Etichetă: Codul Bio Genetic (ADN)

Prin „fenomenele sociale neliniare” înțelegem dinamici complexe în care cauzele și efectele nu sunt proporționale ceea ce face ca schimbările societale să fie adesea imprevizibile, bruște și contraintuitive, adică prezicerea rezultatelor să fie dificilă. Spre deosebire de sistemele liniare în care o acțiune produce un rezultat proporțional (există o proporționalitate între efect și cauză), aceste sisteme sunt caracterizate de praguri, bifurcații și puncte de cotitură, unde acțiuni mici pot produce schimbări majore (efectul fluture) sau o acțiune mare poate să nu aibă niciun efect imediat înainte de un punct de cotitură brusc. În concluzie, prin fenomene sociale neliniare (non-liniare), specifice societății (răspândirea zvonurilor și mișcări sociale, panică bancară și bursieră, revoluții și schimbări de regimuri politice, propagarea pandemiilor, infracțiuni simple cu consecințe foarte grave, schimbarea normelor sociale, etc.) înțelegem acele situații în care o schimbare mică într-un sistem social poate produce efecte disproporționat de mari (sau, invers–un efort uriaș poate să nu producă nicio schimbare vizibilă, conform teoriei haosului și ale sistemelor complexe), spre deosebire de sistemele liniare, unde cauza și efectul sunt (direct) proporționale. Acestea se caracterizează în princioiu prin: Disproporționalitate (efectul nu este proporțional cu cauza), Bifurcații (sistemul rămâne stabil până la un anumit punct, apoi trece brusc într-o nouă stare), Bucle de feedback (acțiunile indivizilor modifică mediul, care, la rândul său, modifică acțiunile viitoare), Ireversibilitatea (într-o majoritate de cazuri este imposibil să revii la starea anterioară după o tranziție între stări). Prin „fenomene sociale liniare” înțelegem, de obicei, schimbări sau procese care evoluează într-o singură direcție, în mod constant și previzibil. În sociologie, această perspectivă a fost dominantă în teoriile clasice ale modernizării, care sugerau că toate societățile trec prin aceleași etape, de la „primitiv” la „civilizat”. „Realitatea”, din păcate, într-o mare majoritate de cazuri, este neliniară (complexă), adică este foarte rar când un fenomen social își păstrează liniaritatea timp îndelungat. Formalismul matematic al teoriei Codului Sociogenetic (CSG) în (marea) criminalitate. În studiul criminalității (într-o majoritate de cazuri fenomene liniare), testul sociometric este „adaptat” la subiectul (criminalul) de studiat, într-un „context socio-judiciar” (Modelul operatorial–spectral de investigare {sup[ps(y)–sp(y)]diag(y)} a (i)responsabilității penale–Thomas Csinta, Jurnalul Bucureștiului, „Seria de Investigații Criminale–vol 9.) în conformitate cu valorile de adevăr ale propozițiilor din logica matematică (cu probabilitățile asociate ale propozițiilor care nu sunt nici adevărate și nici false) sociograma devine o matrice pătratică (în particular, de adiacență–folosită  pentru a indica dacă perechea de noduri/vârfuri corespunzătoare sunt sau nu adiacente al grafului neorintat asociat, construit pe grupul finit de indivizi cu care acesta interacționează direct sau indirect). Această matrice de corelație (centrată pe IU/Individul uman, conținând toatre „interacțiunile sociale” din anturajul său) este asociată cu CSG definit într-un spațiu socio–metric (deci cu o topologie, în particular Hausdorff). Valorile proprii ale acestei matrice (centrate) pe subiect, formează spectrul operatorului CSG care poate fi analizat cu ajutorul teoriei spectrale a grafurilor. Descompunerea spectrală⁠ a unei matrice diagonalizabile⁠ este o descompunere⁠ a unei matrice într-o formă canonică specifică, prin care matricea este reprezentată în termeni de vectori și valori proprii. Raza spectrală⁠ a unei matrice pătrate este cea mai mare valoare absolută a valorilor sale proprii. În teoria spectrală⁠, raza spectrală a unui operator liniar mărginit⁠ este supremum⁠ al valorilor absolute ale elementelor din spectrul acelui operator. Spectrul CSG constituie șirul valorilor proprii ale matricei în ordine crescătoare până la raza sa spectrală. În cazul în care matricea CSG a subiectului studiat este diagonalizabilă, aceasta corespunde unei stări socio–genetice „normale” (de echilibru), într-un interval spațio–temporal de încredere, în care subiectul (criminalul) studiat poate fi considerat (cu o mare probabilitate) fără „probleme psihice” majore, adică, fără tulburări de identitate disociativă (TID) sau de personalitate, cunoscută și sub numele de tulburare de personalitate multiplă (TPM), o tulburare disociativă⁠ caracterizată prin prezența a cel puțin două stări de personalitate sau „identități”.Diagnosticul rămâne controversat și contestat în literatura de specialitate. Situația, din punct de vedere juridic, este de „responsabilitate penală”, ceea ce într-o mare majoritate de cazuri, inculpatul (într-un dosr criminal) nici nu contestă. Conform cercetărilor noastre (în cadrul unei teze de doctorat în lucru, în 117 dosare criminale ale ultimelor 3 Republici franceze), în cazul în care matricea CSG a subiectului de studiat nu este diagonalizabilă (în 31 de dosare criminale/117), atunci aceasta poate fi adusă la forma canonică (cvasidiagonală) cu Teorema Jordan (în loc de numere reale ca elemente diagonale, cu celule Jordan corespunzând valorilor proprii diferite ale matricei). În acest caz, celule Jordan corespund unor stări socio–genetice diferite și ne aflăm în contextul unui TID, dar cu două cazuri, complet diferite. * Stările socio–genetice, corespunzând celulelor Jordan sunt „distanțate” (specific spațiilor metrice de tip Hausdorff), în care tranziția dintre stări, de la starea „normală” la starea „criminală” are loc lent (într-un interval spațio–temporal finit) printr-un șir de strări de „echilibru” cvasistatice și „cvasinormale”, fiecare corespunzând unei „personlități” diferite ale subiectului. Este de fapt, cazul „personalității multiple” (TPM) care, din punct de vedere juridic, este asociat, tot, cu responsabilitatea penală. În principiu, într-o mare majoritate de cazuri, crima este premeditată, iar violența cu care este comisă depinde de factorul de „introversiune” sau de „extraversiune”. * Stările socio–genetice, corespunzând celulelor Jordan sunt „suprapuse” parțial (sau intersecția lor nu este vidă), adică „distanța metrică” în normă, apaține vecinătății punctului zero, V(0), care corespund unei TID de forma „dedublării a personalității”, diferită de TPM, în care, tranziția dintre stări are loc brusc de manieră „infinitezimală” (cvasispontană), în contextul unor factori externi care acționează asupra posihicului subiectului la un anumit „moment spațio–temporal”. Acest caz, din punct de vedere juridic, corespunde „iresponsabilității penale”. Cu alte cuvinte, subiectul, prezentând „tulburări psihice grave” nu poate fi judecat (deci, nici condamnat) pentru crima sa, contrar deciziilor (verdictelor) pronunțate de către Curțile cu Jurați franceze, care după condamnare, îi plasează pe cei în cauză în cele 29 SMPR (Serviciile Medico–Psihologice Regionale, implantate în centre penitenciare, conform decretului n° 86-602, din 14 martie 1986, cu forma actuală definită prin decretul din 10 mai 1995, unități de îngrijiri psihiatrice (cu tratament intensiv) de pe lângă spitalele generale (la Paris–Fleury-Mérogis, Paris–Fresnes, Paris–La Santé, Lyon–Corbas, Marseille-Les Baumettes, Lille–Loos-Sequedin, Lille–Annœullin, Toulouse, Rennes, Grenoble–Varces, Strasbourg, Rouen, etc.), în UHSA (Unități Spitalicești Special Amenajate), spitale psihiatrice (cu regim sever) în exteriorul centrelor penitenciare (la Lyon-Vinatier, Nancy, Villejuif, Toulouse, Lille, Marseille, etc.), respectiv, în UMD (Unități pe Bolnavi Dificili), pentru deținuți cu grave probleme psihice, violenți și periculoși (la Villejuif, Montfavet, Sarreguemines, Cadillac, etc). Codul Socio–Genetic (CSG, variabil în timp, neliniar) cu Codul Bio–Genetic (CBG/AND, stabil în timp) formează Codul Genetic al Persoanei (Individului Uman/IU). În cazul unei persoane (individ uman/IU), „normale” (din punct de vedere psihiatric), între CSG și CBG, există un „izomorfism”, adică, unui CSG corespunde un singur CBG (și invers). Din contră, în cazul TID, vorbim de o „surjecție” între coduri, adică, mai multe stări sociogenetice (caracterizate prin coduri diferite) pot corespunde unui CBG. În concluzie, condamnările la moarte în cazurile de „iresponsabilitate penală” cu matricea CSG cvasidiagonală (adică, „celulizat” conform Teoremei Jordan) sunt, în realitate (grave) erori judiciare comie de către Justiția franceză și sunt, în realitate, (grave) erori judiciare comie de către Justiția franceză și sunt, prin urmare, „revizuibile” de către CRR (Curtea de Revizuire & Reexaminare).

