Acasă Filosofie & Filosofie politică Ecologie sistematică şi de sistem ca ecologie a sufletului (Systemic and system...

Ecologie sistematică şi de sistem ca ecologie a sufletului (Systemic and system ecology as ecology of the soul) – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Corespondență de la Dr Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova – Chișinău)

Aveți probleme cu Justiția franceză? Contactați-ne la  OADD (Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora Română)

Mai devreme la rând cu alte multe şi multe cuvinte a fost cuvântul ecologie şi numai apoi,  în consecinţă, a urmat derivatul său înrudit ecosistem. Ecologia în abreviatură absolută reprezintă un canon de norme, reguli şi percepte ce pun în ordine/valoare atitudinea omului faţă de sine ca produs fiziologic şi spirtuial natural, precum şi faţă de Natura înconjurătoare. Este această relaţie un fenomen activ şi continu în pas cu dinamica fiecărei ore, a fiecărei zile, a fiecărei luni şi a fiecărui an, situaţiile inedite ale cărora sunt parcurse, dar şi trăite intensiv de indivizii umani cu toate stările lor schimbătoare determinate de timpul fracţionat în atare unităţi de măsură. Toate acestea alcătuiesc fenomenologia unui numitor comun pe care îl putem numi ecologie sistematică în regim de structură cotidiană trăită la prezntul ei, stările căreea într-o formă sau alta sunt traversate de fiecare om. În această ecuaţie ecologică ca entitate aparte ambianţa în care se ştie factorul uman constituie singură un ecosistem  aşa cum un macrosistem ecologic sinestătător este Natura din care el face parte.

Dr. biolog Peter Lengyel (expert în conservarea biodiversității): „Ecosistemul tehnic – al echipamentelor”

Nota redacției. Ecologia sistemică este o abordare interdisciplinară care studiază ecosistemele ca sisteme complexe și integrate, analizând interacțiunile dintre componentele biotice (viețuitoare) și abiotice (mediu) pentru a înțelege structura, funcționarea și sustenabilitatea lor. Aceasta integrează date de la nivel molecular până la biosferă, fiind esențială pentru conservarea biodiversității și gestionarea schimbărilor climatice.

Caracteristici ale ecologiei sistemice
  • Abordarea de sistem. Tratează mediul înconjurător ca o unitate funcțională integrată (ecosfera), nu doar ca o sumă de specii, bazându-se pe interdependența dintre biotop și biocenoză.
  • Scop principal. Înțelegerea mecanismelor de funcționare a ecosistemelor pentru a oferi servicii ecosistemice și a asigura sustenabilitatea
  • Educație și cercetare: Există programe specializate, precum masteratul în Ecologie Sistemică și Conservare de la UBB, care analizează biodiversitatea. De asemenea, se desfășoară cercetări avansate prin platforme precum PCBE (Platforma de Cercetare în Biologie și Ecologie Sistemică) a Universității din București.
  • Aplicații. Se concentrează pe protecția mediului, valorificarea deșeurilor și dezvoltarea durabilă, abordând provocări globale precum schimbările climatice, menționează.

Ca microsistem  individul uman constituie ceea ce putem numi sistem ecologic separat în structura căruia vom deosebi: ecologia corpului, ecologia sufletului/spiritului, ecologia culturii individuale, ecologia limbii, ecologia relaţiilor interumane (sociale), ecologia politicului etc.  Însă există un sistem fără de care ecosistemul individual uman nu poate exista. Acesta este sistemul care se află într-o legătură funcţională directă cu macrosistemul ecologic numit Natură. Una dintre componentele ecositemului indivindului joacă un rol determinant şi covârşitor pentru celelalte componente ecologice îmbinate în om. Aceasta se numeşte factorul spirtual pe care-l putem plasa în categoria ecologiei spiritului/sufletului– componentă ce ţine de gradul de cultură generală a omului. De aceea se impune imperios să ne ocupăm la modul cel mai serios de cultivarea şi curăţenia sufletului său. La acest capitol suntem restanţieri pe toate dimensiunile atât pe cele orizontale cât şi pe cle verticale.

