Acasă Recenzii Filme - Cărți Kyra Kyralina, încă un film foarte prost de Dan Piţa

Kyra Kyralina, încă un film foarte prost de Dan Piţa

Scenariul: Dan Piţa şi Ioan Grigorescu, după Panait Istrati

Regia: Dan Piţa, Produs de Vlad Păunescu

Filmul a avut premiera în forţă săptămâna trecută în cinematografele din principalele oraşe din România.

Producţie de epocă realizată la Castel Film, cea mai nouă ecranizare a operei clasice scrisă de Panait Istrati. Filmul a avut o proiecţie în avanpremieră în noiembrie 2013 la Brăila şi una în mai 2014 la Cannes. Filmul a fost turnat în întregime în 2012 şi a fost montat şi finalizat în 2013. A avut premiera la începutul lui septembrie 2014 în cinematografe din principalele oraşe din România.

Nu înţeleg de ce a durat un an ca să îi facă premiera. Este posibil ca majoritatea să fi avut aşteptări scăzute de la un nou film de Dan Piţa, dar eu chiar mi-am dorit să fi citit de bine. Deşi în timpul comunismului din România era unul din cei mai buni regizori autohtoni, ultimele sale filme au dezamăgit profund. Dan Piţa s-a alăturat astfel generaţiei sale de autori bătrâni, care nu au mai fost în stare să facă filme bune cel puţin de la începutul secolului încoace: Sergiu Nicolaescu, Mircea Daneliuc, Stere Gulea. Am dat o raită prin blogosfera cinematografică pentru a afla ce păreri au avut până acum criticii şi bloggerii care l-au văzut şi m-am hotărât să împărtăşesc şi cu dumneavoastră din acestea.

Din nefericire, în ciuda valorilor de producţie (costume, scenografie, imagine), filmul este prost scris, prost jucat şi prost regizat. Florin Barbu ne împărtăşeşte opiniile sale:

“De exemplu, cum bine observa cineva, șorțul Rotarului (Mircea Rusu), soțul Kyrei era tot timpul curat,deși era proprietarul unui atelier de fierărie. Și chiar dacă nu trăgea la foale și la baroase, tot arăta ca un supervizor.La fel și cu hainele fraților Kyrei, Ilie și Cosma (Florin Zamfirescu și Constantin Florescu), pe lîngă faptul că nu “emanau” o anumită împuțiciune, avînd în vedere unde-și pierdeau timpul cei doi,prea semănau cele ale personajelor din trilogia ardelenilor americani… […]. Eu nu cred că, pentru un asemenea proiect, acești bani mai sînt suficienți.Și asta a fost și senzația pe care am avut-o aseară,privind ecranul,că este un film făcut “cu ce avem“. Din păcate,efortul și bunele intenții nu (mai) sînt suficiente  pentru re-crearea unei lumi pe care să o simțim autentică, vie și care să nu ne lase senzația de butaforie.[…]. Pe scurt,imaginea are aspectul unui film de epocă de acum 30 de ani,arată ca unul din acele vremuri, e vetust. […]. Important este ca lumea pe care o văd (re)creată pe ecran să fie viabilă în datele artei cinematografice. Lumea Kyrei Kyralina a domnului Dan Pița este, cel mult, o vitrină. E prea multă naftalină acolo,trecutul acelei lumi frumoase, la vremea ei,a năpădit și a anchilozat mijloacele care ar fi trebuit să ne-o restituie în 2014.”

Emma H. Art scrie pe raftul cu idei:

“Prestatiile actoricesti au anihilat efectul produs de elementele de recuzita, cel putin pentru mine care am fost si sunt fascinata de cartile sale. […]  Personajele lui Panait Istrati au forta, sunt pasionale si voluptuoase, pe cand personajele din film mi-au parut lipsite atat de vlaga, cat si de emotie.”

