Thomas Csinta, Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch)
Transparența algoritmică
„Inteligența artificială trebuie să fie un instrument care servește omenirea, nu unul care o manipulează din umbră. Fără explicații, nu există încredere.” (Tim Berners-Lee, inventatorul World Wide Web)
Transparența algoritmică este un principiu de etică și guvernanță digitală, care ne spune: 1) „Să înțelegem „mintea” mașinii”, și 2) că procesele și logica din spatele deciziilor luate de o Inteligență Artificială (IA) trebuie să fie vizibile și pe înțelesul tuturor. Aceasta vizează deschiderea „cutiei negre” a algoritmilor prin auditare independentă și garantarea dreptului cetățeanului la o explicație logică în cazul deciziilor automatizate care îl afectează direct (ex. credite, angajări). Reprezintă un mecanism esențial de apărare împotriva manipulării prin sisteme de IA de tip roi (swarm AI).
- Deschiderea „cutiei negre”–Multe sisteme de IA sunt opace – nici chiar creatorii lor nu înțeleg exact cum s-a ajuns la un rezultat. Transparența urmărește să facă acest proces explicabil.
- Verificarea (Auditarea)–Experții independenți trebuie să poată verifica codul și datele pentru a se asigura că sistemul nu este nedrept, discriminatoriu sau ilegal.
- Dreptul la explicație–Orice cetățean are dreptul să primească o explicație logică atunci când un algoritm îi respinge, de exemplu, o cerere de credit sau un dosar de angajare.
- Auditabilitate și explicabilitate. Transparența permite auditarea sistemelor IA pentru a înțelege și explica rezultatele acestora, esențial pentru a construi încredere.
- Reglementare. Uniunea Europeană a introdus reguli stricte privind transparența, impunând ca utilizatorii să fie informați clar despre utilizarea inteligenței artificiale.
- Controale pe platforme online. Consiliul Europei solicită o transparență sporită și control asupra algoritmilor folosiți de platformele online.
- Centrul European pentru Transparență Algoritmică (ECAT). Această instituție oferă expertiză științifică și tehnică pentru a sprijini punerea în aplicare a Regulamentului privind IA, analizând impactul societal și etic al algoritmilor.
Suveranitatea Digitală
„Suveranitatea digitală nu înseamnă izolare, ci capacitatea de a alege propriul destin tehnologic și de a proteja datele cetățenilor sub propria lege.” (Fragment din Strategia Digitală a Uniunii Europene)
Suveranitatea Digitală exprimă capacitatea unui stat, a unei organizații sau a unui individ de a exercita controlul deplin asupra propriilor date, infrastructuri și identități online, fără dependență excesivă de entități externe. Implică stocarea datelor sensibile sub jurisdicție națională, autonomia tehnologică prin dezvoltarea de software propriu și protecția împotriva sistemelor străine de monitorizare socială. Funcționează ca un scut împotriva supravegherii totale.
Suveranitatea Digitală–Cine stăpânește datele noastre?
Se referă la capacitatea de a păstra controlul asupra propriilor date și infrastructuri, fără a depinde excesiv de puteri externe.
- Paza datelor–Garanția că informațiile noastre sensibile (medicale, fiscale, judiciare etc.) sunt stocate pe servere protejate de legile noastre, nu lăsate la discreția altor state.
- Independența tehnologică–Să nu depindem de programele străine ale furnizorilor externi de tehnologie sau de guvernele statelor de origine ale acestora, care pot opri sau folosi aceste programe pentru presiune politică și spionaj.
- Dependența controlată–presupune utilizarea tehnologiilor străine doar în zone care nu pot afecta securitatea națională, asigurând în paralel o capacitate de rezervă proprie sau utilizarea de soluții cu cod deschis (Open Source), care nu pot fi „închise” de la distanță.