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): „Educație Ecologică – în lumea reală”– cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

În ultimă instanţă de ecologia sufletului depnde ecologia Naturii a cărei produs direct este. Nimicind încet dar sigur mediul de viaţă omul în acelaşi mod afectează şi sufletul–singurul care ţine în viaţă fiinţei umane. Să privim cu atenţie în jur şi vom vedea faţa adevărată a sufletului nostru; pământuri şi ape poluate; reziduri de toate felurile aruncate la întâmplare pretutideni şi cu precădere în văile, râpile şi râuleţele noastre transformate în adevărate gropi de gunoi; izvoare, râuleţe şi lacuri secate de mâna omului; dumbrăvi, făşii forestiere defrişate, pămânduri degradate de eroziune; terenuri intoxicate cu pesticide, insecticide şi îngrăţăminte minerale, soluri degradate structural şi fizic etc, etc.

  • Cine monitorizezază în adevăratul înţeles al cuvâtului aceste situaţii alarmante?
  • Cine a numărat câte izvoare, râuleţe şi lacuri există actual pe teritoriul în care își duce existența o comunitate de oameni şi implicit separat în spaţiile fiecărei unităţi teritoarial administartive, precum  şi câte dintre ele dispar în fiecare an din cauza intervenţielor barbare ale omului ?
  • Cine a fost tras la răspundere penală pentru astfel de fapte criminale? De urgenţă este nevoie de o lege specială în acest sens de protejare a ceea ce a mai rămas din Natura înconjurătoare, însoţită de un pachet de norme legislative de răspundere penală pentru acei care produc daune mediului nostru de viaţă. 

Ecologie la scară mică – distrugere la scară globală. Corespondență de la Prof. univ. dr. Florentin Scaleţchi (Preşedinte-fondator al Organizaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului–Naţiunile Unite, partener al Jurnalul Bucureștiului – publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)  

Este nevoie de urgenţă, deasemenea, ca în fiecare unitate administrativ teritorială fie la nivel de județ/raion, fie la nivel de comună să se facă o monitorizare anuală a situaţiei ecologice (a numărului de izvoare secate, râuleţe înfundate şi dispărute, lacuri uscate, arbori defrişaţi), urmând de a depista cauzele ce au dus la astfel de situaţii şi în caz de necesitate de pedepsit drastic conform legii penale pe acei răsponsabili de astfel de fapte. (Ar fi bine ca în subordinea primarului fiecărei subunităpţii să cadă resposabilitatea pentru caliatea mediluluii teritorilui pe care-l administerază)

Nota redacției. Ecologia sistemelor este un domeniu holistic, interdisciplinar care utilizează modelizarea matematică, termodinamica și teoria rețelelor pentru a analiza ecosistemele ca sisteme complexe și deschise. Se concentrează pe fluxul de energie, ciclul materialelor și interacțiuni, incluzând adesea factori economici determinați de om pentru a gestiona provocările de mediu. În fapt, este o abordare interdisciplinară a ecologiei care tratează ecosistemele (inclusiv oamenii) ca entități complexe, utilizând principii din analiza sistemelor. Accentuează perspectiva „macroscopică”, studiind comportamentul holistic al ecosistemelor, mai degrabă decât doar părțile individuale. Include termodinamica (transferuri de energie), teoria rețelelor (căi de interacțiune indirectă) și biogeochimia (circulația materiei).Este intens aplicat în gestionarea resurselor naturale, conservare și combaterea poluării mediului. Ecologiștii de sisteme utilizează modele matematice, simulări pe calculator și teoria grafurilor pentru a reprezenta și prezice comportamentul ecosistemului, cum ar fi fluxurile de nutrienți și energie. Ecologia sistemică este adesea utilizată interschimbabil cu ecologia sistemelor, dar uneori evidențiază schimbarea filosofică sau strategică către recunoașterea naturii sistemice a mediului și a nevoii unui management cuprinzător și interdisciplinar. Ambele domenii își propun să înțeleagă interrelațiile complexe și să recunoască faptul că proprietățile emergente (proprietățile întregului sistem) apar din interacțiunile din cadrul rețelei.