Marcel Prost scrie pentru cinemateca.eu:

“Scenariul si muzica sunt subiecte discutabile; coloana sonora devine monotona si, dupa un sfert de ora, inceteaza sa te mai transpuna in epoca si locurile Brailei lui Istrati. Scenariul, care banuiesc ca e viziunea de autor a lui Dan Pita, m-a lasat rece. […]. Din pacatele mele, n-am priceput ce cauta sa spuna filmul; stiu ce-a vrut sa spuna Istrati, însa. Omul avea talent de povestitor, stia sa te soarba in actiune, chiar daca actiunea in sine nu facea multe parale. Vorba lui Iorga “avem de-a face cu un hamal din portul dunarean” (si nu cu un scriitor); totusi, povestea originara a Chirei se leaga, asa, pe jumatate balcanic, pe jumatate fanariot, dar se leaga. Povestea pe care ne-o spune Dan Pita nu se leaga; e un amalgam de violenta si frivolitate, peste care toarna drama umana rurala si cugetari de profunzimi indoielnice, si iese un ghiveci greu digerabil.”

Dragoş Marin scrie pentru Film reporter:

“Nimeni nu știe să facă film de epocă în România (poate Jude și Puiu mă vor contrazice), și mai e și scump pe deasupra, dar CNC-ul găsește totuși bani să finanțeze astfel de proiecte vanitoase și goale pe dinăuntru, la care directorii noștri  de imagine competenți și scenografii muncesc cu spor – încărcând prea tare cadrul, în unele momente -, pentru ca produsul finit să cadă spectaculos în nas pe mâna unui scenariu (de Ioan Grigorescu și Dan Pița) care ar fi trebuit să fie evident o idee proastă, încă de la primele variante.”

Ioana Raluca Popescu scrie pe Edge and Back:

““Kyra Kyralina”… nu stiu cum, nu stiu de ce dar vroiam sa fie un film bun. Socoteala mea de-acasa cu ce s-a intamplat aseara la Cinema Elvira Popescu mi-a demonstrat inca odata ca aroganta si neputinta merg brat la brat si dintr-o poveste superba s-a ales praful. […]. Se vorbea aseara foarte frumos. Despre metafore si parabole, despre ce o sa inteleaga publicul. Ei bine uite cum imi sare mie mustarul si intreb si eu cu toata seriozitatea de rigoare daca cumva cei prezinti la fata locului am fost luati de prosti sau drept o mana de habarnisti in materie de filme.[…]. Efectul de umor involuntar rasare la tot pasul in film. De la jocul insipid, inodor si incolor al damelor pana la dialogul din of.  […] Toata distributia recita replicile ca pe scena Teatrului National iar noi trebuie sa cautam metafora si parabola din aceasta productie. Cum sa nu.[…]. Nu ne-am prins insa cum dracu’, în 2014, in Romania se fac filme in halul asta de proaste dar primesc eticheta de film de autor sau film “baroc”. Pentru ca, nu-i asa, publicul e dobitoc si multi dintre noi nu atingem sferele de clestar ale cunoasterii. Sa revenim cu picioarele pe pamant si sa facem filme asa cum sunt cele marca Nae Caranfil sau Calin Netzer.”

Ionuţ Mareş scrie în Metropolis:

“„Kyra Kyralina” este un film anost, fără suflu și prețios la nivel de imagine. Și doar cu răzlețe răbufniri (mai exact, câteva încadraturi și lucrături de montaj) care amintesc de un vechi regizor talentat și care pot înșela pentru o clipă publicul că întreaga punere în scenă ar putea lua o turnură salvatoare. Nu se întâmplă minunea. Și asta în primul rând din cauza neinspiratei distribuții sau, mai exact, a unei defectuase dirijări a interpreților (câțiva dintre ei, cu puțină experiență sau chiar la debut) și a deficitului regizoral de a simți și reda firescul (nu realismul sau naturalismul!)”