Le code sociogénétique (CSG) va révolutionner les sciences médicales (psychiatrie) et indirectement les sciences criminelles (criminologie). Le concept du code sociogénétique appliqué à la criminalité, théorisé par le professeur - chercheur et journaliste d'investigation Thomas Csinta, vise à expliquer le passage à l'acte criminel par l'interaction de facteurs sociaux et mathématiques. Qu'est-ce que le code sociogénétique? Ce concept repose sur l'idée que le comportement criminel n'est pas uniquement le produit d'une génétique biologique, mais d'une programmation environnementale et comportementale. Le professeur Thomas Csinta étudie ces phénomènes en combinant les mathématiques appliquées aux sciences sociales (MASS) pour modéliser les trajectoires de vie des criminels. La théorie des systèmes complexes afin d'identifier des schémas récurrents et formels (parfois liés aux structures mathématiques de Gödel) au sein du parcours des délinquants. L'analyse environnementale, analysant comment l'environnement socio-économique, familial et culturel „code" un individu à réagir par la violence ou la criminalité. Domaines d'application. Cette méthode analytique a notamment été appliquée par Thomas Csinta dans ses travaux publiés au sein du Jurnalul Bucureștiului à travers l'étude de grandes affaires criminelles internationales: L'étude du comportement criminel lié aux enlèvements et aux crimes de sang (comme ses analyses sur la disparition de Madeleine McCann). L'analyse des erreurs judiciaires, à l'image de ses modélisations mathématiques sur les affaires Seznec, Leprince, Ranucci, etc. La déconstruction des réseaux, pour comprendre le fonctionnement interne de la grande criminalité organisée, du terrorisme et de la criminalité financière. Le professeur Thomas Csinta, physicien théoricien et mathématicien, a introduit en 1981 le concept de Code sociogénétique (CSG). Cet outil théorique et mathématique a été conçu pour analyser le comportement criminel en modélisant les interactions sociales et le contexte environnemental, en complément des facteurs purement biologiques (l'ADN). Le concept de Code sociogénétique (CSG). Contrairement aux théories criminologiques classiques, le CSG conceptualise le comportement criminel et la structuration sociale comme un «code». Il s'agit d'une série de paramètres interdépendants qui reflètent les déterminations individuelles et la dynamique des relations au sein d'une collectivité. Mathématisation du social. Ce modèle utilise des mathématiques appliquées (notamment la théorie des systèmes complexes et la sociologie mathématique) pour analyser les profils criminels. Cadre d'application. Le CSG est utilisé dans la recherche en criminologie pour étudier la responsabilité pénale et le passage à l'acte, en intégrant le poids de l'environnement sociologique dans l'équation comportementale. Travaux et recherche. Spécialité. Professeur de recherche en modélisation mathématique et mathématiques appliquées aux sciences sociales (MASS) le professeur Thomas Csinta opère depuis Paris, mais il est actif, également au Jurnalul Bucureștiului (de Bucarest). Sujets de thèses. Il propose régulièrement des travaux de recherche universitaire explorant le „Formalisme phénoménologico-mathématique du Code Socio-Genetic” dans le cadre de la psychologie et sociologie criminelle. Journalisme d'investigation. Le professeur Csinta est également connu comme