Acasă Apararea drepturilor cetatenilor Suc de fructe (colorat sau nu cu suc de cireșe sau sfeclă)...

Suc de fructe (colorat sau nu cu suc de cireșe sau sfeclă) și ambalat în pungă de plastic

Ce mai putem spune decât că este ultimul răcnet în materie de ambalare a sucurilor: sucul la pungă, pungă conținută într-o cutie de carton frumos printată.

Evident că, dacă nu ar fi de râs, ar fi de plâns.

Punga, din PVC dotată cu robinet tot din același material, dar de culoare neagră cu elemente roșu închise. Sinistru e puțîn spus. Tot acest ansamblu înghesuit bine într-o cutie de carton. La 1L, 2L și 3L. Nu se recuperează nicăieri așa că se aruncă la gunoi integral.

Sucul de calitate, natural conform inscripțiilor, se ambalează cel mai bine în sticlă de sticlă cu o capacitate de 1L până la 2L, sau cel puțin așa se știe din trecut și a rămas o definiție a calității și în prezent, dată fiind aciditatea acestora și capacitatea de extracție.

Sucul este ușor acid, aciditate care dă savoarea sucului, conține printre altele diverși compuși prezenți în fruct (enzime, zaharuri, coloranți), în diverse proporții bine definite, constituind totodată un mediu excelent de extracție a tuturor aditivilor din PVC.

Cu cât perioada de depozitare a sucului este mai mare, cu atât extracția compusilor din plastic devine mai eficientă din punct de vedere chimic și permite extracția completă a celor mai toxici compuși și aditivi prezenți în masă plasticului, până la completă sărăcire a plasticului în acești compuși. Odată extrași acești compuși ne afectează direct, prin ingestie, deoarece conțîn printre altele foarte multe substanțe cu rol de perturbatori endocrini, dar și substanțe cancerigene, s.a.m.d.

Așa că dacă tot vrem să achiziționăm un suc de calitate, fără gust și miros de plastic, vă recomand să îl achiziționați tot pe cel ambalat la sticlă de sticlă.

Cum vine sezonul recoltei, mulți vor folosi PET-urile și butoaiele de plastic, exact, cele albastre atât de familiare. O fi bine, o fi rău. Eu zic că e de rău, în general, și e bine să nu refolosim și stocam pe perioade îndelungate un suc (must, suc de mere, borhot) o soluție hidro-alcoolică formându-se în timp datorită apariției fermentatiei alcoolice favorizată de prezența drojdiilor pe suprafață fructului. Ideal de fapt ar fi să depozităm acest suc sau must în damigene de diverse capacități, în butoaie de lemn dacă avem o cantitate mai mare?

Gustul sucului devenit sau nu vin, ținut în butoaie de stejar sau dud va fi unic, specific, cu caracteristici suave, asta pentru că și conținutul lemnului, odată amestecat cu cel al sucului va formă, după caz, o savoare și o aromă deosebită, unică.

Ce ziceți? Încercați să utilizați recipienții din sticlă de sticlă?

În fond și la urmă urmei este vorba de sănătatea dumneavoastă și a celor dragi.