Trailer

Articolul precedentProtejat: Dialog cu un român, fost condamnat la închisoare în „Țara Soarelui Răsare”. (Interviul integral în volumul 6 al seriei de investigații jurnalistice în serial „În umbra vieții” – corespondență de la prof. univ. dr. Thomas CSINTA, jurnalist de investigații criminale, atașat de presă al OADO – Națiunile Unite și Poliția Capitalei)
Articolul următorProtejat: Mes aphorismes – Les aphorismes de ma vie existentialiste et épicurienne. Le modèle axiomatique „d’un monde à la dérive” (Ouvrage de philosophie politique). Corespondență de la Thomas CSINTA (scientist, research professor & director at CUFR R&D, chief editor & director at Jurnalul Bucureștiului, investigative journalist, press attached The Metropolitan Police Press & OADO & – United Nations)
„Nous avons toujours une part de responsabilité dans ce qui nous arrive et nous semble injuste, car nous sommes responsables de nos choix, lesquels à notre insu, déterminent notre avenir. Dès lors, nous devons accepter leurs conséquences, sans regrets, ni résignation, mais, avec sérénité et humilité!” (Întotdeauna avem o parte de răspundere în ceea ce ni se întâmplă și ni se pare nedrept, pentru că suntem responsabili de alegerile noastre, care la rândul lor, fără să ne dăm seama, ne determină viitorul. Prin urmare, trebuie să acceptăm consecințele lor, fără regrete, fără resemnare dar cu seninătate și umilință)-Thomas Csinta  („Un monde à la dérive”). Research professor in Mathematical modeling and Applied Mathematics in social sciences (socio-judicial branch), Scientific director at CUFR R&D (Centre of French Graduate and Postgraduate advice, education and Research & Development) Paris–Bucharest, Director and Chief editor at Journal of Bucharest–„Le Petit Parisien” (The Organization of the Francophonie) Paris–Bucharest, Press attached of the OADO (Organization for Human Rights Defense–United Nations) at the Jury Court of the Paris Judicial Tribunal Paris, Honorary President OPDP (Organization for the Defense Prizoners form the Diasopra), Member of the Union of Professional Journalists. [Fizician teoretician și matematician (profesor universitar) de formaţie pluri-inter și transdisciplinară, adept şi promotor al educaţiei de excelenţă (gifted education) şi jurnalist de investigaţii criminale francez, de origine română (https://dictionary.sensagent.com/wiki/THOMAS%20CSINTA/ro-ro/), specializat în MASS (Matematici Aplicate în Științe Sociale), în studiul fenomenelor socio - judiciare cu ajutorul unor structuri matematice complexe (teoria haosului - sisteme complexe, teoria ergodică, teoria teoria categoriilor și rețelelor, cercetarea operațională și teoria sistemelor formale de tip Gödel). Knight of the Order of the Golden Cross the Defender of Human Rights-United Nations (Cavaler al Ordinului Crucea de Aur al Drepturilor Omului-Națiunile Unite), propus de către OADO (națiunile Unite) la Marele Premiu ONU (echivalentul premiului Nobel pentru Drepturile Omului) și cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii şi Cercetări Avansate în Educaţia de Excelenţă), de peste un deceniu și jumătate, este Director de studii în cadrul CUFR România (Conseil Universitaire-Formation-Rechereche auprès des Grandes Ecoles Françaises-Consultanţă Universitară, Studii şi Cercetări de pe lângă Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii), organism educaţional franco-român agreat de stat, având ca obiectiv, consilierea, orientarea şi pregătirea candidaţilor români cu Diplomă de bacalaureat, respectiv a studenţilor din primul ciclu universitar (Licenţă), la concursurile de admitere în sistemul elitist de învatamânt superior „La conférence des grandes écoles françaises” (Şcolile Superioare Franceze de Înalte Studii - CPGE-Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles, Grandes Ecoles) şi Universităţile elitiste franceze (Licenţă, Master). Pentru relizările sale (lucrări cu caracter științific și academic) de excepție în domeniul jurnalismului de investigații criminale, care includ și aplicațiile structurilor matematice la studiul comportamentului infracțional criminal (în special al Codului Sociogenetic), el a fost distins cu Diploma de Onoare a Marii Loje Naționale Române (MLNR) 1880. În cartea  „Ils ont volé ma vie” (Dany Leprince & Bernard Nicolas), Thomas Csinta este citat alături de cei mai celebri și prestigioși jurnaliști de investigațe francezi pentru rezultatele sale obținute în dosarul criminal de cvadruplu asasinat al lui Dany Leprince (în 1994) aflat astăzi, într-un proces de revizuire (reexaminare) în fața CRR (Curții de Revizuire și Reexaminare) în Franța. Este autor a peste 1.000 de lucrări cu caracter științifico–didactic (articole și cărți de matematică și fizică, respectiv, de investigație jurnalistică – atât în limba română cât și în limba franceză, repertoriate și în BNF – Bilibioteca Națională a Franței, „François, Mitterrand”), care au contribuit la promovarea culturii și civilizației franceze în lume, precum și la admiterea a peste 1.500 de tineri români cu abilități intelectuale înalte (absolvenți de liceu și studenți) în școlile superioare franceze de înalte studii – Les Grandes Ecoles (un sistem educațional elitist și unic în lume), în special, în cele științifico–inginerești și economico–comerciale, dintre care, astăzi, majoritatea ca absolvenți, contribuie în calitate de cadre superioare sau de conducere la prosperitatea spirituală și materială a națiunii franceze în cadrul unor prestigioase instituții de învatamânt superior și de cercetare, mari companii private sau de stat, civile si militare, multinaționale, specializate în tehnologia de vârf, respectiv, în cadrul administrației locale și centrale de stat.] https://www.jurnalul-bucurestiului.ro/wp-content/uploads/2026/01/Thomas-Csinta-CV-Wiki.pdf Text generat de AI. Thomas Csinta este un profesor universitar, fizician teoretician și matematician, precum și jurnalist de investigații criminale franco-român. Este un promotor activ al sistemului ultra-elitist de învățământ superior francez, filiera „regală” „Prépas–Grandes Écoles” în spațiul educațional românesc. Prin activitatea sa academică și de cercetare în cadrul CUFR R&D România (Conseil Universitaire–Formation–Recherche auprès des Grandes Écoles Françaises, Recherche et Développement) și al Jurnalului Bucureștiului (publicație cultural-educațională și științifică cu caracter academic) al cărui director și redactor-șef este, el facilitează accesul tinerilor supradotați, cu abilități intelectuale înalte, din România în aceste instituții de învățământ superior de prestigiu din Franța. Este cofondator al IRSCA Gifted Education (Institutul Român pentru Studii și Cercetări Avansate în Educația de Excelență), militând pentru implementarea unor sisteme de învățământ ultra-selective și ultra-performante de tipul „Grandes Écoles”–un sistem educațional de înalt nivel academic, unic în lume, care funcționează în paralel cu universitățile publice accesibile publicului larg. Printre acestea se numără École Normale Supérieure (ENS), École Polytechnique (X), concursurile Centrale-Supélec, Mines-Ponts, HEC, ESSEC, ESCP Europe și Sciences Po (IEP), în care accesul nu se face pe baza diplomei de bacalaureat, ci după absolvirea unei Clase Pregătitoare (CPGE) cu o durată de 2-3 ani de studii post-bacalaureat, corespunzătoare primului ciclu universitar din România–Licența. Programul CPGE este extrem de intens și axat pe matematici generale și aplicate, științe fizice, computer science, științe sociale și economice, științe socio-umane etc. În calitate de profesor de modelizare matematică și matematici aplicate în diverse școli superioare franceze de înalte studii inginerești și economice, prin intermediul CUFR