journaliste d'investigations criminelles, impliqué dans des affaires de révisions judiciaires en France. Codul sociogenetic (CSG) va revoluționa științele medicale (psihiatria) și indirect cele criminale (criminologia) Codul Socio-Genetic (Codul CSG) este un concept introdus în 1981 și teoretizat de profesorul și jurnalistul de investigație Thomas Csinta, conceput ca un complement social al Codului Biogenetic (ADN-ul din Codul Genetic Personal). Acest concept propune utilizarea unor modele fizico-matematice complexe pentru a studia, cuantifica și prezice comportamentul infracțional și criminal. Ce reprezintă Codul Socio-Genetic (CSG)? Conceptul pleacă de la ideea că profilul unui criminal nu este determinat doar de genetica biologică, ci și de o „genetică socială” structurată. Aceasta din urmă poate fi codificată și analizată prin instrumente științifice riguroase:. Complement al ADN-ului. CSG acționează ca o amprentă comportamentală formată din interacțiunile sociale, istoricul personal și mediul individului. Formalism matematic. Autorul aplică modelizarea matematică și matematicile aplicate în științele sociale (MASS) pentru a transpune dosarele penale în ecuații și modele spectrale. Aplicație în psiho-sociologia judiciară. Codul servește la investigarea comportamentului infracțional în contextul „iresponsabilității penale”, analizând sistemele complexe după reguli formale gödeliene. Seria de volume „Investigații jurnalistice în serial” aparține autorului Thomas Csinta (cercetător și profesor de matematici aplicate în științe sociale și jurnalism de investigație penală). Acest proiect enciclopedic atipic, care însumează peste 10 volume și zeci de mii de pagini, explorează o gamă largă de fenomene socio-juridice, economice și evenimente din actualitatea internațională. Conținut multidisciplinar și interdisciplinar. Include anchete jurnalistice, articole și lucrări științifice ce analizează detaliat subiecte precum sistemul carceral, erorile judiciare și criminalistica. Metodologie avansată. Anchetele utilizează instrumente de analiză netradiționale pentru jurnalism, cum ar fi modelarea matematică a fenomenelor socio-judiciare (teoria haosului, teoria sistemelor complexe și fractali). Publicare. Seria cuprinde multiple volume, publicate în strânsă colaborare cu publicația online Jurnalul Bucureștiului și lansate adesea în mediul academic în care implementarea și studiul codului sociogenetiuc ocupă un loc important! Despre autor. Thomas Csinta este profesor universitar de modelizare matematică și matematici aplicate în științe sociale din Paris, Franța. Pe lângă activitatea academică de cercetare, acesta activează ca jurnalist de investigație penală și ocupă funcția de director și redactor-șef al publicației franco-române Jurnalul Bucureștiului. De asemenea, este cunoscut pentru colaborările sale în calitate de atașat de presă cu organizații de apărare a drepturilor omului afiliate ONU (OADO/OECOSOC). Aplicabilitate practică și cercetare. Sistemul teoretic propus de Thomas Csinta a fost publicat și dezbătut pe larg în reviste de specialitate (cum ar fi The Detective's World) și în medii academice, fiind propus inclusiv ca subiect de teză de doctorat. Teoria își găsește aplicabilitatea în jurisdicția franceză prin realizarea de teste sociometrice judiciare și modele operatoriale destinate magistraților și anchetatorilor pentru înțelegerea devianței sociale.