Şi când te gândeşti că există un minister al amenajării teritoriului şi apelor, un departament ecologic în cadrul Academiei de Ştiinţe, secţii ecologice-filiale ale ministerului cu acelaşi nume în fiecare unitate administrativ-teritorială, se naşte o legitimă întrebare: cu ce la modul cel mai responsabil şi mai serios posibil se ocupă aceste instituţii, rezultatele activităţii cărora este atât de uşor de monitorozat şi de sesizat şi care poartă o singură denumire-demagogie birocratică şi formalism managerial. Nu este greu de închipuit în ce fabrici de producere şi de circulaţie a hârtiilor s-au transformat ele.

Aucune description de photo disponible.

Aucune description de photo disponible.

Uneori se face impresia, că demagogia de la toate nivelurile s-a transformat într-un fel de politică de stat la baza căreea stă impostura poziţionaţilor  superiori, ce se comlac în sitaţiile unor autoritarsme de formă, dar lipsite de conţinut de care  societatea încă nu s-a deposedat-maladie ce continuă să macine şi să anuleze toate eforturile celor puţini de jos care încearcă să schimbe lucrurile. Cauza acestei situaţii este una singură: cât mai multă hapsânie pentru îmbogăţire  indifernt cum şi pe care căi şi prin ce mijloace-stare care naşte ceea ce numim corupţie sistemică de sustem la toate nivelurile şi de toate tipurile asociate atât la propriu cât şi la figurat cu încălcarea  normelor ecologiei sufletului.

Ecologie Sistemică şi Sustenabilitate

Însă mai multul vrut de om este atât de  mare încât întrece orce posibilităţi de recuperare a ceea ce numim noi cu toţii împreună Mama Natură, Ecosistem şi Ecologie. Individul uman încă continuă să acelereze în această goană a mai multului, epuizându-şi de cele mai multe ori toate puterile, până la urmă înstrăinându-se faţă de mediul său de viață,  faţă de semeni, dar şi faţă de toată Natură pentru ca în final, la sfârşit de marafon să constate cu amărăciune şi groază că s-a  consumat dar nu și-aa asumat dezastrul produs de el însuți. În acest domeniu legi sunt dar nu sont respectate, pentru că încă birocrația, nepăsarea, atârnarea iresponsabilă față de ele agravează și mai mult ecologia sufletului aceasta la râdu-i adâncind  ruptura dintre cuvânt /lege și faptă. 

Inter Bio – Bio Danubius, un laborator viu al tranziției verzi în România – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică cu caracter academic franco – română, acreditată și promovată de Economic and Commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare)

Un remediu cât de cât la această boală atât de molipsitoare ar fi introducerea în şcoli a unui program/discipline de studii ecologice, precum şi implimentarea în registrele de lucru ale tuturor mijloacelor  mas media a educaţiei ecologice, permanent, continu o rubrică care să devină o normă obișnuită  cotidiană de avertizare viu susținută, pentru că maladia este atât de garvă încât şi timpul poate ceda răpus de ea. Ori, orice faptă, intenţie sau început lipsite de consistenţă zilnică de menținere a unei conștiințe ecologce vii permanente în dauna multiplelor activități și artificialisme neesențiale ale aceleași mas medii  devin  pure forme (pure formalisme), care în cazul caracterului uman poartă denumire de fariseism şi îngânfare sistemică de sustem.

Dr. biolog Peter Lengyel (expert științific în conservarea biodiversității): Educație despre biodiversitate – Grădina Morii – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D)

La o vizualizare cât de cât critică asupra societăţii nu puetm să nu depistăm această molimă distrugătoare. Risipa cea mai mare de care suferă Mama Natură are îtruchiarea sa–omul fariseu. Omul cu suflet nu este risipitor, el este auster. Austeritatea la care ne cheamă Natura se numeşte echilibru, măsură, asigurarea strictului necesar de viaţă, suficienţă, şi nicidecum lăcomie, risipă și indisciplină moraletică. Ori, Natura în esnţa ei este austeră, adică cinstită, suficientă sieşi-stare în faţa căeea omul fariseu de acum dă socoteală și o va da înmiit. În  caz de reușită ecologia sistemică natural-socială se va armoniza organic va  lua configuraţia ecologiei  sistemice a sufletului de ordin moral-creștin.  