- Soluția–dezvoltarea de programe software naționale pentru sectoarele cheie (securitate națională, apărare, energie, administrație) și impunerea unor clauze juridice de continuitate, care să garanteze funcționarea serviciilor chiar și în cazul unor sancțiuni sau restricții comerciale externe.
- Identitatea proprie–Fiecare om trebuie să dețină controlul deplin asupra identității sale online, decizând singur ce date oferă și cui, fără a fi urmărit pas cu pas de intermediari tehnologici.
Nota redacției. Suveranitatea digitală reprezintă capacitatea unui stat sau a unei organizații (precum UE) de a-și păstra controlul asupra infrastructurii, datelor și tehnologiilor digitale, asigurându-și independența tehnologică și securitatea în mediul virtual. Este considerată non-negociabilă pentru siguranța europeană, implicând dezvoltarea propriilor tehnologii, nu doar reglementarea celor străine Aspecte cheie ale suveranității digitale:
- Controlul Datelor. Companiile și statele trebuie să gestioneze propriile date, garantând confidențialitatea și securitatea
- Independența Tehnologică. UE investește în Actul european privind cipurile (intrat în vigoare din 2023) pentru a reduce dependența de importurile de semiconductori.
- Strategie Europeană. România și alte state membre adoptă Declarația pentru Suveranitatea Digitală, angajându-se la o infrastructură digitală sigură
- Inițiative Practice. State precum Franța iau în considerare migrarea la soluții open-source precum Linux pentru a reduce dependența de giganți software americani (ex: Microsoft Windows)
- Context Geopolitic. Conceptul este esențial pentru reducerea asimetriilor de putere cibernetică
De ce sunt aceste concepte vitale?
Fără transparență, nu putem ști dacă suntem manipulați de sisteme de IA care lucrează în haită (tip roi) pentru a ne influența comportamentul la nivel de masă. Fără suveranitate, datele noastre devin combustibil pentru sisteme străine de supraveghere, precum creditul social. Transparența Algoritmică și Suveranitatea Digitală funcționează ca un scut de apărare a informațiilor noastre sensibile împotriva unei lumi în care am putea fi monitorizați și controlați total.
„Cea mai mare amenințare nu este că mașinile vor începe să gândească precum oamenii, ci că oamenii vor fi forțați să acționeze după logica opacă a mașinilor.” (Shoshana Zuboff, autoarea lucrării Capitalismul de supraveghere)
Bibliografie orientativă
- Zuboff, Shoshana–Epoca capitalismului de supraveghere: Lupta pentru un viitor uman la noua frontieră a puterii (The Age of Surveillance Capitalism), 2019.
- Comisia Europeană–O Europă pregătită pentru era digitală: Suveranitate și încredere (A Europe fit for the digital age: Sovereignty and Trust), 2020.
- Berners-Lee, Tim–Web-ul pe care ni-l dorim: Contractul pentru Web (The Web We Want, Contract for the Web), 2019.
- Russell, Stuart–Compatibil cu oamenii: Inteligența artificială și problema controlului (Human Compatible: Artificial Intelligence and the Problem of Control), 2019.
Conf. dr. Nicolae Grigorie-Lăcrița (Nicolae Grigorie-Lăcrița-profil realizat de Nicolae Vasile), Senior Editor JB, membru al UZPR Craiova
Nicolae Grigorie-Lăcrița. Scrieri religioase. Volumul 1.