R&D, Csinta publică regulat subiecte de concurs de admitere în aceste școli, precum și subiecte propuse pentru celebrele concursuri franceze de titularizare în învățământul preuniversitar și primul ciclu universitar „Capes” și „Agrégation”. Materialele includ suport de curs, soluții detaliate și comentarii în limbile română și franceză, realizând o convergență între programa educațională din CPGE (Franța) și cea de Licență (România).Thomas Csinta este, de asemenea, cel care a introdus în anul 1981 conceptul de Cod Socio-Genetic (CSG/Cod Sociogenetic), pe care l-a dezvoltat ulterior. Scopul CSG este de a complementa Codul Biogenetic (ADN-ul biologic) în cadrul Codului Genetic Personal (CGP), prin cuantificarea influențelor (psiho)sociale asupra comportamentului uman. Acest concept este aplicat cu precădere în criminologie, psihiatrie judiciară și psihosociologie (psihologie socială) matematică, pentru a studia, analiza și prezice comportamentele infracționale, în special pe cele criminale. Acționând ca o „genetică socială” structurată, CSG definește individul uman în raport cu mediul său socio-judiciar, ca un sistem complex. Teoria susține că profilul unui criminal nu este determinat strict biologic, ci și de interacțiuni (psiho)sociale modelabile. Pentru descrierea acestuia, sunt utilizate modele fizico-matematice complexe care „traduc” comportamentul uman în formule cuantificabile. Conform lucrărilor și cercetărilor publicate de Thomas Csinta în spațiul academic și jurnalistic, modelul include analiza modului în care mediul (psiho)socio-cultural și traumele trăite influențează discernământul în spațiul socio-judiciar asociat individului uman și jurisprudența penală. Utilizarea instrumentelor fizico-matematice de analiză structurală aplicate testelor sociometrice „judiciare” va revoluționa psihiatria judiciară și criminologia clasică utilizată astăzi. Subiectele elaborate de profesorul Thomas Csinta pe această tematică, propuse pentru teze de doctorat, se concentrează pe domenii inter-, pluri- și transdisciplinare, prin intermediul sistemelor complexe. Acestea îmbină matematicile aplicate–teoria haosului, sistemele formale de tip Gödel, cercetarea operațională etc. – în spațiul „separabil” juridic și penitenciar, cu psiho(sociologia) și psihiatria. Abordarea permite o apreciere riguroasă și corectă a persoanei cercetate penal din punct de vedere socio-judiciar, inclusiv în privința (i)responsabilității sale penale. Profesorul Thomas Csinta este autorul a peste 1.000 de lucrări de investigație jurnalistică și științifică (prezentate și la diferite congrese și conferințe internaționale), publicate în special în Jurnalul Bucureștiului–multe dintre ele constituind subiectul unor teme de teze de doctorat. Acestea au fost publicate și într-un ciclu de cărți de mare anvergură, „Investigații jurnalistice în serial” (12 volume, totalizând peste 50.000 de pagini în format aproape A4), dar și în cicluri de cărți de matematici generale și aplicate și fizică, adresate „elevilor preparatoriști” din CPGE. Lucrările sale au fost integrate și repertoriate în Biblioteca Națională a Franței (Bibliothèque nationale de France–François-Mitterrand), mai multe dedicate unor mentori ai lui, precum și în Biblioteca Academiei Române. Thomas Csinta este atașat de presă al Organizației pentru Apărarea Drepturilor Omului (OADO- Națiunile Unite) la Curțile cu Jurați ale tribunalelor judiciare franceze și este distins pentru activitatea sa de investigații jurnalistice și științifice cu „Crucea de Aur cu Diagonală” în grad de Cavaler (OADO-ECOSOC-ONU). Numele lui apare în mai multe cărți la „mulțumiri” alături de cei mai mari jurnaliști de investigație francezi, pentru contribuțiile sale aduse în restabilirea adevărului istoric în mai multe dosare criminale, cum ar fi cea lui Dany Leprince și Bernard Nicolas cu titlul „Ils ont volé ma vie”.