Rezumat. Teoria haosului sau teoria sistemelor complexe este o ramură a matematicii și fizicii teoreticii care descrie comportamentul anumitor sisteme dinamice neliniare care prezintă fenomenul de instabilitate numit sensibilitate față de condițiile inițiale, motiv pentru care comportamentul lor pe termen relativ lung (deși se conformează legilor deterministe) este imprevizibil, adică aparent haotic (de unde și denumirea teoriei), formulată de Edward Lorenz (1917 - 2008, matematician și meteorolog american) în 1960. Conform acestuia, „un fenomen care pare a se desfășura la întâmplare, are de fapt un element de regularitate ce ar putea fi descris matematic." În termeni mai simpli, există o ordine ascunsă în orice evoluție aparent haotică a oricărui sistem dinamic complex. Deci sistemele complexe reprezintă un domeniu de cercetare în matematică, fizica teoretică (cu aplicații și în stiintele socio - umane, economico - comerciale și filozofie) care se ocupă cu studierea comportamentului sistemelor dinamice foarte sensibile față de condițiile inițiale (numită și efectul fluturelui). Mici modificări ale condițiilor inițiale (cum ar fi rotunjirea numerelor cu care se lucrează) au ca efect rezultate haotice, făcând ca anticiparea efectelor pe termen lung să fie imposibilă. Acest lucru se întâmplă chiar dacă sistemele sunt deterministe, ceea ce înseamnă că comportamentul lor viitor este determinat în întregime de condițiile inițiale, fără intervenția altor elemente aleatorii. Cu alte cuvinte, natura deterministă a acestor sisteme nu le face predictibile. Acest comportament este cunoscut sub denumirea de „haos determinist”. Teoremele de incompletitudine ale lui Gödel pun în evidență caracterul deschis al cunoașterii matematice. Aceste teoreme au fost inspirate din opera logică a lui Gottfried Wilhelm von Leibniz (1646 - 1716, matematician, fizician și filozof german) și au arătat că rolul formalizării matematice introduse de David Hilbert (1862 - 1943, matematician, fizician și filozof german) este de nerealizat. Ele arată imposibilitatea unei formalizări complete a gândirii umane, pentru că în orice sistem deductiv, destul de implicat pentru a include raționamente aritmetice, există teoreme (propoziții) matematice care pot fi nerezolvabile în cadrul sistemului (nu pot fi nici demonstrate, nici infirmate). În prima perioadă a activității sale, Kurt Gödel (1906 - 1978, matematician - informatician, fizician și filozof american de origine austriacă) a făcut parte din Cercul de la Viena. Mai târziu a criticat subiectivismul lui Bertrand Russell (1872 - 1970, matematician - logician, eseist, epistemolog, scriitor și critic social britanic) și al altora în problemele filosofice ale logicii moderne. Este considerat ca fondatorul filosofiei analitice, alături de predecesorul său Gottlob Frege (1848 - 1925, matematician - logocian. și filozof german) și protejatul său Ludwig Wittgenstein (1889 - 1951, filosof austriac, autorul unor contribuții fundamentale în dezvoltarea logicii moderne și a filosofiei limbajului), fiind considerat ca unul dintre cei mai importanți logicieni ai secolului XX. Teoria CSG (Codul Socio-Genetic) este o teorie științifică (relativ) recentă, în evoluție (pe care am prezentat-o, pentru prima dată, cu 4 decenii in urmă Academiei de Științe Social - Politice, de când a suferit o serie de îmbunătățiri) și este în plină „testare” (încă) în diferite medii comportamentale deviante (cu precădere, în cele cu caracter infracțional criminal) deci modificări „de fond” (și chiar de proporții) pot apărea în viitor în funcție de rezultatele furnizate de observația directă (experiența) și confruntările acesteia cu MS (Modelul Standard) al teoriei prin intermediul testelor sociometrice combinate cu logica matematică. De altfel, cercetări de mare anvergură, cu ajutorul sistemelor complexe, au loc și în modelizarea matematică a fenomenelor urbane, și în special, în studiul sistemelor urbane, cu scopul elaborării unui unui „spațiu urban ideal”, în care, un loc important ocupă și lucrările lui Marc Barthelemy, director de studii & cercetări la Institutul de Fizică Teoretică din cadrul CNRS (Centrul Național de Cercetare Științifică), membru asociat al Centrul de Analiză și Matematică Socială al celebrei școli superioare de științe sociale EHESS (cu statut de „Grand Établissement”, membră a „Paris Universitas“, o Școală Superioară de Înalte Studii, care promovează un învățământ superior elitist fondată prin decret pe 23 ianuarie 1975, cunoscută până atunci sub numele EPHE – Școala Practică de Înalte Studii), având ca domenii de cercetare științele socio-umane (istoria, arheologia, antropologia, geografia, demografia, statistică, filosofia, sociologia, psihologia, științele economice, lingvistică, dreptul) dar și altele ca amenajarea teritorială, medicina sau artele. Alte cercetări, în domeniul modelizării matematice a societății, tot, cu ajutorul sistemelor complexe, dirijează și Pablo Jensen, director de studii & cercetări la CNRS, cercetător în cadrul Laboratorului de Fizică al celebrei școli superioare de înalte studii științifice și literare ENS Lyon (fondată în 1880 sub numele de École normale de Fontenay-aux-Roses, devenită în 1987 la ENS de Saint-Cloud de la Lyon) și autor al conceptului „Café des sciences” (1997), și al unor celebre cărți în Editura Seuil: „Des atomes dans mon Café crème”(2004), respectiv, „Pourquoi la société ne se laisse pas mettre en équation” (2018). Lucările sale au la baza ideea lansată în 1971 de către economistul american Thomas Crombie Schelling (1921–2016, laureat al Premiului Nobel pentru economie în anul 2005, devenit celebru prin teoria jocului, cu aplicații în economie și strategie nucleară, autor al lucrări, printre altele, „Arms and Influence”, New Haven and London, Yale University Press, 1965, ISBN 0-300-14337-0), care își imagina un model simplu de segregație rasială cu scopul combaterii discriminării cu care se confruntau majoritatea metropolelor americane. În sfârsit, cu studiul (dimensiunea și influență retelelelor de socializare) Twitter, Facebook, etc. (că sisteme complexe), se ocupă o echipa de cercetători în cadrul CNRS, sub conducerea lui David Chavalarias, director de studii & cercetări la Centrul de Analiză și Matematică Socială al EHESS, directorul Centrului de Studii Complexe de la Paris – Ile de France. Notă. Ziarul „955 – Poliția Capitelei” n°249 din luna martie 2004, vizibil și în acest material, ar fi la baza rețelelor de socializare Facebook, Twitter, Instagram, Linkedin, etc….în care SU (subiectul uman), ar fi, de fapt, un „om–matrice” reprezentat într-un spațiu psihosocial (de psihologie socială) cu structuri matematice specifice sistemelor formale complexe! Ca urmare a atacurilor teroriste islamiste din 11 septembrie 2001 în SUA, George W. Bush (n.1946, în funcția de cel de-al 43-lea președinte al SUA între 20 ianuarie 2001–20 ianuarie 2009) lansează pe plan politico-militar, pe 28 septembrie războiul contra terorismului internațional GWOT (Global War on Terror) Le code sociogénétique (CSG) va révolutionner les sciences médicales (psychiatrie) et indirectement les sciences criminelles (criminologie). Le concept du code sociogénétique appliqué à la criminalité, théorisé par le professeur - chercheur et journaliste d'investigation Thomas Csinta, vise à expliquer le passage à l'acte criminel par l'interaction de facteurs sociaux et mathématiques. Qu'est-ce que le code sociogénétique? Ce concept repose sur l'idée que le comportement criminel n'est pas uniquement le produit d'une génétique biologique, mais d'une programmation environnementale et comportementale. Le professeur Thomas Csinta étudie ces phénomènes en combinant les mathématiques appliquées aux sciences sociales (MASS) pour modéliser les trajectoires de vie des criminels. La théorie des systèmes complexes afin d'identifier des schémas récurrents et formels (parfois liés aux structures mathématiques de Gödel) au sein du parcours des délinquants. L'analyse environnementale, analysant comment l'environnement socio-économique, familial et culturel „code" un individu à réagir par la violence ou la criminalité. Domaines d'application. Cette méthode analytique a notamment été appliquée par Thomas Csinta dans ses travaux publiés au sein du Jurnalul Bucureștiului à travers l'étude de grandes affaires criminelles internationales: L'étude du comportement criminel lié aux enlèvements et aux crimes de sang (comme ses analyses sur la disparition de Madeleine McCann). L'analyse des erreurs judiciaires, à l'image de ses modélisations mathématiques sur les affaires Seznec, Leprince, Ranucci, etc. La déconstruction des réseaux, pour comprendre le fonctionnement interne de la grande criminalité organisée, du terrorisme et de la criminalité financière. Le professeur Thomas Csinta, physicien théoricien et mathématicien, a introduit en 1981 le concept de Code sociogénétique (CSG). Cet outil théorique et mathématique a été conçu pour analyser le comportement criminel en modélisant les interactions sociales et le contexte environnemental, en complément des facteurs purement biologiques (l'ADN). Le concept de Code sociogénétique (CSG). Contrairement aux théories criminologiques classiques, le