Etichetă: justitia

Considerat complicele lui Larossi Abballa (terorist–islamist radical) în dosarul asasinării funcționarilor de poliție în numele Statului Islamic (Daesh), în ciuda negării cu vehemență a acestui act criminal odios, ca urmare a unei anchete de mare anvergură lansată de către Parchetul Antiterorist de la Paris în strânsă colaborare cu PP (Prefectura de Poliție Paris) și cu DGSI (Direcția Generală a Informațiilor Interne) Mohamed Lamine Aberouz (franco–marocan, n.1993, asistat de către avocați Nino Arnaud și Vincent Brengarth) prieten apropiat al teroristului (ucis de către o unitate de intervenție de elită a poliției–RAID) va fi inculpat și judecat în dosar între 25 septembrie–6 octombrie 2023 de către Curtea cu Jurați Specială de Primă instanță (compusă din 5 jurați–magistrați) în sala Voltaire a TJP (Tribunalul Judiciar Paris). În verdictul său pe care îl anunță pe 11 octombrie (în jurul orei 09h30), după o deliberare care va dura cca 08h10, aceasta îl condamnă pe inculpat la închisoare pe viață cu o perioadă de siguranță de 22 de ani (maximă). Rechizitoriul Avocatului general (reprezentând Ministerul Public) care a durat cca 03h10, a fost urmat „scrupulos” de către Curte, aflată sub președinția lui Christophe Petiteau. Avocații Thibault de Montbrial și Pauline Dufourq (reprezentând partea civilă–Jessica Schneider și Jean-Baptiste Salvaing) s-au declat satisfăcuți de verdict, dar avăcații condamnatului care solicitau achitarea clientului lor (din lipsă de probe fiabile contra lui) au făcut apel la sentință pe 13 octobrie. Fratele inculpatului Charaf-Din Aberouz, condamnat la 5 ani de închisoare pentru „asociere de răufăcători” în vederea pregătirii unui act terorist în 2011, a fost și el prezent în sala de judecată. Legat de Charaf-Din Aberouz, Larossi Abballa, a fost și el deja condamnat în 2013, tot pentru asociere de răufăctori în vederea comiterii de acte teroriste. După comiterea actului terorist de către de Larossi Abballa și asasinarea celor doi funcționari de poliție, apropiații din anturajul lui vor fi interpelați sub motivul că i-ar fi fost copmplice. Trei dintre ei vor fi audiați, iar 2 presupuși complici, Charaf-Din Aberouz (29 de ani) și Saad Rajraji (27 de ani), vor fi încarcerați, după audierea lor, în detenție provizorie pe 19 iunie, pentru că au fost condamnați împreună în 2013 în dosarul filierei jihadiste din zonele tribale de la frontiera pakistano–afgană. Ei ar fi fost influențați de către Rachid Kassim, un jihadist propagandist francofon refugiat în zona irako–siriană (ucis, foarte probabil, lângă Mossoul, en Irak, în timpul bombardamentelor contra Statului Islamic în cursul lunii februarie 2017). Fratele lui Charaf-Din Aberouz, Mohamed Aberouz va fi încarcerat între septembrie 2016 și ianuarie 2017 bănuit că are fi fost implicat în tentativa de atentat de la catedrale Notre-Dame de Paris în complicitate cu logodnica sa virtuală Sarah Hervouët, care a înjunghiat un polițist la Boussy-Saint-Antoine pe 8 septembrie 2016. Acesta i-ar fi cunoscut pe Sid Ahmed Ghlam și Abdelkader Jalal, bănuiți că ar fi jucat un rol important în atentatul islamist eșuat contra bisericii din Villejuif pe 19 aprilie 2015, în care polițista municipală (stagiară) Aurélie Châtelain a fost asasinată. Pe 3 aprilie 2017 și sora jihadistului Larossi Abballa va fi interpelată și plasată în detenție prizorie în dosar. Mohamed Aberouz (un tânăr cu o copilărie fnormală–fără probleme, cu mama menajeră și tatăl angajat al firmei Renault) a fost inculpat în dosarul asasinatelor de la Magnanville pentru că amprentele sale genetice ar fi fost identificate pe materialul informatic al cuplului de funcționari de poliție (laptop și accesorii), ceea ce ar fi permis anchetatorilor să tragă concluzia că acesta s-ar fi aflat la domiciliul lor cănd Larossi Abballa a comis asasinatele, adică s-ar fi aflat la locul crimei, cu atât mai mult cu cât n-ar fi putut furmiza nici un alibi fiabil pentru intervalul de timp în care a avut loc evenimentul (crima). Problemele lui încep în anul școlar 2009–2010, când încă minor (de inteligență medie, timid, retras, solitar), părinții săi se separă iar el este exmatriculat din primul an de liceu pentru „lipsă de atenție” (dezinteres) și ca urmare decide de a pleca pentru un an la niște rude în Mauritania cu scopul de a învăța limba arabă. După