al ideii” (Florian Potra)
  • „Un talent adevărat, solid, sănătos, pe care poți să te bazezi. Eu l-am chemat la Roma să scrie un roman despre românii de aici. Și a scris două. Sunt cele mai incitante cărți scrise despre Italia de un scriitor român” (Zoe Dumitrescu-Bușulenga)
  • Posesorul unui tir jurnalistic necruțător, ce include pamfletul politic, de moravuri și dezvăluirile de senzație” (Geo Vasile)
  • „Un om binecuvântat, căruia Dumnezeu i-a dat inspirația să scrie cartea Sfânta Treime a poeziei românești” (pr. Constantin Galeriu)
  • „Un om simpatic căruia îi umblă mintea departe” (Jean Georgescu)
  • „Ființă ubicuă care scrie cu patru mâini, dintre care cu două scrie chiar strașnic” (George Pruteanu)
  • „Adversarul numărul 1 al Televiziunii Române, căreia i-a dăruit filme de neprețuit” (Dan Diaconescu)
  • „Unul din marii realizatori de film documentar” (Mihai Miron)
  • „Un om temeinic, un om de carte, un om care muncește, care știe televiziune, știe film… Alăturarea lui de Iosif Sava nu este o exagerare, dimpotrivă” (George Pruteanu)
  • „Un vizionar” (Vlaicu Ionescu, New York)
  • „Un deschizător de drumuri” (pr. Theodor Damian, New York)
  • „O voce inedită în filocalia română contemporană” (Geo Vasile)
  • „Un polihistor sofianic” (Simón Ajarescu)
  • „O enciclopedie vie. Sunt fericit că am trăit s-o văd și pe asta: cartea lui, Shakespeare și Eminescu. Numai el a avut puterea să ne pună oglinda ideală în față, să demonstreze că locul lui Eminescu este lângă Shakespeare” (Radu Beligan)
  • „Un amestec sui-generis de geniu și naivitate” (Ion Cristoiu)
  • „O personalitate covârșitoare” (Mircea Sântimbreanu)
  • „O figură cvasidiabolică dublată de un fel de sfânt apocrif” (Dumitru Dinulescu)
  • „Un preot care predică într-un bordel” (H.R.Patapievici)
  • „Un om căruia îi place spectacolul și face spectacol din orice. Fănuș Neagu sau alții care se supără pe el, nu-i înțeleg esența. El nu are nimic de împărțit cu nimeni, doar că-i place să se joace! E un degustător al ludicului” (Gheorghe Tomozei)
  • „Un prieten din copilărie… din copilăria spirituală” (Horațiu Mălăele)
  • „Un Lope de Vega al României!” (Vasile Blendea)
  • „Un nou Damian Stănoiu care face să se clatine amvoanele” (Ioan Grigorescu)
  • „Un spirit enciclopedic, înzestrat cu vocația sintezei, chemat să realizeze lucrări de referință, un cercetător capabil de un travaliu intens și continuu, autoritatea numărul 1 în critica de teatru și film de la noi. Dacă ar fi tradus, ar fi numărul 1 și în lume, nu mă îndoiesc. (…) Un cineast remarcabil, singurul creator de docudrama din România, autorul, printre altele, al unui film despre Brâncuși, care pentru mine a fost o revelație neașteptată. Un astfel de film aduce o rază de lumină în împărăția politicului grosier, a violenței și sexualității. În sfârșit, mi-am zis, văzându-l pe un post de televiziune, filmul de artă intră pe micul ecran la nivel înalt, cu un film-lecție. Într-o dedicație, eu l-am numit pe Grid Modorcea Mare Academician și i-am oferit un Premiu de Excelență pentru Desenul Ideilor operei sale” (Ion Truică)
  • „Fără el, cultura română de azi e de neconceput. E o voce indispensabilă, care ne pune tuturor oglinda în față, să ne vedem așa cum suntem, fără menajamente. Unora le pare dificil, incomod, contestabil, dar e necesar ca aerul. Dacă Grid Modorcea n-ar exista, ar trebui inventat” (Ion Țugui)

Grid Modorcea was born in Romania, in 1944. He is a prolific writer, filmmaker and critic – an authorized voice, an erudite author with a polemical vocation. Since 2010, he lives and works in Manhattan, New York. A graduate of two universities in Bucharest, the University of Mathematics (1968) and The Institute of Theater and Film (1974). For 30 years he worked as a film producer and screen writer at the National Cinematography and at the Romanian National Television. He is a Doctor of Arts (PhD), a member of the Filmmakers Union and a member of the Writers Union. He wrote for major newspapers and art magazines in Romania. He founded a film studio, five newspapers and two publishing houses. He has published 86 books – novels, encyclopedias, poetry, essays, including several books about America such as: „Dead for America” (1999), „Crucified in America” (2001), „I’m Sorry, America” (2009) following which, in English: „The American Film” (2012), „Fine Arts in America” (2012), „The Cork”, novel (2013), „Shakespeare and Eminescu” (2014). „Grid Modorcea is a living encyclopedia. I’m glad I have lived to see his book Shakespeare and Eminescu. Only he has the power to create a perfect mirror, to demonstrate that Eminescu’s place is near Shakespeare’s.” (Radu Beligan). He has made over 50 films (docudramas, essays and documentaries), including the following in English: „Brancusi – The Carver of Souls” (1996), „George Enescu – God’s Chosen” (1998), „The Treasure of Faith in the New World” (2001) – Series, „The Way of Salvation” (2001), „Nostradamus” (2002), „A London Series” (2008), „The Mask and the Mirror” (2009). He won national awards for the books „Shakespeare and Eminescu”, „Gopo’s Sight”, „The New Romanian film in the European Context”, „The New Wave of Films”. In 2010, he has received the Magna Cum Laude title for lifetime achievement. He was proposed for the Nobel Prize in Literature by the Romanian Writers Association. International Awards for his films „Brancusi – the Carver of Souls” and „George Enescu – God’s Chosen”. Grid Modorcea is the father of Mihaela Modorcea and Gabriela Modorcea, who make up the duo Indiggo Twins. 

