Acasă Medic Cât de periculoasă e hepatita C? Prof.univ.dr.Liana Gheorghe ne lămurește

Cât de periculoasă e hepatita C? Prof.univ.dr.Liana Gheorghe ne lămurește

Milioane de români au diverse tipuri de hepatite, mulți nefiind conștienți de boala lor. Dintre acestea, hepatita C pune cele mai mari probleme mai ales că de foarte multe ori bolnavii sunt depistaţi când boala este în faze avansate.

Întrucât  infecția cu hepatita C nu dă întotdeauna simptome, motiv pentru care este necesar sa păstrăm o stare de vigilență ridicată, am adresat câteva întrebări unui specialist de primă mărime,  doctor în științe medicale prof.univ. Liana Gheorghe de la Centrul Medical Neolife, medic primar de gastroenterologie și hepatologie, șef de lucrări și autor al numeroase lucrări de specialitate, pentru a ști la ce să fim atenți și cum să procedăm pentru a evita boala, sau în cel mai rău caz pentru o depistare precoce a acesteia.

  • Se spune că hepatita C nu-și anunță prezența în corp, decât târziu, când persoana are deja ciroza sau fibroză hepatică. Pentru cel care dorește să acționeze preventiv, ce tip/tipuri de analiză/e de sânge ar trebui să facă pentru a ști cu certitudine că nu are o asemenea boală?

Este adevărat ca o mare parte dintre persoanele infectate cu virus hepatitic C (VHC) (70-80%) sunt asimptomatice până în stadii avansate de boală (ciroză sau complicațiile acesteia). Deoarece și probele hepatice (transaminaze) pot fi normale, analiza recomandată pentru a confirma infecția C actuală sau în antecedente este reprezentată de determinarea anticorpilor anti-VHC; în cazul în care aceștia sunt pozitivi, se recomandă determinarea viremiei (ARN VHC), singura care poate confirma prezența VHC în sange (infecția viremică, ce necesită tratament).

  • De câte ori pe an ar trebui repetate?

Este suficient o dată în viață  – în special dacă există un istoric de expunere la manevre cu potențial infectant – dar și ori de câte ori un subiect este expus la riscul de infecție, aceasta transmițându-se prin contactul cu sângele sau secrețiile unei persoane contaminate, cel mai adesea prin instrumentar medical sau nemedical contaminat.

Riscul major de infecție vizează persoanele care își injectează intravenos droguri, homosexualii, persoanele cu comportament sexual cu risc crescut – prostituate, parteneri sexuali multipli, sex neprotejat cu persoane necunoscute etc. – dar și subiecții cu expunere profesională: personalul medical, polițiști, personalul SMURD, persoanele instituționalizate cum ar fi cele aflate în detenție, orfelinate, aziluri etc., subiecții care recurg la body piercing sau tatuaje în condiții nesterile etc.

  • Există totuși și persoane care manifestă simptomele hepatitei C? Care sunt acestea?

Atunci când sunt prezente, adică în cca 20-30% din cazuri, manifestările hepatitei C sunt nespecifice și subtile: oboseală cronică sau în a doua parte a zilei, insomnie/somnolență, irascibilitate/apatie, dureri sau disconfort în cadranul drept superior al abdomenului acolo unde este localizat ficatul.

În stadiile avansate, apar semnele cirozei hepatice printre care enumerăm:  palme hepatice, angioame stelate în partea superioară a corpului – față, torace, brațe etc. sau complicațiile acesteia, ascită, hemoragie digestivă din varice esofagiene sau gastrice, icter etc..

  • Moda vine și trece pentru că prin ea însăși este capricioasă și promovează schimbarea. Totuși, există și mode cărora le rămânem prizonieri pe viață și mă refer la tatuaje și piercing-uri. Genul acesta de intervenție, practicată masiv în ultimul deceniu în România, deși are de-a face cu acele și pielea, se efectuează de multe ori în saloane de scări de bloc, de către persoane fără pregătire medicală. Cât de mare este riscul contaminării cu o hepatită C în astfel de cazuri?

Riscul este foarte mare dacă aceste tehnici sunt practicate în condițiile expuse de dvs. Este o importantă rută de contaminare la tineri.