Notă. Articolele autorului Nicolae Grigorie-Lăcrița în Jurnalul Bucureștiului
Articole asociate
Nota redacției. (Thomas Csinta redactor șef și director al publicației)
- Mihai Eminescu, Ion Oprea, Grid Modorcea, Adrian Păunescu, Neculai Constantin Munteanu, Adrian Cioroianu, Octav Pancu-Iași, George Călinescu, Vasile Sava, Cicerone Poghirc, Aurelian Titu Dumitrescu, Mircea Florin Șandru, Lucian Blaga, Constantin Pădureanu, Dumitru Tinu, Cezar Ivănescu, Fabian Anton, George Topîrceanu, Petru Codrea, Radu Gyr, Dan Culcer, Ion Anton, Dumitru Stăniloae, Mihai Cosma, Claudiu Săftoiu, Iosif Constantin Drăgan, George Băjenaru, Cleopatra Lorințiu, Ion Heliade-Rădulescu, Andrei Partoș, Ion Cristoiu, Mircea Badea, Grațian Cormoș, Aristide Buhoiu, Ioana Sava, Brândușa Prelipceanu, Nicole Valéry-Grossu, Gabriel Liiceanu, Ion Agârbiceanu, Eliza Macadan, Florian Bichir, Emil Șimăndan, Bogdan Suceavă, Adriana Săftoiu, Ioan Chirilă, Gabriela Vrânceanu-Firea, Paul Lampert, Octavian Paler, Alexandru Vianu, Dumitru Toma, Eugen Barbu, Eric Winterhalder, Cristian Mungiu, Vintilă Horia, Dan Pavel, Mircea Dinescu, Cristian Tudor Popescu, George Pruteanu, Emil Hurezeanu, Ivo Muncian, Radu Jörgensen, Lazăr Lădariu, Eugen Ovidiu Chirovici, Adrian Hoajă, Doina Drăguț, George Muntean, Barbu Catargiu, Adrian Mîrșanu, Victor Frunză, Lorena Lupu, Alexandru Candiano-Popescu, Marius Mircu, Dănuț Ungureanu, Vasile Copilu-Cheatră, Rodica Culcer, Andrei Gorzo, Zaharia Stancu, Eugen Cojocaru, Răsvan Popescu, Ion Anghel Mânăstire, Pamfil Șeicaru, Tudorel Oancea, Dorin Ștef, Paula Seling, Sabin Gherman, Marian Coman, Brîndușa Armanca, Valeriu Turcan, Teșu Solomovici, Sorin Roșca Stănescu, Tudor Octavian, Vasilica Ghiță Ene, Gabriela Adameșteanu, Radu Negrescu-Suțu, Cornel Nistorescu, Petre Got, Dumitru D. Șoitu, Geo Bogza, Dan Diaconescu, Stelian Popescu, Nicolae Carandino, Valer Chioreanu, Ioan Massoff, Corneliu Stoica, Adelin Petrișor, Ion Călugăru, Andrei Alexandru, Ludovic Roman, Radu Paraschivescu, Vasile Urechea-Alexandrescu, Elis Râpeanu, Cezar Petrescu, Ion Monoran, Thomas Csinta, Marian Odangiu, Paul Barbăneagră,…
- Români francezi: Vladimir Cosma, Emil Cioran, Matei Vișniec, Tristan Tzara, Victor Brauner, Elvira Popescu, Gherasim Luca, Dinu Flămând, Vasile Șirli, Elena Văcărescu, Constantin Virgil Gheorghiu, Ion Vlad, Thomas Csinta, Paul Barbăneagră, Bogdan Stanoevici, Ariel Moscovici, Luminița Cochinescu, Alice Cocea, Roxana Eminescu, Irina Ionesco, Eli Lotar, Alexandre Revcolevschi, Radu Mihăileanu, Horia Surianu, Haim Brézis. Extras:Vladimir Cosma(n. 13 aprilie 1940, București) este un violonist, compozitor și dirijor francez, născut la București, România, într-o familie de muzicieni. Tatăl său, Teodor Cosma, este pianist și dirijor, mama sa, Carola, autor- compozitor, unchiul său, Edgar Cosma, compozitor și dirijor, iar una dintre bunici a fost pianistă, elevă a celebrului Ferrucio Busoni. După câștigarea primelor sale premii la Conservatorul Național de la București, Vladimir Cosma ajunge la Paris (unde emigrase unchiul Edgar), în 1963, unde își va continua studiile cu Nadia Boulanger și la Conservatorul Național din Paris. Pe lângă formația clasică, s-a simțit atras, de foarte tânăr, de muzica de jazz, muzica de film și toate formele muzicilor populare. Începând din 1964, a efectuat numeroase turnee în lume concertând ca violonist, dar, curând, se va consacra din ce în ce mai mult compoziției. Scrie diferite lucrări printre care: „Trois mouvements d’été” pentru orchestră simfonică, „Oblique” pentru