Nu poți deschide o carte și să nu înveți ceva din ea. (Confucius), Casa fără cărți e ca o casă fără demnitate (Edmondo de Amicis), Orb este cel ce n-a citit în viața lui o carte (Proverb islandez)
Universitatea Apollonia Iaşi continuă să-şi construiască cu perseverenţă tradiţie. Între activităţile onorante, bine apreciate în mediul academic, se numără la loc de cinste şi ’’Congresul Internaţional’’, ajuns în martie anul acesta la borna 30. În 2013 Apollonia a primit la Oxford recunoaşterea internaţională, având şi un stand de prezentare, la ’’Summit of Leaders, Science and Education’’, iar un an mai târziu a obţinut ’’Premiul European Award for Best Practices’’ din partea ’’European Society for Quality Research’’ din Bruxelles, Belgia.
Iată că ’’Bonum bono nascitur’’, adică ’’Binele naşte bine!’’ Universitatea din Dealul Copului, deşi tânără, apărută după Revoluţie, are o Platformă de Instruire Preclinică, alta de Instruire Clinică, dar şi de Instruire Practică, ca să nu mai vorbim de o vastă Bibliotecă cu peste 22.500 de titluri, o prolifică Editură cu apariţii în nu mai puţin de 7 colecţii, o Platformă de cercetare. Nu în ultimul rând se vorbeşte laudativ şi de activităţile desfăşurate la Centrul de formare continuă şi proiecte, despre cele de organizare cursuri autorizate ANC de engleză, cursuri Cambridge, cele acreditate EMC/ETC, de perfecţionare certificate de Universitatea Apollonia, cursuri acreditate MEN, plus Centrul de formare continuă cu proiecte interne, locale, regionale/naţionale. Mentorului Vasile Burlui, în 2014, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România îi acordă pe merit ‘’Premiul Carol Davila’’ pentru Ştiinţe Medicale.
Cercetarea ştiinţifică românească, este vizibilă la nivel mondial, dar lipseşte cu desăvârşire. Un studiu realizat 2010 de National Science Board din SUA plasează România pe ultimele locuri în lume la capitolele producţie ştiinţifică şi cheltuieli cu cercetarea. Ţara noastră este întrecută de state precum Africa de Sud, Egipt sau Chile şi se clasează abia pe locul 43 din 45. Cercetătorii români de succes nu au fost luaţi prin surprindere de aceste cifre. Locul României în lume este o oglindire a indiferenţei autorităţilor faţă de acest domeniu, dar şi a lipsei de pregătire a personalului. Cifrele utilizate pentru analiza comparativă corespund anului 2007. România nu stă mai bine nici la capitolul articole ştiinţifice publicate la nivel internaţional. Este extrem de dificilă identificarea unui singur vinovat pentru situaţia în care se găseşte de ani buni cercetarea românească. Cert este însă, că majoritatea cauzelor au acelaşi punct de plecare: banii. România nu duce lipsă de materie cenuşie. Din contră, are un mare potenţial de afirmare în lumea ştiinţifică internaţională. Practic fondul există. Ceea ce trebuie schimbată însă, este forma. O altă problemă care trebuie soluţionată este numirea corectă a evaluatorilor din comisiile de atribuire a fondurilor pentru cercetare. În plus, trebuie încurajată excelenţa şi sprijinit financiar succesul. Cei aflaţi la început de carieră trebuie stimulaţi prin granturi şi premiaţi pentru ideile lor. În acelaşi timp, spune cercetătorul Mihnea Boştină, România ar avea nevoie de un institut care sa încurajeze excelenţa. În acest moment, în România producţia ştiinţifică este împărţită între universităţi (55%), instituţii naţionale de cercetare-dezvoltare (20%) şi Academia Română (15%), potrivit Asociaţiei Ad-Astra.
Campioanele absolute la cercetare ştiinţifică sunt Universitatea Bucureşti, Universitatea Politehnică Bucureşti, Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj şi Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi. La acestea aş vrea să adaug, cu voia dumneavoastră şi prin argumentele care vor urma, Universitatea Apollonia’ din Iaşi.
Ştiam de ceva vreme unele eforturi majore depuse de acele personalităţi angajate direct şi indirect în promovarea vieţii academice apolloniene. Am lăsat mai la vale relevarea colaborării ştiinţifice şi academice cu universităţi de reputaţie din Italia, Franţa, Germania, SUA, Israel, nu numai în cadrul acestei Sesiuni Ştiinţifice Anuale din 30 octombrie 2020, ci şi a altor manifestări ştiinţifice periodice, derulate pe parcursul anului universitar, în probleme fundamentale privind pregătirea medicală temeinică a viitorilor absolvenţi, la nivelul exigenţelor Revoluţiei informaţionale şi a interdisciplinarităţii. Ar fi multe de adăugat la palmaresul activităţii de aici de Cercetare ştiinţifică, îmbogăţit considerabil în ultimii ani, prin publicarea unor cărţi de referinţă din domeniul stomatologiei şi ştiinţelor social-umane; elaborarea, analiza şi publicarea unor cursuri de însemnătate cardinală, din domeniile medicinii stomatologice şi ştiinţelor comunicării, dezvoltarea şi modernizarea bazei de pregătire practică a studenţilor de aici, şi în acordarea asistenţei medicale etc. Să ne amintim permanent faptul că pedagogii din învăţământul privat universitar se află într-o postură similară cu fiii nelegitimi ai lui Ştefan cel Mare, care mereu trebuiau să demonstreze că şi ei “sunt os de domn”.
La Sesiunea Știiințifică Anuală din cadrul ’’Zilelor Academice ieșene’’, programată pe 30 octombrie online, o premieră dificilă, de care însă organizatorii s-au achitat cu foarte mult succes, sesiune cu o agendă mai mult decât promițătoare, asigurată de organizatori, Institutul de Cercetări Acad.Ioan Hăulică al Universitățiii Apollonia din Iași și Comisia ’’Probleme moderne în fiziologia experimentală și clinică a sistemului stomatognat’’ din cadrul Filialei Iași a Academiei Române. Au fost prezenți, după cum ne-a confirmat prof. univ. dr. Vasile Burlui, președintele Comitetului de organizare, 31 de specialiști din țară și de peste hotare, din ultima categorie făcând parte dr. Imad Ghandour, de la VitaZahnfabrik, Dentsply Sirona. Evident, majoritatea aparțin instituției organizatoare, dar au participat cu mult succes și colegii lor de la Academia Oamenilor de Știință din România, Uniunea Scriitorilor din România, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Spitalul Clinic de Neuoro chirurugie Nicolae Oblu, CMI, Institutul de Cercetări Biologie sau Institututul de Chimie Macromoleculară Petru Poni, toate din Iași. Au fost dezbateri aprinse pe două secțiuni: ‘’Impactul pandemic în comunicare și relații publice’’; ’’Progrese în fiziologia experimentală și clinică a sistemului stomatognat’’.
Cercetarea ştiinţifică, aşa cum se desprinde şi din micul meu expozeu, urmăreşte la Universitatea ’Apollonia din Iaşi elucidarea conceptului de viaţă a fiinţei umane, a siguranţei stării de sănătate, a cultivării modalităţilor minime de confort, pentru ca fiecare individ să poată asimila în propria persoană disponibilitatea de a comunica liber, cu zâmbetul pe buze. Dincolo de primele cuvinte legate de starea cercetării ştiinţifice româneşti, iată motive de contrazicere, de aceea mă plec în faţa eşalonului oamenilor de ştiinţă prezenţi online la final de octombrie, a căror linişte nu se va potoli decât prin căutări continue.