revenire în țară (Franța) el reușește să obțină o diplomă de CAP (Certificat de Aptitudini Profesionale–echivalentul unei diplome de școală profesională) cu care își continuă studile și obține un Bac Pro (Bacalaureat Profesional/Tehnologic). După cum era și de așteptat după arestarea lui experții–psihiatri nu au depistat la acesta niciun fel de patologie și nici un fel de pericol de radicalizare, adică, niciun fel adicție (dependență). Și totuși, el apreciază că în Franța nu-și poate practica religia, „democratic”, liber, ca urmare aderă la Statul Islamic, principial, dar condamnă metodele sale extremiste, teroriste. Sarah Hervouët (născută tot în 1993 la Lisieux, în vârstă de 30 de ani la proces ca și Aberouz) condamnată în 2019 în dosarul atentatului eșuat de la Notre Dame la 20 de ani de recluziune criminală, participă și ea la proces ca „deținută” (extrasă din celula sa) în cadrul unei videoconferențe face cunoscut faptul că ea ar fi fost „promisă” ca soție mai întâi autorului atentatului, Larossi Aballa, iar după moartea acestuia, lui Adel Kermiche, unul dintre presupușii asasini ai preotului Jacques Hamel (și rănirea gravă a enoriașului Guy Coponet) de la biserica Saint-Étienne-du-Rouvray din departamentul Seine-Maritime (în timpul slujbei) pe 26 iulie 2016. Pentru nedenunțare de crimă a fost condamnată la 5 ani de detenție criminală. Cei 3 implicați în atacul terorist și prezenți la proces, au fost condamnați pe 9 martie 2022 de către Curtea cu Jurați al TJ (Tribunalului Judiciar de la Paris) cu pedepse între 8–13 ani de recluziune criminală (Yassine Sebaihia–8 ani, Farid Khelil–10 ani și Jean-Philippe Steven Jean-Louis–13 ani, ultimii 2 cu o perioadă de siguranță de 2/3 din pedeapsă). Al 4-lea acuzat în dosar Rachid Kassim, absent (presupus decedat în bombardamentele asupra Statului Islamic în octombrie 2017), ca „instigator” a fost condamnat, prin contumacie, la închisoare pe viață. Ceilați 2 participanți la atacul terorist Adel Kermiche și Abdel Malik Petitjean au fost uciși de către polițiștii la ieșirea lor din biserică. Procesul celor 5 femei radicalizate jihadiste Inès Madani (19 ani la data evenimentului dramatic, asistată de avocatul Laurent Pasquet-Marinacce), Ornella Gilligmann (29 de ani, mama a 3 copii), Sarah Hervouët (23 de ani), Amel Sakaou (39 de ani), Samia Chalel (22 de ani) în dosarul atentatului islamist eșaut de la Catedrala Notre Dame de Paris („operațiunea Abou Mohammed al-Adnani”–după numele purtătorului de cuvânt al Daesh decedat cu câteva zile mai devreme) pe 4 septembrie 2016, se va desfășura între 25 deptembrie–14 septembrie 1919, când Inès Madani va fi condamnată la 30 de ani de recluziune criminală (maximă în executare), Ornella Gilligmann, la 25 de recluziune criminală, iar Sarah Hervouët et Amel Sakaou (care a refuzat să participe la proces), fiecare la câte 20 de ani de recluzine criminală. În ceea ce o privește pe Samia Chalel, intermediară între Rachid Kassim (n. 24 ianuarie 1987, ucis pe 27 iulie 2017 lângă Mosul în Irak, bănuit că ar fi fost comanditarul mai multor atacuri teroriste islamiste) și Inès Madani, a fost condamnată la 5 ani de detenție criminală (dintre care unul cu suspendare), care a executat deja pedeapsa în detenție provizorie. În acest dosar, vor fi condamnați, în calitate de complici și Mohamed Lamine Aberouz la 3 ani de închisoare (cu executare), respectiv, Selima Aboudi (cea de a 6-a femeie inculpată în dosar) la 3 ani de închisoare (cu suspendare) pentru nedenunțare de „act terorist contra siguranței naționale”. Pe 22 octombrie Inès Madani (asistaă de avocații Daphné Pugliesi și Tewfik Bouzenoune) va face apel la sentința de condamnare, urmată de Mohamed Lamine Aberouz (asistst de avocatul Vincent Brengarth). Judecați de către Curtea cu Jurați Specială de Apel (compusă din 7 jurați–magistrați) între 25 mai–7 iunie 2021, avocatil general (reprezentând Ministerul Public) Guillaume Portenseigne va solicita contra Madani confirmarea pedepsei din Prima instanță căreia însă solictă și asocierea unei perioade de siguranță de 2/3, iar contra lui Aberouz 5 ani de detenție criminală (maximă autorizată de lege), în timp ce avocatul său solicita achitarea lui ca și în procesul desfășurat între 25 septembrie–6 octombrie 2023 în fața Curții cu Jurați Specială de Primă instanță legat de asasinarea celor 2 funcționari ai Poliției