violoncel și orchestră, muzică pentru scenă și balet („olpone” pentru Comedia Franceză, opera „Fantômas”, etc.). În 1968, Yves Robert îi încredințează prima muzică de film: „Alexandre le Bienheureux”. De atunci, Vladimir Cosma a compus mai mult de trei sute de partituri pentru filme de lung metraj sau serii TV. Cinematografia îi datorează numeroase succese în colaborare în special cu: Yves Robert, Gérard Oury, Francis Veber, Claude Pinoteau, Jean-Jacques Beineix, Claude Zidi, Ettore Scola, Pascal Thomas, Pierre Richard, Yves Boisset, André Cayat…
Interviu exceptional–Prof. Thomas Csinta
Matematician • Om de știință • Filosof • Jurnalist
„Ordine, haos și conștiință–despre om şi algoritm”.
Prof. Thomas Csinta este matematician, specialist în problematici internaționale și dezvoltare academică transfrontalieră. A activat în multiple instituții de învățământ superior din Europa și din spațiul francofon, fiind recunoscut pentru contribuțiile sale la consolidarea parteneriatelor universitare internaționale. Pe lângă activitatea sa didactică, este și un prolific autor, consultant educațional și promotor al inovării în învățământul superior. Stilul său riguros, dar deschis, și abordarea sa inter-disciplinară l-au transformat într-un mentor pentru numeroși studenți și colegi de breaslă. Un nume rar în spațiul public românesc și internațional, Prof. Thomas Csinta este una dintre acele minți care refuză să fie încadrate într-un singur domeniu. Matematician de formație, specialist în sisteme complexe aplicate fenomenelor socio-judiciare, filosof al științei și jurnalist cu viziune critică, profesorul Thomas Csinta propune o perspectivă originală asupra lumii contemporane–o lume în care matematica, gândirea morală și conștiința civică sunt chemate să răspundă provocărilor erei algoritmilor și inteligenței artificiale. Un interviu profund, în care:
- Matematica devine o hartă a vieții spirituale
- Filosofia întâlnește teoria haosului
- Justiția este analizată ca fenomen emergent în rețele sociale
- Inteligența artificială este interogată dincolo de mit și fascinație
- Lectura apare ca ultimă formă de libertate și rezistență a conștiinței
- Interviul este parte din seria unor proiecte editoriale dedicate celor care gândesc în profunzime, dincolo de zgomotul vremii
- Un dialog-eveniment pentru toți cei preocupați de sens, cunoaștere și umanitate
- Data: 26 iulie 2025/ora: 18h (ora României)
- Platforma Google Meet
- Moderator: Anca Cheaito
Ne exprimăm profunda recunoștință și aleasa admirație față de domnul profesor Thomas Csintapentru onoarea de a fi fost alături de noi în cadrul acestui interviu excepțional. Prin claritatea gândirii, finețea analizei și deschiderea către dialog autentic, ați oferit nu doar răspunsuri, ci ferestre către înțelegere, punți între știință și umanitate, între matematică și conștiință, între haosul lumii și ordinea interioară. Vă mulțumim pentru profunzimea ideilor și pentru curajul de a gândi dincolo de convenții. Prezența dumneavoastră a fost o adevărată onoare și o inspirație. Cu considerație și recunoștință
Mulțumiri Prof. Dr. Thomas Csinta
Interviu excepțional – Profesorul Thomas Csinta
Lansarea canalului de televiziune M+Tv International
Bonjour M+Tv,
Sunt Thomas CSINTA, profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în științe socio–judiciare și director științific al CUFR R&D (Centrul universitar de formare, cercetare și dezvoltare de pe lângă școlile superioare franceze de înalte studii) sau la Conférence des Grandes Ecoles, cum spunem noi.