Alte articole ale autorului

Pandemia intelectuală (Corespondenţă de la Grid Modorcea, „prozator de certă vocație”, „poet al intelectului”, „scriitor și cineast, înzestrat cu fervoare și talent, „un critic de temut”, cel mai, prolific scriitor român în viață, SUA-New York)

Gabriela & Mihaela Modorcea gemenele de la Indiggo Twins (Corespondenţă de la Grid Modorcea, „prozator de certă vocație”, „poet al intelectului”, „scriitor și cineast, înzestrat cu fervoare și talent, „un critic de temut”, cel mai, prolific scriitor român în viață, SUA-New York)

Eveniment istoric: lansarea volumui nr. 105, „Charta Moralia” (Corespondenţă de la Grid Modorcea, „prozator de certă vocație”, „poet al intelectului”, „scriitor și cineast, înzestrat cu fervoare și talent, „un critic de temut”, cel mai, prolific scriitor român în viață, SUA-New York)

America între realitate și ficțiune (Corespondenţă de la Grid Modorcea, „prozator de certă vocație”, „poet al intelectului”, „scriitor și cineast, înzestrat cu fervoare și talent, „un critic de temut”, „cel mai important scriitor român în viață”, SUA-New York)

„Miracolul banalităţii” (Corespondenţă de la Grid Modorcea, „prozator de certă vocație”, „poet al intelectului”, „scriitor și cineast, înzestrat cu fervoare și talent, „un critic de temut”, „cel mai important scriitor român în viață”, SUA-New York)

Casa cu mistere! (Corespondenţă de la Grid Modorcea, „prozator de certă vocație”, „poet al intelectului”, „scriitor și cineast, înzestrat cu fervoare și talent, „un critic de temut”, „cel mai important scriitor român în viață”, SUA-New York)

Omenirea în balans (Corespondenţă de la Grid Modorcea, „prozator de certă vocație”, „poet al intelectului”, „scriitor și cineast, înzestrat cu fervoare și talent, „un critic de temut”, „cel mai important scriitor român în viață”, SUA-New York)

 

Cazul Thomas Morus (Corespondenţă de la Grid Modorcea, „prozator de certă vocație”, „poet al intelectului”, „scriitor și cineast, înzestrat cu fervoare și talent, „un critic de temut”, „cel mai important scriitor român în viață”, SUA-New York)

Jazz în parc (Corespondenţă de la Grid Modorcea, „prozator de certă vocație”, „poet al intelectului”, „scriitor și cineast, înzestrat cu fervoare și talent, „un critic de temut”, „cel mai important scriitor român în viață”, SUA-New York)

Cine dă mai mult? (Corespondenţă de la Grid Modorcea, „prozator de certă vocație”, „poet al intelectului”, „scriitor și cineast, înzestrat cu fervoare și talent, „un critic de temut”, „cel mai important scriitor român în viață”, SUA-New York)

Fellini n-a văzut sfârşitul lumii! (Corespondenţă de la Grid Modorcea, „prozator de certă vocație”, „poet al intelectului”, „scriitor și cineast, înzestrat cu fervoare și talent, „un critic de temut”, cel mai, prolific scriitor român în viață, SUA-New York)

Un proiect pentru Reforma Învăţământului. Scrisoare deschisă Doamnei Ecaterina Andronescu (Corespondenţă de la Grid Modorcea, „prozator de certă vocație”, „poet al intelectului”, „scriitor și cineast, înzestrat cu fervoare și talent, „un critic de temut”, „cel mai important scriitor român în viață”, SUA-New York)

Lumina tabletelor selenare (Corespondenţă de la Grid Modorcea, „prozator de certă vocație”, „poet al intelectului”, „scriitor și cineast, înzestrat cu fervoare și talent, „un critic de temut”, „cel mai important scriitor român în viață”, SUA-New York)

Patimile la catolici şi la ortodocşi (Corespondenţă de la Grid Modorcea, „prozator de certă vocație”, „poet al intelectului”, „scriitor și cineast, înzestrat cu fervoare și talent, „un critic de temut”, „cel mai important scriitor român în viață”, SUA-New York)

Sindromul mitomaniei (Corespondenţă de la Grid Modorcea, „prozator de certă vocație”, „poet al intelectului”, „scriitor și cineast, înzestrat cu fervoare și talent, „un critic de temut”, „cel mai important scriitor român în viață”, SUA-New York)

Eveniment „Grid Modorcea 75 + 100” (Corespondent al Jurnalului Bucureștiului de la New York)

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.