Corespondență de la Dr. Petru Ababii (scriitor și filosof, Republica Modova–Chișinău)

Născut la 8 iulie 1947 în Fântâniţa, raionul Drochia, Republica Moldova. În 1972 a absolvit Institutul de Medicină din Chişinău (Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” din Republica Moldova-USMF). A lucrat ca medic generalist în Orhei. Pasionat de filosofie are în palmaresul său o serie de publicații în reviste cu caracter academic și câteva cărţi pe teme filosofice printre care următoarele titluri, toate cu tematică filosofică: Animus Animus-Anima-Anima! sau Narcis Hyperionic, Chișinău, 2005; Trans(multi)culturalismul monoteist sau transcendenţă şi creştinism, 2008; Decodificarea logigramei în iconicul filosofic al lui Petre Ţuţea, 2010; Creştinismul. O descifrare în esențial a Evangheliei după Matei, 2012; Prim adevăr şi interpretare în sens filosofic, sociologic şi literar, 2013; Aforisme, gânduri, reflecţii, 2020, Geneza metafizică a logicii formale, gândirii critice, genialității și înțelepciunii umane, 2025; Gândirea critică filosofică, sub tipar la Editura Sfântul Ierarh Nicolae din Brăila.

Are numeroase articole şi studii publicate pe platformele Academia Edu şi Cunoașterea Dintre acestea enumerăm: Câteva opinii referitoare la filosofia lui Emil Cioran; Fenomenul transcendenţei în poezia lui M. Eminescu „Unda spumă”; Scrisori Schiller; Unele aspecte ale circuitului vicios al gândirii neoplatoniciste contemporaneInteresul şi rolul lui în formarea omului spiritual; Materialism şi realitatea esteticii; Reflecţii neoplatonice privind realitatea virtuală contemporană; Lumea în viziune transcendental-creştină, Rezolvarea dilemei vieţii este însăşi existenţa vieţii. Viaţa ca existenţă; Taină şi cunoaştere în abordarea temei teoriei generale a sistemelor, Proiectul sinelui şi rămânerea în sine ca proiect şi sens existenţial, Definiţii ale gândirii critice, Meditaţia (comprimată filosofică), Imperfecțiunile democrațiilor şi căile de depăşire a lor.

Colaborează cu reviste din România (Regal Literar, Cunoaşterea ştiinţificăOfranda Literară, eCreator, Moldova Literară, Steaua Dobrogei, Cervantes, Contrast Literar, Boem@, Constelații Diamantine, Amfiteatrul Literar, Thymes, Acolada, Apollon, Vâlcea Literară, Melidonium, Antares, Arena Literară, Sintagme Codrene, Luceafărul, Neuma, Polymnia, Mărturii Maramureşene, Cervantes, Urmuz, Mirajul Oltului, Reşiţa Literară, Rotonda Valahă, Cooltartis, Impact), din Spania (Spania Literară), Australia (Revista Emoţii şi lumină), S.U.A. (Revista de spiritualitate şi cultură românească Lumină Lină, New York; Revista Conexiuni Culturale, Cleveland, Ohio), Israel (Jurnal israelian din Tel Aviv), Canada (Destine Literare, Ziarul Observatorul din Toronto), Franţa (Jurnalul Bucureştiului-„Le Petit Parisien” din Paris).

Au scris despre opera sa: Acad. prof. dr. Liviu Pendefunda din Canada, Pr. dr. Theodor Damian din New York, Prof. univ. dr. Thomas Csinta din Paris, Prof. univ. dr. Petru Bejan din Iaşi, Mirela Cocheci, director al Revistei Amfiteatrul Literar, Doina Drăguţ, redactor-şef al Revistei Constelaţii Diamantine, Nicolae Sfetcu, redactor şef al Revistei Cunoașterea Științifică, Iosefina Schirger şi alţii. Are în lucru studii şi articole pe diverse teme filosofice şi de critică literară. (Iosefina Schirger)

