„O premieră cu elan(i)!” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Dr. ing. Sebastian Cătănoiu redactor șef adjunct al Jurnalului Bucureștiului (Director al Adminisrației Parcului Natural Vânători Neamţ)

Am ales acest titlu tocmai pentru a stârni, dintru început, un ușor fior cititorului, care se va întreba la care din înțelesurile cuvântului m-am referit. Izbăvirea a venit grabnic, prin sugerarea pluralului, astfel că da, subiectul articolului este elanul (Alces alces), cel mai impunător reprezentant al familiei cervidelor. Masiv, dar surprinzător de agil, elanul impresionează prin talia sa, masculii pot depăși frecvent 2 metri înălțime la greabăn și cântări peste 500 de kilograme. Femelele, mai suple și fără coarne, completează această imagine printr-o eleganță discretă, dar nu mai puțin fascinantă. Deși, în cazul Europei, este adesea asociat cu pădurile boreale ale Scandinaviei sau Rusiei, elanul a început, timid, să își facă apariția și în alte regiuni europene. 

Aceasta datorită unei adaptabilități remarcabile care îi permită să exploreze  și alte areale decât cele „clasice”,  zonele umede, bogate în vegetație arbustivă și chiar plante acvatice. Animal solitar, beneficiind de un camuflaj natural extrem de eficient, elanul se deplasează discret pe distanțe impresionante, traversând habitate variate fără a fi ușor observat. Agregarea indivizilor are loc doar „din interes”, în timpul sezonului de împerechere, în lunile septembrie și octombrie, când masculii intră în competiție directă pentru femele, oferind adevărate momente de spectacol.

Elanul

Prezența acestui animal într-un nou areal poate fi considerată o reală „premieră” și, fie că este rezultatul extinderii naturale a populațiilor sau al unor procese mai complexe de dinamică ecologică, apariția elanului stârnește deopotrivă interes și admirație. Începând cu iarna 2024/2025, un exemplar și-a făcut „veacul” prin județele Iași și Botoșani, devenind rapid subiect de discuție pentru localnici și pasionați de natură.Totuși, cele mai aprinse reacții au fost generate de un alt exemplar, semnalat brusc în iarna 2025/2026 în județul Hunedoara și ulterior, spre primăvară, în județul Alba. Dacă originea exemplarului „moldovean” putea fi intuită, având în vedere proximitatea față de Ucraina, în cazul celui din vestul țării teoriile au fost dintre cele mai diverse, unele ingenioase, altele de-a dreptul fanteziste. În realitate, multe dintre aceste explicații au ignorat un aspect esențial: capacitățile remarcabile de deplasare „stealth” ale elanului. Deși dimensiunile sale l-ar putea face greu de trecut cu vederea, în teren, animalul se dovedește surprinzător de discret. 

Incursiunile elanilor în fauna României nu sunt doar de dată recentă. Mai întâi, au fost semnalați în Delta Dunării, în anii ’60, ulterior, în anii ’70, în județele din Moldova aflate în apropierea graniței cu fosta URSS precum Suceava, Vaslui și Botoșani sau, ca dovadă a faptului că animalele au reușit să parcurgă distanțe apreciabile, în județe aflate mai în interiorul țării precum Neamț, Bacău sau Vrancea.  Văzută din prespectiva prezentului, apariția unui elan, în 1973, în județul Neamț, între localitățile Bălțătești și Crăcăoani, aflate acum în Parcul Natural Vânători Neamț, poate fi văzută ca o dovadă a favorabilității zonei pentru această specie ! Nu departe, în comuna Pipirig, unul dintre sate se numește…Plotun, iar asta ne duce cu gândul la Dimitrie Cantemir, cel care menționează plotunii, adică elanii, trecând Nistrul în iernile grele, venind dinspre Polonia acelor vremuri.

Premiera cu elan(i) nu este doar un joc de cuvinte pentru că joi, 23 aprilie 2026 au ajuns în Parcul Natural Vânători Neamț, un mascul și o femelă, provenind din Elveția și Franța. Acestea s-au alăturat celor două femele venite din Germania, ajunse cu două zile înainte, astfel că acum patru exemplare, venite din grădini zoologice și rezervații occidentale, au început  a se obișnui cu traiul din România. Momentul e cu adevărat unul istoric, pentru că este pentru prima dată când exemplare din această specie au fost aduse în țară, ca urmare a unui act voluntar. 