Vă transmit salutările mele din Diaspora română de la Paris, în primul rând, colegului și prietenului meu Petru Frăsilă, directorul postului de Televiziune M+Tv, care împreună cu echipa sa urmează să lanseze filiala internațională a acestuia Canalul M+Tv International în cadrul Conferinței Diasporei de la Iași între 6-7 august intitulată „Interferențe culturale & educație”,dar și celorlați colegi care au contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică, direct sau indirect, la realizarea acestui proiect. Activita noastră aici se desfășoară în două mari direcții importante, care de altfel, sunt complementare și corelate organic.
- Prima reprezintă pregătirea candidaților românicu abililități intelectuale înalte din instituțiile universitare românești pentru sistemul (ultra)elitist al școlilor superioare franceze de înalte studii (Les Grandes Ecoles) în toate cele 3 cicluri universitare (Ciclu 1– Classe Prépa, Ciclul 2–Școala de înalte Studii/Grande Ecole, Ciclul 3–Școala Doctorală) care domină înățământul universitar de masă francez de tip LMD de sute de ani. Cu cei peste 1.500 de tineri (studenți) capabili de performanță admiși la concursurile de admitere (în peste 2 decenii)CUFR R&Da devenit, astfel, un important generator al unei diaspore românești de elită din Franța, și care, astăzi, prin rolul său important pe care îl deține în cadul societății civile contribuie la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze.
- În ceea ce privește a doua direcție, prin intermediul serviciului internațional de investigații criminale al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural–educațională cu caracter academic franco– română și de cercetare în științe socio–judiciare a CUFR R&D, a cărei director și redactor șef sunt) în parteneriat cu Organizația pentru Apărarea Deținuților din Diaspora(a cărei președinte de onoare sunt, având președinte–fondator pe Cătălin Asavinei, consilier penitenciar, de integrare socială și probațiune), Organizația pentru Apărarea Drepturilor Omului a Națiunilor Unite (a cărei atașat de presă sunt de peste două decenii, având președinte fondator pe Prof. univ. dr. Florentin Scalețchi) și în sfârșit, UZPR cu filiala Iași–Modova (în al cărei colegiu director și consiliu științific, în calitate de membru, îndeplinesc totodată și funcția, care mă onorează, de președinte al Subfilialei franceze de la Paris, având președinte pe Col. (r). Grigore Radoslavescu) este orientată și concentrată, în exclusivitate, în soluționarea unor dosare criminale de mare anvergură în care compatrioți de-ai noștri români din diaspora sunt încarcerați în arest preventiv și urmează a fi judecați în procedura juridică criminală de către Curțile cu Jurați ale TJP (Tribunalul Judiciar Paris) unde sunt atașat permanent (de presă) din partea OADO începând cu acest deceniu.
În sfârșit, corelarea celor două direcții are loc prin furnizarea de subiecte de teze de doctorat și de cercetare în domeniul socio–judiciar instituției cu caracter academic CUFR R&Dde către Serviciul Internațional de Investigații Crimiale al Jurnalului Bucureștiului, în cadrul căreia, pentru rezultatele de excepție obținute, am fost distins cu Cavaler al Ordinului „Crucea de Aur” a Drepturilor Omului a Națiunilor Unite și sunt propus în 2028 pentru Marele Premiu ONU (acordat la fiecare 5 ani), echivalentul Premiului Nobel pentru Drepturile Omului. În încheiere, precizez faptul că în era noastră a transnaționalismului, în contextul mobilității academice românești tot mai active, cred că pentru profesori, cercetători și studenți din diaspora, postul de televiziune M+Tv International nu va fi doar un instrument de informare, dar și o continuitate spirituală cu spațiul cultural românesc.