  • Dacă ar fi să existe un decalog al comportamentelor interzise care sunt de natură să ne pună la adăpost de acest virus, care ar fi acela?

Există o suită de măsuri preventive pe care individul și societatea trebuie să le promoveze cu scopul diminuării sau eliminării riscului de infecție:

  1. Siguranța transfuziilor;
  2. Siguranța injecțiilor și manevrelor medicale invazive. Instrumentarul trebuie să fie de unică folosință, să fie respectate specificațiile de sterilizare etc.;
  3. Obiectele de igienă personală sunt de uz strict personal, nu se împrumută:
  4. Atenție la condițiile în care se practică tratamentele cosmetice și de infrumusețare, body piercing-ul, tatuajele etc.;
  5. Sex protejat;
  6. Seringi de unică folosință pentru persoanele care își injectează droguri intravenos.
  • Să presupunem că o persoană este diagnosticată cu hepatită C. Există șanse de vindecare totală? În ce condiții? Care este tratamentul curent pentru această afecțiune?

Tratamentele inovatoare actuale permit vindecarea hepatitei C la >95% din persoanele tratate. Aceste tratamente au și alte atribute: durata scurtă (între 8 și 24 de săptămâni, de regulă 12 săptămâni), tolerabilitatea excelentă, simplitatea în administrare, puține contraindicații și reacții adverse – ceea ce face posibil tratamentul unor largi categorii de pacienți, inclusiv cu ciroză și complicații, anterior neeligibili.

În România, în cadrul contractului 2015/2016 au fost tratați peste 5700 de subiecți cu fibroză avansată (F3) și ciroză (F4) cu rata de vindecare de 99.5%. Contractul actual angajează tratamentul în decurs de un an (mai 2017/aprilie 2018) a 10 000 de pacienți F2-F4 și 2 000 de pacienți cu forme grave, decompensate de ciroză.

Cu toate aceste, ținta anuală pentru România trebuie să crească la dublu și, ulterior, triplu (aprox. 32-33 000 de pacenți anual) pentru a atinge dezideratul OMS: „eliminarea hepatitei C până în anul 2030”. Acest deziderat presupune nu numai creșterea numărului de pacienți tratați, dar, mai ales, coordonarea serviciilor medicale pentru acești pacienți, începând cu screeningul – testarea populației în scopul diagnosticului persoanelor infectate, prevenția – în special la grupurile cu risc crescut de care am amintit și terminând cu educația populației în scopul menținerii „sănătății ficatului” după vindecarea hepatitei C – evitarea „ficatului gras non-alcoolic” și a bolii alcoolice a ficatului etc., urmăririi bolii hepatice avansate, prevenirea re-infecției.

  • Sunt mai predispuse la hepatite de tip C persoanele cu antecedente familiale?

Doar dacă nu respectă măsurile generale de prevenție ce includ igiena personală, sexul protejat atunci când partenerul este viremic. Infecția VHC are o rată redusă de transmitere în cuplurile stabile (~5%) și o rată minoră de transmitere materno-fetala, dacă mama este cunoscută cu diagnosticul de infecție VHC, iar fatul este protejat în cursul nașterii sau în perioada post-natală precoce.

  • Ce arată cele mai recente statistici cu privire la evoluția hepatitei C în România? Vârsta, sexul sau starea socială a pacientului au vreo semnificație?

Epidemia de hepatita C în România este deja „bătrână”, aprox. 30% dintre subiecții infectați sunt deja în stadiu cirotic sau pre-cirotic. Majoritatea pacienților au peste 55-60 ani, ceea ce face tratamentul mai greu de administrat datorită bolilor și medicației concomitente, iar sexul feminin este mai afectat datorită expunerii crescute ca urmare a avorturilor ilegale efectuate în perioada comunistă.

Tu știi care e starea de sănătate a ficatului tău?

Pentru un răspuns calificat, consultații și investigații, prof.univ.dr. Liana Gheorghe te așteaptă la Centrul Medical Neolife din București, Bulevardul Ficusului 40 A.

Interviu realizat de Adriana Caranfil

Sursa: aquiahora.ro