„O premieră cu elan(i)!” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Dr. ing. Sebastian Cătănoiu redactor șef adjunct al Jurnalului Bucureștiului (Director al Adminisrației Parcului Natural Vânători Neamţ)
Am ales acest titlu tocmai pentru a stârni, dintru început, un ușor fior cititorului, care se va întreba la care din înțelesurile cuvântului m-am referit.Izbăvirea a venit grabnic, prin sugerarea pluralului, astfel că da, subiectul articolului este elanul(Alces alces), cel mai impunător reprezentant al familiei cervidelor. Masiv, dar surprinzător de agil, elanul impresionează prin talia sa, masculii pot depăși frecvent 2 metri înălțime la greabăn și cântări peste 500 de kilograme. Femelele, mai suple și fără coarne, completează această imagine printr-o eleganță discretă, dar nu mai puțin fascinantă. Deși, în cazul Europei, este adesea asociat cu pădurile boreale ale Scandinaviei sau Rusiei, elanul a început, timid, să își facă apariția și în alte regiuni europene.
Elan mascul (George Dian Bălan)
Aceasta datorită unei adaptabilități remarcabilecare îi permită să exploreze și alte areale decât cele „clasice”, zonele umede, bogate în vegetație arbustivă și chiar plante acvatice. Animal solitar, beneficiind de un camuflaj natural extrem de eficient, elanul se deplasează discret pe distanțe impresionante,traversând habitate variate fără a fi ușor observat. Agregarea indivizilor are loc doar „din interes”, în timpul sezonului de împerechere, în lunile septembrie și octombrie, când masculii intră în competiție directă pentru femele, oferind adevărate momente de spectacol.
Prezența acestui animalîntr-un nou areal poate fi considerată o reală „premieră” și, fie că este rezultatul extinderii naturale a populațiilor sau al unor procese mai complexe de dinamică ecologică, apariția elanului stârnește deopotrivă interes și admirație. Începând cu iarna 2024/2025, un exemplar și-a făcut „veacul” prin județele Iași și Botoșani, devenind rapid subiect de discuție pentru localnici și pasionați de natură.Totuși, cele mai aprinse reacții au fost generate de un alt exemplar, semnalat brusc în iarna 2025/2026 în județul Hunedoara și ulterior, spre primăvară, în județul Alba. Dacă originea exemplarului „moldovean” putea fi intuită, având în vedere proximitatea față de Ucraina, în cazul celui din vestul țării teoriile au fost dintre cele mai diverse, unele ingenioase, altele de-a dreptul fanteziste. În realitate, multe dintre aceste explicații au ignorat un aspect esențial:capacitățile remarcabile de deplasare „stealth” ale elanului. Deși dimensiunile sale l-ar putea face greu de trecut cu vederea, în teren, animalul se dovedește surprinzător de discret.
Elan într-un canal pentru irigații, județul Iași, 2025
Incursiunile elanilor în fauna României nu sunt doar de dată recentă. Mai întâi, au fost semnalați în Delta Dunării, în anii ’60, ulterior, în anii ’70, în județele din Moldova aflate în apropierea graniței cu fosta URSS precum Suceava, Vaslui și Botoșani sau, ca dovadă a faptului că animalele au reușit să parcurgă distanțe apreciabile, în județe aflate mai în interiorul țării precum Neamț, Bacău sau Vrancea. Văzută din prespectiva prezentului, apariția unui elan, în 1973, în județul Neamț, între localitățile Bălțătești și Crăcăoani, aflate acum înParcul Natural Vânători Neamț,poate fi văzută ca o dovadă a favorabilității zonei pentru această specie ! Nu departe, în comuna Pipirig, unul dintre sate se numește…Plotun, iar asta ne duce cu gândul la Dimitrie Cantemir, cel care menționeazăplotunii,adică elanii, trecând Nistrul în iernile grele, venind dinspre Polonia acelor vremuri.
Premiera cu elan(i) nu este doar un joc de cuvinte pentru că joi, 23 aprilie 2026 au ajuns în Parcul Natural Vânători Neamț, un mascul și o femelă, provenind din Elveția și Franța. Acestea s-au alăturat celor două femele venite din Germania, ajunse cu două zile înainte, astfel că acum patru exemplare, venite din grădini zoologice și rezervații occidentale, au început a se obișnui cu traiul din România. Momentul e cu adevărat unul istoric, pentru că este pentru prima dată când exemplare din această specie au fost aduse în țară, ca urmare a unui act voluntar.