Pentru a satisface rigorile sanitar-veterinare, animalele vor fi ținute în carantină o perioadă de 30 de zile, timp în care accesul va fi permis doar autorităților sanitar veterinare și  personalului Administrației Parcului Natural Vânători Neamț (Romsilva). După acest interval, elanii vor putea fi admirați de publicul iubitor de natură, de la distanță, având în vedere că scopul pentru care au fost aduși este pregătirea pentru viața în sălbăticie. De la distanță…mai ales că picioarele elanului sunt capabile să se rotească și în lateral, ceea le permite să-și surprindă adversarii, o singură lovitură de copită poate avea efecte iremediabile.

În timpul carantinei se va urmări starea de sănătate a animalelor și, foarte important, se va realiza tranziția de la meniul occidental, bazat pe peleți, la „bucatele” autohtone din care nu vor lipsi morcovii, merele, fânul din flora spontană și bineînțeles delicatesele din țarcul de carantină: ramuri de salcie și plopi, semințișuri și pătura erbacee neaoșă. Iar asta nu se va întâmpla așa, din ochi, ci sub supravegherea specialiștilor în faună cinegetică.

Poate mai puțin știut, spre deosebire de alte mari erbivore europene, elanul este un foarte bun înotător care se poate scufunda complet, proporția vegetației subacvatice în dieta sa fiind una însemnată. Pentru a veni în întâmpinarea acestei caracteristici, în țarc au fost săpate două  cuvete, în zone în care apa pluvială stagnează natural, înlesnindu-se astfel captarea apei pe o perioadă mai îndelungată. Efectele vor fi benefice nu doar pentru elan, ci și asupra biodiversității locale. 

După trecerea cu bine a perioadei de carantină, elanii vor fi lăsați în țarcul de aclimatizare, a cărui suprafață de 180 de hectare cuprinde un mozaic de arborete, cu compoziții, vârste și expoziții diferite, precum și zone de pajiști, oferindu-le astfel habitate variate, apropiate de cele existente în sălbăticie. Prezența acestora în ecosistemele de pădure va face obiectul unor noi cercetări, vizând atât impactul speciei asupra vegetației forestiere, cât și interacțiunile cu celelalte specii de erbivore, în special cu zimbrul. În Europa, elanul a fost reintrodus în Polonia (începând cu 1951), în Belarus (începând cu 1958), în Slovacia (anii ’70), în Cehia (anii ’80). În toate cazurile, ca dovadă a succesului, efectivele sunt stabile sau în creștere. Aceste exemple ne arată că o astfel de inițiativă, implementată în România, ale cărei condiții naturale sunt mult mai favorabile, are toate șansele să conducă la rezultate pozitive. 

Aducerea elanilor este un act de reparație morală față de natură, începutul unui proces gradual, construit pe baze științifice și cu o viziune pe termen lung privind prezența speciei în libertate. Alături de reintroducerea zimbrului, acest nou început, legat de elan, va consolida statutul Parcului Natural Vânători Neamț ca reper pentru conservarea naturii în România, un model de bune practici în care conservarea speciilor vulnerabile contribuie la educația tinerei generații și dezvoltarea comunităților locale.

„Premiera cu elan(i)” este și o invitație la descoperirea unei specii fascinante, cu un comportament aparte și la scrierea unei noi file în cartea faunei sălbatice din România. Poate că nu este deloc desuet să resuscităm și arhaicul „plotun”, termen care desemna odinioară elanul în graiul popular. Redescoperirea lui nu ține doar de un exercițiu lingvistic, ci și de o necesară reconectare cu memoria culturală a locurilor. În multe regiuni, toponimele păstrează urme ale unei faune de mult dispărute, iar sensurile lor riscă să se piardă odată cu uitarea cuvintelor care le-au dat naștere…

Revenirea elanilor reprezintă o componentă-cheie a proiectului „Ținutul Zimbrului: conservare, educație și turism în Parcul Natural Vânători Neamț”, finanțat de Fundația OMV Petrom prin programul „Verde pentru viitor”, ediția 2.0, dezvoltat de FDSC și Propark. Asociația de Ecoturism din România (AER) implementează proiectul în parteneriat cu RNP Romsilva–Administrația Parcului Natural Vânători Neamț, Asociația Mioritics și Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice.

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)