Acasă Opinii Corespondenta din SUA: Panem et circenses

Corespondenta din SUA: Panem et circenses

M-am dus intr-un pub de pe Second Avenue sa vad finala meciului de la Madrid dintre Simona Halep si olandeza Kiki Bertens, care a avut un parcurs de turneu formidabil, eliminand numai jucatoare de top, inclusiv pe Sloane si Kvitova. Si a stabilit si un record: nu a pierdut nici un set. Eram curios sa vad cum ii va face fata Halep, care a avut meciuri usoare, cu jucatoare din calificari sau care au participat pentru prima oara la un astfel de de turneu, spre bucuria fanilor prosti, fericiti ca adorata lor nu da piept cu valorile turneului. Cand este eliminata de pe tabloul principal cate o jucatoare de top, sar in sus de fericire ca Halep a scapat de un virtual adversar periculos! Ideal pentru ei ar fi ca ea sa castige un turneu fara sa joace nici un meci!

Dar aici, in pub, nimeni nu se uita la acest joc, se uitau la baschet, hockei, baseball, golf (erau 12 ecrane), fiindca, mi-a spus un client nervos, care voia sa mute canalul, nu ma uit la asa ceva, dau cu bata intr-o minge si castiga milioane! Toate astea nu sunt jucatoare, sunt milionare! Nu joaca de placere, joace sa castige!

Sigur, cum era de asteptat, Halep a jucat ca o jucatoare second hand, asa ca a pierdut. Dar la premiere s-a anuntat ca a castigat peste 600 000 de euro, iar campioana peste un milion! Ce v-am spus eu, face nervosul! Nu conteaza daca castigi sau pierzi in fata spectatorilor, conteaza ca in culise te astepta sacul cu bani!

Cine sunt fufele (el a folosit cu un cuvant pe care l-a folosit si Nastase la adresa lui Konta) astea? Ce fac? Ce bucurie iti aduc? Ce cultura? Maine am si uitat ce meci a fost. Ceva atat de trecator, se lasa cu milioane! E drept? Si a aratat spre un client de la o masa de langa fereastra, spunand: Uite, Dom Professor, a muncit toata viata si abia are de o bere, nu-i asa, d-le Hans? Se vedea ca se cunosteau bine. Cladirea asta frumoasa a conceput-o un architect, crezi ca el are de-o bere si pentru noi?! Sunt oameni care muncesc din rasputeri si abia supravietuiesc.

De, zice Dom Professor, daca nu te-ai facut si tu tenisman, sa dai cu bata intr-o minge? Azi distractia conteaza. Sunt platiti numai cei care ii distreaza pe oameni. Jocul asta e ca si corida, jucatorii intra pe teren ca taurii. Ai fost vreodata la Flushing Meadows? Lupta dintre ei este spre amuzamentul tribunei. Crezi ca ia cineva in serios ce se intampla? Oamenii vin sa se distreze, sa mearga la bufete, sa ia hotdog si beck’s.

Noi ce crezi ca facem aici? Mereu li se da de lucru oamenilor ca sa se distreze. Nu trece o zi, sa nu se inventeze ceva. Milioane de newyorkezi in clipa asta se distreaza. Uite si aici, si arata spre multimea de afara…

Pe Second Avenue, intre strazile 72 si 86, era oprita circulatia si portiunea de bulevard a fost ocupata de tarabe, cu tot felul de lucruri pe ele. Un targ stradal, cum se intampla peste tot. In tot New York-ul, sambata, dar si in alte zile, sunt sute, poate mii de astfel de targuri stradale, unde oamenii mananca, se distreaza, cumpara tot felul de obiecte de artizanat ieftine. Panem et circenses. Aceasta este imaginea lumii. Au lansat-o romanii si americanii o duc mai departe, cu stralucire! Da-le oamenilor paine si circ (“bread and circuses”) si te vor iubi. Este modul cel mai simplu de a cuceri si stapani masele.

Sigur, ce spunea Dom Professor nu se compara cu tenisul. Eu cred ca sportivii isi merita banii, fiindca din suma pe care o iau, platesc zeci de taxe, ei isi platesc si participarea la turnee, deplasarile, hotelul si toate cele. Nu e usor. Pe hartie este una, dar ce ramane este alta. Si-apoi ei sunt constienti ca fac parte din parada, din ceea ce se numeste “panem et circenses”. O dovedesc cei mai titrati jucatori, Federer si Djokovic.

Poate nu le-ai vazut niciodata scalambaielile din afara terenului!, a mai spus Dom’ Professor. Ei sunt primii care se distreaza! Sunt oameni, nu sunt animale! Au si mult umor! Fac gaguri mai ceva decat Chaplin! Ce vrei sa faca, asta este meseria lor. Bine ca stiu sa faca haz de necaz! Trist este ca nu toti inteleg asta si adesea dau cu bata-n balta! Uita ca e joc, isi ies din fire si o termina rau. Asta e valabil pentru toate sporturile. Sportul face parte din entertainment. Sigur, e o distractie superioara, fiindca cere mult antrenament, mult sacrificiu. Acum sportul se practica din copilarie si multi care ajung campioni nu mai stiu de viata. Au o tinerete sacrificata.

Interesanta discutia, dar eu venisem pentru meci. Nu am putut vedea prea mult din el. Nu conteaza, vorba nervosului. Deja l-am si uitat. La rand alt turneu. Alt circ, alta mancare de peste.

 Grid Modorcea  Corespondenta de la New York

Articolul precedentCivilizație versus Barbarie (Corespondență de la Vavila Popovici, poet, prozator, eseist, SUA – Carolina de Nord)
Articolul următorCriminalistică și Criminologie, între prezent și viitor, în perspectiva Psihosociologiei matematice (corespondență de la Paris – prof. univ. dr. Thomas CSINTA – Bazele teoretice ale psihosociologiei matematice, aplicații la studiul comportamentului deviant – infracțional criminal). Criminalistique et criminologie, entre le présent et l’avenir, dans la perspective de la psycho-sociologie mathématique.
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf