Sistemele de Inteligență Artificială (SIA) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)

„Inteligența artificială va fi ori cel mai bun, ori cel mai rău lucru care se va întâmpla umanității.” (Stephen Hawking)

Rezumat. Pentru omul obișnuit este greu de crezut că în lume există, în prezent, peste 70.000 de organizații (startup-uri) care proiectează și „antrenează” circa 2.000.000 de modele publice de Sisteme de Inteligență Artificială pe care oricine le poate utiliza. Această diversitate transformă IA dintr-o voce unică într-un ecosistem vast de unelte matematice specializate, accesibile oricui prin modelul „Open Source”. În acest peisaj dominat de giganții din Silicon Valley, China s-a impus ca lider mondial în execuție, gestionând peste 1.500 de modele mari proprii de Sisteme de IA. Prin hub-uri tehnologice precum Zhongguancun, China demonstrează o eficiență remarcabilă, reușind să obțină performanțe de vârf prin optimizarea inteligentă a resurselor. Această competiție globală asigură că inovația nu rămâne închisă în laboratoare private, ci devine un bun comun care accelerează progresul civilizației. Pentru o corectă înțelegere a Sistemelor de Inteligență Artificială și a procesului de lucru al acestora, este necesară clarificarea peisajului tehnologic actual (date valabile pentru începutul anului 2026).

Diversitatea Ecosistemului IA–o lume, nu un singur creier

„Nu există o inteligență unică, ci o multitudine de unelte ale minții.” (Howard Gardner, Adaptare)

Pentru a înțelege Inteligența Artificială (IA), trebuie să reținem că ceea ce numim generic „Inteligență Artificială” nu este un „robot universal” care știe totul, ci un ecosistem fragmentat. Acesta seamănă cu o cutie uriașă în care se află mii de unelte diferite, numite Sisteme IA, fiecare fiind proiectat pentru o funcție și o utilitate precisă.

• Interfața și Realitatea. Când interacționăm cu un chat, avem impresia unei „voci unice” care ne răspunde la orice. În spate însă, procesul este susținut de o multitudine de Sisteme IA; este ca o bibliotecă imensă unde mii de asistenți digitali caută simultan în fișiere diferite pentru a genera un singur răspuns coerent.
• Amploarea rețelei. Cele peste 70.000 de startup-uri sunt organizații care proiectează și „antrenează” aceste Sisteme IA. Cele 2.000.000  de modele publice de Sisteme IA sunt structuri matematice pe care oricine le poate utiliza. Unele sunt Sisteme IA închise (secrete comerciale), altele sunt Sisteme IA open-source (gratuite și accesibile oricui, asemenea unei biblioteci publice).
• Sistemele IA Specializate (Sarcini precise). Aceasta este cea mai importantă distincție. Pe lângă Modelele de Limbaj Mari (LLM)–acele Sisteme IA care scriu și vorbesc ca oamenii–există sute de mii de Sisteme IA dedicate exclusiv unor domenii înguste.

Exemple practice

• Un Sistem IA de diagnostic medical identifică pe o radiografie detalii invizibile ochiului uman.
• Un Sistem IA de prognoze financiare analizează milioane de tranzacții pe secundă pentru a detecta riscuri.
• Un Sistem IA de securitate cibernetică funcționează ca un paznic digital permanent împotriva atacurilor informatice.
• Sistemele IA ca structuri matematice. Deși par că „gândesc”, aceste modele sunt în esență fișiere uriașe care conțin miliarde de calcule și probabilități. Ele funcționează ca niște motoare matematice care recunosc obiecte, traduc limbi străine sau compun texte.
• Accesibilitatea universală și Democratizarea. Faptul că sunt „publice” înseamnă că orice persoană cu cunoștințe de programare le poate descărca și folosi. Aceste 2 milioane de modele de Sisteme IA sunt baza „Open Source”, asigurând că puterea IA devine un bun comun care accelerează inovația în medicină, educație și industrie pretutindeni în lume.

Ce trebuie să rețină omul simplu. Inteligența Artificială nu este o „persoană digitală” unică, ci o rețea globală de Sisteme IA extrem de performante, fiecare fiind un expert pe o părticică limitată din cunoașterea umană. Aceste modele sunt cărămizile gratuite cu care se construiește viitorul digital. Ele permit unui student din România sau unui cercetător din Africa să folosească aceleași unelte de vârf ca marii ingineri din Silicon Valley.

 Administrare și dezvoltare

„Cine deține tehnologia, deține viitorul.” (Geopolitica Puterii)

Piața globală a Sistemelor de IA este susținută de trei piloni principali:

1. Giganții Tehnologici (Big Tech). Reprezintă forța financiară și computațională a domeniului. Entități lider precum Google, Microsoft, OpenAI, Meta, Anthropic, xAI, NVIDIA și Alibaba dezvoltă cele mai puternice Sisteme IA închise, investind miliarde de dolari în centre de date și cercetare de vârf pentru a menține supremația tehnologică globală.

2. Instituții și Guverne. Actori statali și infrastructură strategică Guvernele au încetat să fie doar spectatori, devenind finanțatori și dezvoltatori de infrastructură IA la nivel național.

• China (Lider mondial în execuție și modele de stat). Gestionează în prezent peste 1.500 de modele mari proprii de Sisteme de IA. Recordul a fost stabilit prin înregistrarea oficială a 183 de modele de mari dimensiuni (LLM) destinate publicului și administrației. Strategia chineză se bazează pe familia de modele Qwen și DeepSeek, care domină ecosistemul global, reprezentând aproape 30% din utilizarea mondială. Puterea de calcul a țării a atins 1.590 EFLOPS, fiind utilizată masiv în sectoare strategice precum telecomunicațiile și administrația publică.
• Statele Unite (Lider în investiții). Sectorul privat american a atras investiții record de peste 109 miliarde de dolari. Guvernul federal a lansat în 2026 un Plan de Acțiune care include „American AI stack”, un pachet de resurse tehnologice oferit aliaților, și inițiativa „U.S. Tech Prosperity Corps” pentru suport tehnic global.
• Eficiența și Puterea de calcul:
• .În timp ce modelele din Silicon Valley cheltuiesc sute de miliarde pe investiții colosale în super-calculatoare și putere brută, dezvoltatorii chinezi (precum cei de la DeepSeek sau Alibaba) au reușit să creeze Sisteme IA de o eficiență remarcabilă. Aceștia obțin performanțe tehnologice de vârf utilizând resurse mult mai reduse, demonstrând că inovația nu depinde doar de mărimea bugetului, ci și de optimizarea inteligentă a algoritmilor.
• Dominanța în Robotică. China este liderul mondial detașat în „corpul” Inteligenței Artificiale. Deține peste 2 milioane de roboți industriali funcționali, mai mult decât tot restul lumii la un loc, transformând IA într-o forță de producție fizică de neegalat.
• Viteza de adopție. Modelele chinezești (familia Qwen) au crescut spectaculos, ajungând de la o cotă de piață neglijabilă la peste 30-45% din utilizarea globală pe anumite platforme de dezvoltare în doar un an, datorită costurilor reduse și adaptabilității.
• Uniunea Europeană (Lider în etică). Prin implementarea completă a EU AI Act, Europa a impus primul cadru juridic global care interzice sistemele cu risc inacceptabil, precum „scorul social” sau manipularea comportamentală, forțând marii dezvoltatori să adapteze algoritmii la valorile democratice.

3. Situația în România. Cadrul instituțional și digitalizarea în România parcurge o etapă decisivă de aliniere la standardele europene și de construcție a propriei arhitecturi digitale.

