Ziua de 5 mai – ziua testului politic – moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)
În politica româneascăenergia toxică nu se pierde niciodată. Se transformă în scandal, insultă și haos. În ultimul timp, discursul public a coborât din nou sub nivelul cel mai de jos al decenței. Liderul AUR, George Simion, a lansat un nou atac la adresa lui Nicușor Dan,folosind etichete precum „paraplegic”, „damblagiu”, și punând sub semnul întrebării sănătatea mintală a acestuia. Nu mai vorbim despre critică politică. Vorbim despre insultă directă, despre stigmatizare și despre degradarea deliberată a discursului public.
Poți să nu fii de acord cu un politician. Poți să îl critici. Poți să îl combați. Dar când lideri de partid și parlamentari aleg batjocura în locul argumentelor, problema devine una de sănătate democratică. Insulte, știri false, imagini iluzorii generate cu AI–toate devin instrumente politice într-un moment în care România ar avea nevoie de stabilitate și luciditate. Pe fondul acestui climat, PSDșiAURau depus împreună moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.O alianță care, până de curând, era declarată imposibilă de ambele tabere, ridică astăzi numeroase semne de întrebare. Instabilitatea politică nu este doar un joc de culise–ea afectează direct buzunarul cetățenilor.
Premierul știe că măsurile sunt dure. Știe că dor. Se uită la cifre, nu la aplauze. Oamenii simt greutatea deciziilor luate. Unele le taie respirația. Totuși, guvernul a mers mai departe. Nu pentru imagine. Alegerea asta a lăsat urme. Pentru cei care cred în scurtături, totul pare ușor. Cine vrea schimbare cu adevărat știe că uneori trebuie să treacă prin dureri mari. Oamenii sorb cuvintele populiștilorcare promit vindecare fără tratament. Reformatorii le spun pur și simplu pe față cum stau lucrurile, spun că tratamentul doare–dar fără el moare pacientul, respectiv bugetul. Fără compromisuri. Poate rănesc măsurile, da. Însă dispariția problemelor nu vine prin negarea lor. Paradoxul momentului este evident:PSD își asumă reformele în coaliție și le denunță în public, votează în ședințe, dar se victimizează la televizor și pe social media. Mai mult, declarațiile liderilor acestor partide intră în contradicție directă cu realitatea. Pe 26 martie, Sorin Grindeanuafirma: „Atât eu, cât și liderii Partidul Socialiștilor Europeni excludem vreo colaborare cu AUR.”
„Îmi dau demisia din toate funcțiile publice. George Simion nu bate palma cu PSD-ul, o spun…unde-i camera la care trebuie să mă uit? Acolo. Gata. George Simion nu bate palma cu PSD-ul, George Simion nu face alianță cu PSD-ul, George Simion este singurul capabil, suficient de energic, de tânăr, de determinat să termine cu PSD-ul în România”, „Prefer să-mi tai o mână și un picior înainte de a face alianță cu PSD” spunea George Simion în 2024.
Astăzi, moțiunea spune altceva. PSD și AUR vor să dea jos Guvernul Bolojan, dar afirmă că nu s-a discutat nimic despre viitoarea guvernare. O mișcare riscantă, fără un plan declarat, dar cu consecințe potențial majore. Liderii europeni confuzi, clatină din cap. PSD își bate joc de promisiunile făcute la Bruxellescă nu va colabora niciodată cu AUR. Comisia Europeană nu vede cu ochi buni interimatul guvernamental de lungă durată și lipsa de predictibilitate legislativă, ceea ce face ca instabilitatea politică din România să pună în pericol accesul la fondurile PNRR. Bruxelles-ul privește fix spre București, comparând scena politică de la noi cu Budapesta ori Bratislava – unde democrația e mereu pusă la îndoială.
Reputația de stat imprevizibil atrage mai puțini investitori străini, ceea ce reduce fluxurile de capital necesare dezvoltării economice și crește costurile de finanțare pentru statul român.Jurnaliștii străini și analiștii politicisubliniază ironic faptul că România, care se dorește un pilon de stabilitate în zonă, intră într-o criză politică profundă chiar în toiul unor tensiuni geopolitice majore, când Europa are nevoie mai mult ca oricând de echilibru.
PSD, AUR și PACE (Întâi România) au 253 de semnături pentru moțiunea de cenzură–Cele 253 de semnături nu reprezintă finalul poveștii. Sunt începutul numărătorii inverse. Semnătura se dă sub presiune dar votul se dă cu consecințe. Dacă 21 de semnatari nu se prezintă la vot sau își schimbă orientarea, moțiunea cade. Dacă moțiunea cade,Bolojan își remaniază echipa și merge mai departe cu reformele: administrativă, reducerea cheltuielilor publice, politică energetică, investiții strategice, menținerea stabilității bugetare și a ratingului. Dacă moțiunea trece, guvernul Bolojan e picat, alianța PSD-AUR este oțelită, Simion devine șef al noii majorități (?!), iar președintele Nicușor Dan așteaptă să cadă drobul de sare. România intră într-o zonă de risc politic și economic semnalată inclusiv de publicații precum Bloomberg și Politico.
Înlăturarea lui Bolojan nu ar fi doar schimbarea unui premier. Ar transmite mesajul clasic al sistemului: cine încearcă să repare ceva trebuie scos repede din cadru, înainte ca lumea să se obișnuiască cu ideea că se poate. Pentru că dacă un guvern demonstrează că este posibil să conducă fără risipă, fără minciună și fără clientelă, devine periculos. Nu pentru opoziție. Pentru toți cei care au trăit cu ideea că „altfel nu se poate”.
Miza nu este moțiunea. Nu este scandalul. Nu sunt declarațiile. Miza este dacă România rămâne în logica veche—statul ca o cantină pentru partide—sau intră, dureros, în logica reformei. Mâine vom vedea pentru cine sună cele trei ceasuri rele. Pentru noi, oamenii obișnuiți, perioada care urmează poate însemna încă un timp dificil, cu măsuri neplăcute și ajustări care dor. Dar, dacă lucrurile rămân pe făgașul normal al reformei și responsabilității, există șansa reală ca aceste sacrificii să nu fie în zadar. Uneori, drumul spre echilibru începe cu pași incomozi—important este ca ei să ducă, în cele din urmă, spre stabilitate, predictibilitate și o Românie mai așezată.
Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta. Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.