CSG conceptualise le comportement criminel et la structuration sociale comme un «code». Il s'agit d'une série de paramètres interdépendants qui reflètent les déterminations individuelles et la dynamique des relations au sein d'une collectivité. Mathématisation du social. Ce modèle utilise des mathématiques appliquées (notamment la théorie des systèmes complexes et la sociologie mathématique) pour analyser les profils criminels. Cadre d'application. Le CSG est utilisé dans la recherche en criminologie pour étudier la responsabilité pénale et le passage à l'acte, en intégrant le poids de l'environnement sociologique dans l'équation comportementale. Travaux et recherche. Spécialité. Professeur de recherche en modélisation mathématique et mathématiques appliquées aux sciences sociales (MASS) le professeur Thomas Csinta opère depuis Paris, mais il est actif, également au Jurnalul Bucureștiului (de Bucarest). Sujets de thèses. Il propose régulièrement des travaux de recherche universitaire explorant le „Formalisme phénoménologico-mathématique du Code Socio-Genetic” dans le cadre de la psychologie et sociologie criminelle. Journalisme d'investigation. Le professeur Csinta est également connu comme journaliste d'investigations criminelles, impliqué dans des affaires de révisions judiciaires en France. Codul sociogenetic (CSG) va revoluționa științele medicale (psihiatria) și indirect cele criminale (criminologia) Codul Socio-Genetic (Codul CSG) este un concept introdus în 1981 și teoretizat de profesorul și jurnalistul de investigație Thomas Csinta, conceput ca un complement social al Codului Biogenetic (ADN-ul din Codul Genetic Personal). Acest concept propune utilizarea unor modele fizico-matematice complexe pentru a studia, cuantifica și prezice comportamentul infracțional și criminal. Ce reprezintă Codul Socio-Genetic (CSG)? Conceptul pleacă de la ideea că profilul unui criminal nu este determinat doar de genetica biologică, ci și de o „genetică socială” structurată. Aceasta din urmă poate fi codificată și analizată prin instrumente științifice riguroase:. Complement al ADN-ului. CSG acționează ca o amprentă comportamentală formată din interacțiunile sociale, istoricul personal și mediul individului. Formalism matematic. Autorul aplică modelizarea matematică și matematicile aplicate în științele sociale (MASS) pentru a transpune dosarele penale în ecuații și modele spectrale. Aplicație în psiho-sociologia judiciară. Codul servește la investigarea comportamentului infracțional în contextul „iresponsabilității penale”, analizând sistemele complexe după reguli formale gödeliene. Seria de volume „Investigații jurnalistice în serial” aparține autorului Thomas Csinta (cercetător și profesor de matematici aplicate în științe sociale și jurnalism de investigație penală). Acest proiect enciclopedic atipic, care însumează peste 10 volume și zeci de mii de pagini, explorează o gamă largă de fenomene socio-juridice, economice și evenimente din actualitatea internațională. Conținut multidisciplinar și interdisciplinar. Include anchete jurnalistice, articole și lucrări științifice ce analizează detaliat subiecte precum sistemul carceral, erorile judiciare și criminalistica. Metodologie avansată. Anchetele utilizează instrumente de analiză netradiționale pentru jurnalism, cum ar fi modelarea matematică a fenomenelor socio-judiciare (teoria haosului, teoria sistemelor complexe și fractali). Publicare. Seria cuprinde multiple volume, publicate în strânsă colaborare cu publicația online Jurnalul Bucureștiului și lansate adesea în mediul academic în care implementarea și studiul codului sociogenetiuc ocupă un loc important! Despre autor. Thomas Csinta este profesor universitar de modelizare matematică și matematici aplicate în științe sociale din Paris, Franța. Pe lângă activitatea academică de cercetare, acesta activează ca jurnalist de investigație penală și ocupă funcția de director și redactor-șef al publicației franco-române Jurnalul Bucureștiului. De asemenea, este cunoscut pentru colaborările sale în calitate de atașat de presă cu organizații de apărare a drepturilor omului afiliate ONU (OADO/OECOSOC). Aplicabilitate practică și cercetare. Sistemul teoretic propus de Thomas Csinta a fost publicat și dezbătut pe larg în reviste de specialitate (cum ar fi The Detective's World) și în medii academice, fiind propus inclusiv ca subiect de teză de doctorat. Teoria își găsește aplicabilitatea în jurisdicția franceză prin realizarea de teste sociometrice judiciare și modele operatoriale destinate magistraților și anchetatorilor pentru înțelegerea devianței sociale.