Notă. Articolele autorului Petru Ababii în Jurnalul Bucureștiului

Subiect de teză de doctorat. In memoriam Christian Ranucci – foarte probabil, nevionvat, condamnat la moarte și executat în 1976 pentru răpirea și asasinarea lui Marie-Dolorès Rambla și presupusa sa legătură cu rețeua pedocriminală a lui Jacques Dugué în conexiune cu dosarul de pedocriminalitate Coral. Ironia sorții–Drama lui Jean-Baptiste Rambla–fratele victimei, condamnat la închisoare pe viață pentru femicide în recidivă (asasinatele abominabile ale lui Corinne Beidl și Cintia Lunimbu)

Corespondență de la de la TJP (Tribunalul Judiciar Paris). Masoni criminali în fața Curții cu Jurați Paris – Dosarul (multi)criminal al fostei organizații masonice „Athanor” cu implicarea serviciilor de informații DGSI (Direcția genrală a securității Interne) și DGSE (Direcția generală a securității externe) [Francs-maçons criminels devant le Tribunal Judiciaire de Paris – Dossier (multi)criminel de l’ancienne organisation maçonnique „Athanor” avec l’implication des services de renseignement DGSI (Direction générale de la sécurité intérieure) et DGSE (Direction générale de la sécurité extérieure)]

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (regiunea pariziană) conform celebrul principiu al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă)

Spectaculoasa evadare a lui Ilyas Kherbouch („Ganito”) din centrul penitenciar Villepinte (Métropole du Grand Paris), conform celebrul principiu (reguli) al lui Albert Spaggiari („Fără armă, fără ură și fără violență”), presupusul creier al „jafului secolului” de la Banca Société Générale de la Nisa (cu o jumătate de secol în urmă) cu un deznodământ (final) dezamăgitor ca și în cazul lui Elyazid Ahamada [L’évasion spectaculaire d’Ilyas Kherbouch („Ganito”) du centre pénitentiaire de Villepinte (Métropole du Grand Paris) selon le fameux principe d’Albert Spaggiari („Ni arme, ni haine, ni violence”), le cerveau présumé du „vol du siècle” à la Société Générale de Nice (il y a un demi-siècle) avec un final décevant, comme dans le cas d’Elyazid Ahamada]

Al 36-lea Congres Internațional al Universității Apollonia Iași – „Pregătim viitorul, promovând excelemnța” – 2026. Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale”, în timpul republicilor franceze. Studiul dosarului de cvadruplu asasinat (triplu pedicid și un femicid) al românului Florian – Sebastian Bălan condamnat la 30 de ani de recluziune criminală (încarcerat în detenție criminală în Franța)

Formalismul matematic al Codului Socio–Genetic (Sociogenetic/CSG) în cadrul psiho(sociologiei) matematice cu aplicații la studiul comportamentului infracțional criminal în contextul „iresponsabilității penale” în timpul republicilor franceze

Profesorul Thomas Csinta – „arhitect al gândirii interdisciplinare” și „spirit enciclopedic al vremurilor noastre” (Anca Cheaito – jurnalistă româno – libaneză, Revista „Orient Românesc” – septembrie 2025, președinta fondatoare a asociației „România-Levant” și a revistei culturale „Orient Românesc”) în parteneriat cu Jurnalul Național Săptămănal Independent „Patria Română” [Director G-ral Bg. (r) Dr. h. c. Bartolomeu – Constantin Săvoiu, Mare Maestru al MLNR1880, redactor șef Alexandru Naghi]

„Ecuațiile Societății” – Cum decodificăm lumea socială prin intermediul modelelor fizico – matematice conform profesorului Thomas Csinta – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic, acreditată și promovată de Economic and commercial mission of La Francophonie in Central and Eastern Europe ca sursă sigură de informare). Corespondență de la jurnalista Anca Cheaito din Liban (președinte-fondatatoare a revistei „Orient Românesc” și a asociaţiei „România-Levant”)

  • Jurnaliști români: Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…

  • Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…

Articolul precedent„O premieră cu elan(i)!” – cu Jurnalul Bucureștiului (publicație cultural – educațională și științifică franco – română cu caracter academic al CUFR – Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and R&D). Dr. ing. Sebastian Cătănoiu redactor șef adjunct al Jurnalului Bucureștiului (Director al Adminisrației Parcului Natural Vânători Neamţ)
Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf