Telemetria IA – Radiografia invizibilă și „Ochiul” care nu clipește niciodată – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

„Supravegherea efectuată de Inteligența Artificială este cea mai eficientă prin faptul că este permanentă, totală și fără să știm că suntem supuși acesteia.” (N. Grigorie Lăcrița)

Telemetria–de la DEX la „Radiografia Psihologică”

„Succesul în crearea Inteligenței Artificiale ar fi cel mai important eveniment din istoria omenirii.” (Stephen Hawking)

În dicționarul limbii române (DEX), Telemetria este definită simplu: „măsurarea de la distanță a unor mărimi fizice”. Însă, în Imperiul Inteligenței Artificiale, această definiție capătă o semnificație înfiorătoare. Ea încetează să mai fie o simplă măsurătoare tehnică și devine o veritabilă „radiografie psihologică”. Este instrumentul prin care datele noastre comportamentale sunt transformate în modele matematice capabile să ne descifreze stările interne.

Nota redacției. Telemetria este tehnologia care permite măsurarea și transmiterea automată a datelor de la o sursă aflată la distanță (senzori, dispozitive) către un sistem de monitorizare sau analiză. Practic, transformă un obiect sau un sistem aflat „departe” într-o sursă de informații vizibilă în timp real pe ecranul tău. În concluzie, este o tehnologie avansată, care joaca un rol esențial în colectarea și transmiterea datelor din surse indepartate sau inaccesibile, catre echipamentele de receptie, pentru analiza. Această tehnică este utilizată într-o varietate de industrii, de la automobile la medicină și monitorizarea mediului. În dezvoltarea de software, telemetria detectează și măsoară operațiuni specifice pentru a înțelege dacă o aplicație funcționează normal. Aceasta ajută inginerii să identifice impactul extensiilor și să depaneze problemele de performanță. 

Mecanismul de control–Cum ne observă IA permanent și fără să știm

„Inteligența Artificială nu va înlocui oamenii, doar oamenii care o folosesc. Inteligența Artificială îi vor înlocui pe cei care nu o fac.” (Ginni Rometty)

Telemetria este, de fapt, modul prin care IA „ne observă permanent și fără să știm”, colectând date în timp real pentru a-și ajusta reacțiile în funcție de comportamentul nostru digital. Această monitorizare tăcută se desfășoară în fiecare secundă în care suntem conectați la rețeaua globală de date (Internet). Mai precis, IA ne observă ori de câte ori:

• Avem un telefon mobil pornit în buzunar (chiar dacă nu îl folosim)
• Navigăm pe site-uri web sau folosim rețelele de socializare
• Suntem în preajma unor dispozitive inteligente (ceasuri, televizoare sau boxe care „ascultă” comenzi vocale)
• Folosim un card bancar sau o aplicație de plată.
• IA nu doar înregistrează ce facem, ci „învață” cine suntem, anticipându-ne dorințele și vulnerabilitățile

Catalogul Scanării Uman

„Inteligența Artificială este o oglindă care reflectă nu doar intelectul nostru,  ci și valorile noastre.” (Ravi Narayanan, Expert în analiză)

Pentru a înțelege profunzimea acestui „Imperiu” și modul în care suntem „radiografiați” digital, am sintetizat următoarele exemple concrete care demonstrează cum tehnologia ne scanează viața pas cu pas:

Exemplul 1. IA îți măsoară ezitarea (Efectul „Scroll”)

Când parcurgeți o pagină de știri sau de produse pe telefon (acțiunea de a da scroll–adică de a glisa cu degetul pe ecran), IA nu doar se uită la ce citiți. Ea măsoară cu precizie de milisecundă unde v-ați oprit privirea. Dacă ați încetinit la o știre despre prețul pâinii sau despre un anumit medicament, IA a „măsurat” interesul sau îngrijorarea dumneavoastră. Data viitoare, algoritmul vă va „servi” pe tavă doar astfel de informații, construindu-vă o realitate bazată pe propriile frici sau nevoi.

Exemplul 2. IA îți „citește” valorile și slăbiciunile (Efectul „Like”)

Butonul de Like (butonul „îmi place”) nu este doar un simplu gest social. Pentru IA, acesta este un indicator biometric fundamental. Când dați „like” unei fotografii cu familia, IA înțelege valorile dumneavoastră. Când dați „like” unei critici politice, IA vă pune într-o „cutie” ideologică. Telemetria adună aceste date până când IA ajunge să vă cunoască preferințele mai bine decât vă cunosc prietenii apropiați sau chiar familia.

Exemplul 3. IA profită de urgențele tale (Telemetria disperării)

Unul dintre cele mai șocante exemple este cel al aplicațiilor de transport (precum Uber sau Bolt). Telemetria permite sistemului să vadă câtă baterie mai aveți la telefon în acel moment. S-a observat că, dacă IA detectează că bateria este aproape descărcată (sub 5%), ea „înțelege” că sunteți într-o situație critică. Știind că sunteți disperat să ajungeți acasă înainte ca telefonul să se închidă, sistemul poate ajusta prețul cursei mai sus, profitând de vulnerabilitatea dumneavoastră.