Naționale. Cu alte cuvinte, pedepsele celor 2 au fost agravate în Appel față de cele pronunțate în Prima instanță. Nota autorului. Urmărind „de aproape” acest dosar terorist islamist de dublu asasinat de excepție (având în vedere faptul că victimele erau funcționari de poliție) cu cele conexe acestuia timp de aproape de un deceniu (din 2016) ca atașat de presă al OADO (Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului–Națiunile Unite), personal, nu am avut convingerea fermă că sancțiunile pronunțate în aceste ar fi fost corecte. Cred că Justiția (cu magistrații Curților cu Jurați Specială), ca de altfel, Ministerul Public (cu avocații generali) dar și Parchetul Antiterorist (cu judecătorii de instrucție care au instrumentat dosarul) de la aveau în vedere, în primul rând, nu atât gradul de vinovăție a acuzaților (inculpaților) cât faptul că victimele atacurilor teroriste au fost funcționari ai poliției și religioși (care înainte de separarea Bisericii de Stat în 1905 erau funcționari, ulterior plătiți din diferite donații ale unor asociații create de către Biserică, stabilită de către Conferința Episcopilor din Franța). În al doilea rând, faptul că cei în cauză erau mai mult sau mai puțin radicalizați și „fidelizați” Statului Islamic (Daesh, ISIS) sub o formă sau alta, motiv pentru care pedepsele trebuie să suficient de severe (mari) pentru descurajarea actelor teroriste islamiste generate în ultimul deceniu, în special, de către „metagalaxia jihadistă” franco–belgiană, reprezentată printr-un graf jihadist hamiltonian (cu lanț, ciclul hamiltonian) În ceea ce îl privește pe Mohamed Aberouz bănuit că are fi fost implicat în tentativa de atentat de la catedrale Notre-Dame de Paris în complicitate cu logodnica sa virtuală Sarah Hervouët, și condamnarea lui pentru „complicitate” în 2019, la 5 ani de detenție criminală (maximă), în Apel (după 3 ani în Prima instanță) o consider exagerată (nedreaptă), pentru că instrucția nu a demonstrat în mod fiabil (și fără îndoială) acest lucru, mai ales că legătura lui cu Hervouët era doar de „formă” nu și de „fond”, iar în privința poziției ocupate în graful socio–matematic jihadist de tip hamiltonian (pe care l-a introdus și dezvoltat în studiile și lucrările mele) nici nu era determinat, decât cu o vagă, aproximație, în care îndoiala trebuia să fie benefică inculpatului, adică, acesta, așa cum solicita avocatul său Vincent Brengarth, trebuia să fie achitat. În ceea ce privește inculparea lui în dosarul terorist islamist de dublu asasinat a funcționarilor de poliție Jessica Schneider și Jean-Baptiste Salvaing, putem susține același lucru. Adică, nu exista o certitudine care să pună în evidență clară complicitatea lui. Nici faptul că ar fi fost în imobil (la fața locului) în timpul asasinatului și nici faptul că ar fi fost la curent cu asasinatul (premediat din timp) de către Larossi Abballa (deja condamnat în 2013, tot pentru asociere de răufăctori în vederea comiterii unui act terorist). Amprentele sale genetice la locul dramei, pe materialul informatic al cuplului puteau fi „importate” prin hainele acestuia de către asasin, având în vedere faptul că Larossi și Aberouz erau apropiați, iar în perioada premergătoare atacului, cei doi s-au și întâlnit, fiind de foarte multe ori în „contact fizic”. Din contră, conform anchetei noastre, asasinul era foarte „discret” în privința actului criminal care urma să comită, deci sub nicio formă, cei din anturajul său nu ar fi fost la curent cu „comanda” (indirectă) primită de la Statul Islamic, care ia în toate cazurile, fără excepție, toate măsurile, pentru reușita misiunii și transmite mesajul (sub formă de „operațiune”) în ultimul moment. Într-un asemenea context, tot din cauza unei îndoieli de proporții în dosar (chiar și în absența unui alibi fiabil - „în beton”), Mohamed Aberouz trebuia achitat și în 2023 de către Curtea cu Jurați Specială, ceea ce din păcate, nu s-a întâmplat, și nici se poate întâmpla practic, niciodată, pentru că „jurații” fiind magistrați ei vor executa o comandă politică care să satisfacă, în primul rând, așteptările societății civilă, opinia publică și nu inculpatul, indiferent de gradul său de vinovăție.

Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe Jurnalul Bucureștiului. On line Newspaper publishing almost everything to be well informed. That’s our main...