Bun venit la Vânători Neamț (arhiva APNVNT)
Pentru a satisface rigorile sanitar-veterinare,animalele vor fi ținute în carantină o perioadă de 30 de zile, timp în care accesul va fi permis doar autorităților sanitar veterinare și personaluluiAdministrației Parcului Natural Vânători Neamț (Romsilva).După acest interval, elanii vor putea fi admirați de publicul iubitor de natură, de la distanță, având în vedere că scopul pentru care au fost aduși este pregătirea pentru viața în sălbăticie. De la distanță…mai ales că picioarele elanului sunt capabile să se rotească și în lateral, ceea le permite să-și surprindă adversarii, o singură lovitură de copită poate avea efecte iremediabile.
În timpul carantineise va urmări starea de sănătate a animalelor și, foarte important, se va realiza tranziția de la meniul occidental, bazat pe peleți, la „bucatele” autohtone din care nu vor lipsi morcovii, merele, fânul din flora spontană și bineînțeles delicatesele din țarcul de carantină: ramuri de salcie și plopi, semințișuri și pătura erbacee neaoșă. Iar asta nu se va întâmpla așa, din ochi, ci sub supravegherea specialiștilor în faună cinegetică.
Poate mai puțin știut, spre deosebire de alte mari erbivore europene, elanul este un foarte bun înotătorcare se poate scufunda complet, proporția vegetației subacvatice în dieta sa fiind una însemnată. Pentru a veni în întâmpinarea acestei caracteristici, în țarc au fost săpate două cuvete, în zone în care apa pluvială stagnează natural, înlesnindu-se astfel captarea apei pe o perioadă mai îndelungată. Efectele vor fi benefice nu doar pentru elan, ci și asupra biodiversității locale.
Lac să fie, căci elani se găsesc ! (arhiva APNVNT)
După trecerea cu bine a perioadei de carantină,elanii vor fi lăsați în țarcul de aclimatizare, a cărui suprafață de 180 de hectare cuprinde un mozaic de arborete, cu compoziții, vârste și expoziții diferite, precum și zone de pajiști, oferindu-le astfel habitate variate, apropiate de cele existente în sălbăticie.Prezența acestora în ecosistemele de pădure va face obiectul unor noi cercetări, vizând atât impactul speciei asupra vegetației forestiere, cât și interacțiunile cu celelalte specii de erbivore, în special cu zimbrul.În Europa, elanul a fost reintrodus în Polonia (începând cu 1951), în Belarus (începând cu 1958), în Slovacia (anii ’70), în Cehia (anii ’80). În toate cazurile, ca dovadă a succesului, efectivele sunt stabile sau în creștere. Aceste exemple ne arată că o astfel de inițiativă, implementată în România, ale cărei condiții naturale sunt mult mai favorabile, are toate șansele să conducă la rezultate pozitive.
Portretul unei domnișoare (arhiva APNVNT)
Aducerea elanilor este un act de reparație morală față de natură,începutul unui proces gradual, construit pe baze științifice și cu o viziune pe termen lung privind prezența speciei în libertate. Alături de reintroducerea zimbrului, acest nou început, legat de elan, va consolida statutul Parcului Natural Vânători Neamțca reper pentru conservarea naturii în România, un model de bune practici în care conservarea speciilor vulnerabile contribuie la educația tinerei generații și dezvoltarea comunităților locale.
„Premiera cu elan(i)”este și o invitație la descoperirea unei specii fascinante, cu un comportament aparte și la scrierea unei noi file în cartea faunei sălbatice din România. Poate că nu este deloc desuet să resuscităm și arhaicul „plotun”, termen care desemna odinioară elanul în graiul popular. Redescoperirea lui nu ține doar de un exercițiu lingvistic, ci și de o necesară reconectare cu memoria culturală a locurilor. În multe regiuni, toponimele păstrează urme ale unei faune de mult dispărute, iar sensurile lor riscă să se piardă odată cu uitarea cuvintelor care le-au dat naștere…
Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
Matematica devine o hartă a vieții spirituale
Filosofia întâlnește teoria haosului
Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
„Partea a doua a interviului cu prof. Thomas Csinta. Punctul în care emoția- identitatea, cultura, limba, visurile – se întalnesc cu rigurozitatea academică, cu viziunea pe termen lung. Vă mulțumim domnule profesor pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu si pentru deschiderea cu care ați împărtășit idei valoroase, experiențe de viață si perspective profunde asupra educației, identității culturale si implicării românilor din diaspora. Prin claritatea gandirii, pasiunea pentru educație si angajamentul față de excelența intelectuală ne reamintiți ca adevărată valoare a unui educator sta nu doar în cunoaștere ci și în capacitatea de a inspira și de a deschide drumuri.” (Anca Cheaito)
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.