Exemplul 4. IA îți anticipează fluxul gândirii (Tastatura inteligentă)

În timp ce scrieți un mesaj, IA măsoară viteza cu care tastați și cuvintele pe care le folosiți cel mai des. Ea nu doar corectează greșelile, ci „învață” stilul dumneavoastră de gândire. Prin telemetrie, IA vă propune următorul cuvânt înainte ca mintea dumneavoastră să-l fi formulat pe deplin pe ecran. Este, practic, o monitorizare a procesului de gândire în timp ce acesta are loc.

Exemplul 5. IA îți analizează emoția prin voce (Telemetria vocală)

Când vorbiți cu un asistent vocal sau cu un serviciu de suport clienți, IA măsoară tonul, ritmul respirației și tremurul vocii. Telemetria vocală detectează dacă sunteți furios, grăbit sau nesigur. Astfel, IA își ajustează răspunsul pentru a vă manipula decizia într-un moment de slăbiciune emoțională.

Exemplul 6. IA „vede” ce simți prin camera foto (Recunoașterea facială)

Telemetria vizuală modernă analizează micro-expresiile feței. Dacă priviți un preț pe un ecran și încruntați sprâncenele, IA înregistrează instantaneu nemulțumirea dumneavoastră. Ești scanat emoțional fără să atingi nimic, doar prin simpla prezență în fața unei camere „inteligente”.

Exemplul 7. IA îți măsoară sănătatea fără acordul tău (Ceasurile Smartwatch)

Ceasurile inteligente trimit prin telemetrie date despre ritmul cardiac, oxigenul din sânge și somn. Deși par utile pentru sănătate, aceste date ajung în baze de date uriașe unde IA poate „prevedea” o boală înainte ca dumneavoastră să o simțiți. În mâini nepotrivite, aceste informații pot fi folosite pentru a vă crește polițele de asigurare sau pentru a vă limita anumite drepturi.

• Monitorizarea Sănătății. Măsoară ritmul cardiac și analizează parametrii sportivi pentru a estima eficiența sesiunilor de antrenament, conform 
• Funcții Smart. Afișează notificări, e-mailuri, permit apeluri și funcționează ca extensii ale telefonului, arată 
• Conectivitate. Unele modele includ cartelă SIM, transformându-se în dispozitive autonome.
• Modele Populare. Branduri precum Apple, Samsung și Garmin domină piața în 2026, oferind modele precum Apple Watch Ultra 3, Samsung Galaxy Watch8 sau dispozitive Garmin pentru atleți.

Sunt ceasurile inteligente o modalitate prin care ne putem monitariza permanent sănătatea

Concluzie

„Viitorul aparține celor care înțeleg inteligența artificială și îi îmbrățișează puterea.” (Satya Nadella, CEO Microsoft)

Suntem scanați pentru a fi dirijați. Cine nu înțelege că telemetria IA îi face o „radiografie psihologică” în fiecare secundă, este condamnat să devină o simplă cifră într-un algoritm care nu are nici inimă, nici morală. În această „Epocă a Viitorului Inteligenței Artificiale”, vigilența digitală devine la fel de importantă ca supraviețuirea fizică.

Mic dicționar de termeni digitali

• Algoritm. O serie de calcule matematice prin care IA decide ce să ne arate pe ecran, în funcție de ce a învățat despre noi prin telemetrie.
• Biometrie. Tehnologia care ne identifică prin voce, față sau amprentă, citindu-ne stările interne.
• Like (a da like). Gestul de a apăsa pe butonul „îmi place”, prin care IA află ce ne atrage atenția.
• Scroll (a da scroll). Glisarea cu degetul pe ecran pentru a parcurge o pagină de sus în jos (ca și cum ai răsfoi o carte infinită).
• Smartwatch (ceas inteligent). Un dispozitiv care ne monitorizează pulsul și mișcările, transformând biologia noastră în date pentru IA.
• Telemetrie (în contextul IA). Sistemul de „supraveghere tăcută” prin care tehnologia măsoară de la distanță comportamentul, emoțiile și reacțiile noastre digitale, transformând fiecare mișcare pe ecran într-o bază de date pentru a ne anticipa sau influența deciziile.

Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie-Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile)

Nicolae Grigorie-Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1. 

Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului

Articole asociate

Nanometrul și Revoluția Nano – Inteligența Artificială – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru al UZPR Craiova) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

Inteligența Artificială între geniul creației și capcana propriei minți. Internetul Lucrurilor – Când obiectele din dotarea noastră devin „turnători” tăcuți – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

Dominanță mondială prin Inteligența Artificială – Modelul chinez și viitorul controlului global – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Riscurile manipulării prin Inteligența Artificială – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor)

Inteligența Artificială – de la „Promisiunea Bunăstării” la „Distrugătorul Lumilor” sub Comandă Malefică (Artificial Intelligence – From the „Promise of Prosperity” to the „Destroyer of Worlds” Under Malevolent Command) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (economist, filosof și scriitor, membru UZPR Craiova) în colaborare cu Thomas Csinta (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului)

Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef  și director al publicației)

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)