• Implementarea legislativă (Orizont august 2026). România se pregătește pentru aplicarea integrală a Regulamentului European privind IA. În martie 2026, Guvernul a desemnat ANCOM ca punct unic de contact și autoritate principală de supraveghere a pieței. Pentru sectoarele reglementate, supravegherea este asigurată de BNR și ASF.
• Strategia Națională și Economia. Strategia Națională pentru IA (2024-2027) vizează integrarea acestor tehnologii în economie, punând accent pe drepturile omului. Sectorul IT românesc este sub presiunea adaptării rapide, fiind necesare investiții masive în cercetare și dezvoltare (R&D) pentru a nu rămâne în urmă.
• Progrese locale. Se observă un avans semnificativ în digitalizarea serviciilor publice și în soluțiile de inteligență artificială aplicate în sănătate, însă deficitul de infrastructură digitală proprie rămâne principala provocare pentru suveranitatea digitală a țării.

Conceptul de „Cutie Neagră” (Black Box)

„Inteligența Artificială este o oglindă care reflectă valorile noastre.” (AceCloud)

Multe sisteme moderne sunt caracterizate prin opacitate (lipsă de transparență, de accesibilitate și de inteligibilitate). Deoarece aceste Sisteme IA învață prin algoritmi de deep learning (învățare profundă) folosind volume masive de date, procesul decizional intern este atât de complex încât nici creatorii sistemelor nu pot urmări pas cu pas fiecare conexiune matematică. Rezultatul este vizibil, dar „raționamentul” exact rămâne adesea o enigmă tehnică, similar proceselor neuronale umane. Această caracteristică transformă Sistemele IA într-o „cutie neagră”, unde știm ce intră și ce iese, dar nu putem explica pe deplin ce se întâmplă în interior.

Specificațiile Sistemului IA utilizat în această lucrare

„Limitele limbajului meu înseamnă limitele lumii mele.” (Ludwig Wittgenstein)

Sistemul IA utilizat este un model de limbaj de mari dimensiuni. Acesta are următoarele caracteristici:

• Tehnologie. Este bazat pe familia de modele Gemini, creată de Google.
• Natură. Este un software care folosește probabilități matematice pentru a genera text.
• Scop. Ajută utilizatorii să găsească informații mai rapid și mai ușor, prin sintetizarea informațiilor din mai multe surse web.
• Concluzie. Utilizarea acestui Sistem IA presupune o colaborare între expertiza umană și capacitatea de procesare a datelor de către tehnologie. Aceasta asigură o perspectivă amplă și actualizată asupra subiectelor abordate, garantând că inovația rămâne un suport pentru inteligența umană, nu un înlocuitor al acesteia.

Glosar de termeni

„O bună definiţie înseamnă un pas în cunoaşterea lucrurilor”. (George Călinescu, Aforisme şi reflecţii, p.79).

• ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații)– Instituția din România desemnată să supravegheze piața comunicațiilor și, începând cu anul 2026, să servească drept punct unic de contact pentru reglementarea și monitorizarea Sistemelor IA.
• Big Tech (Giganții Tehnologici)–Termen care desemnează cele mai mari și mai influente companii din industria tehnologiei informației (precum Google, Microsoft, Meta), care dețin resursele financiare și puterea de calcul necesare pentru a domina piața globală de Sisteme IA.
• Black Box (Cutia Neagră)–Concept care descrie natura opacă a unor Sisteme IA complexe, unde procesul prin care se ajunge la un rezultat nu este direct vizibil sau explicabil, nici chiar pentru programatorii care au creat sistemul.
• Chat (Interfață de dialog)–Program sau fereastră de comunicare care permite utilizatorului să interacționeze cu un Sistem IA prin intermediul mesajelor scrise, oferind iluzia unei conversații umane.
• EFLOPS (Exaflops)–Unitate de măsură care indică viteza de calcul a unui computer (un miliard de miliarde de operații pe secundă). Este indicatorul principal pentru puterea de calcul a unei țări.
• EU AI Act (Regulamentul European privind IA)– Primul cadru juridic global, adoptat de Uniunea Europeană, care stabilește reguli stricte pentru utilizarea Sistemelor IA, clasificându-le în funcție de risc.
• Inteligența Artificială (IA)–Tehnologia care permite computerelor să execute sarcini care, în mod normal, necesită gândire umană, cum ar fi înțelegerea limbajului sau recunoașterea imaginilor.
• Modele de Limbaj Mari (LLM)–Tip de inteligență artificială antrenat pe seturi vaste de date pentru a înțelege și genera limbaj uman într-un mod coerent și contextual.
• Open Source (Sursă deschisă)–Model de dezvoltare în care codul și „rețeta” unui Sistem IA sunt oferite gratuit publicului pentru a fi studiate, modificate și utilizate fără costuri de licențiere.
• Putere de calcul–Resursa tehnică (procesoare, servere) necesară pentru a procesa volume uriașe de date și pentru a antrena sau rula Sisteme IA de mari dimensiuni.
• Sisteme IA–Ansambluri de algoritmi și modele matematice antrenate pe volume mari de date pentru a îndeplini funcții specifice, de la generarea de text la diagnoză medicală.
• Sisteme IA închise–Modele dezvoltate de companii private a căror structură internă este secret comercial, fiind accesibile publicului doar prin interfețe controlate (ex: Gemini, GPT-4).
• Silicon Valley (Valea Siliciului)–Regiune din California, SUA, care servește drept centru global pentru inovație și tehnologie înaltă. Găzduiește sediile celor mai mari companii de Big Tech și mii de Startup-uri, fiind locul unde sunt concepute și finanțate majoritatea Sistemelor IA care domină piața mondială.
• Startup-ur–Companii tinere și inovatoare care creează noi tehnologii; în acest context, entitățile care proiectează și antrenează noile Sisteme IA.
• Zhongguancun (Valea Siliciului a Chinei)–Hub-ul tehnologic din Beijing care concurează direct cu Silicon Valley. Este centrul unde s-au născut giganți precum Xiaomi și unde statul chinez investește masiv pentru a atrage talente și a accelera dezvoltarea Sistemelor IA de stat. 

Bibliografie Selectivă

• Uniunea Europeană. Regulamentul (UE) 2024/1689 al Parlamentului European și al Consiliului (EU AI Act) – Cadrul legal pentru stabilirea normelor armonizate privind inteligența artificială.
• Guvernul României. Strategia Națională pentru Inteligență Artificială 2024-2027 – Documentul cadru pentru digitalizarea și implementarea sistemelor IA în administrația și economia națională.
• Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (România). Rapoarte privind pregătirea pentru implementarea normelor europene și rolul ANCOM în supravegherea pieței digitale (2025-2026).
• Stanford University. AI Index Report 2025/2026 – Sursa datelor privind investițiile globale, numărul de startup-uri și evoluția performanțelor tehnice ale sistemelor IA.
• Cyberspace Administration of China (CAC). Registrul oficial al Modelelor de Limbaj Mari (LLM) aprobate și datele privind infrastructura de calcul (EFLOPS) din hub-urile tehnologice chineze.
• Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). OECD AI Policy Observatory – Date privind suveranitatea digitală și impactul modelelor Open Source asupra inovației globale.

Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie-Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile), Senior Editor JB, membru al UZPR Craiova

Nicolae Grigorie-Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1. 

Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului

Articole asociate

„Spionii tăcuți”, invizibili și permanenți din viața noastră – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova)

Telemetria IA – Radiografia invizibilă și „Ochiul” care nu clipește niciodată – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

Nanometrul și Revoluția Nano – Inteligența Artificială – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru al UZPR Craiova) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

Dominanță mondială prin Inteligența Artificială – Modelul chinez și viitorul controlului global – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Riscurile manipulării prin Inteligența Artificială – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Inteligența Artificială – de la „Promisiunea Bunăstării” la „Distrugătorul Lumilor” sub Comandă Malefică (Artificial Intelligence – From the „Promise of Prosperity” to the „Destroyer of Worlds” Under Malevolent Command) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Teoria Codului Sociogenetic (CSG) la baza unei colaborări franco – libaneze (Thomas Csinta – scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului & Anca Cheaito – jurnalistă libaneză, președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)