Acasă Opinii Pregătiți elicopterul, bandiților!

Pregătiți elicopterul, bandiților!

Am ochii franjuri.
Și asta pentru că nu reușim să stârpim umbrele.
Nu uit însă că sunt influensăr, cu semnătură proprie și de aceea nu-mi permit să tac.
Asta în țara unde guvernul cumpără, cenzurează și acționează asasinând.
Sunt din ce în ce mai convins că va fi nevoie cât de curând de un proces național.
Primesc zeci de mesaje în privat să acționez. E veche placa.
Punem de un miting, ai dreptate, du-te tu și dacă iese bine sunt cu tine, dacă nu cine naiba te-a trimis. Toți cei cu care am intrat în dialog îmi sunt dragi.
Vă iubesc, mi-ați legitimat convingerea că sunt sănătos și încă mai am capacitate de discernământ. N-am rămas ciudatul satului din capul statului.
La capitolul drepturilor omului, Ungaria este pe pantă dictatorială.
Dar noi, locuitorii României, țară fără viitor?
În marea junglă europeană deși vorbim aceeași limbă, nu suntem din același aluat. Mieunatul meu nu este de milog psihopat, deși mulți mă taxează că am o față de veșnic imbecil. Așa o fi, nu-i contrazic, mai ales că România se vede lovită și de oculta juridică îndărătul căreia se află rețeaua internațională de sforărie politică.
Politica e contaminată cu Ludovici 19.
Fiind în carantină totală.
Nu se vrea a se înțelege că justiția trebuie să fie funcțională, nu să facă jocuri politice.
Gafa marca PSD a umflat tărâța în unguri, precum bășina după struguri.
Asta-i țara, ăsta-i poporul.
Vizibil și pentru rețeaua internațională de sforărie politică.
Pe micul ecran CTP orăcăie ca un inginer incult, iar cota lui Cristoiu-turnătorul este, în sfârșit, în scădere.
Se pregătește în bloc-start-uri Viorel Stegaru din Blăgești, zis Boul Bălții.
N-am văzut niciodată un personaj mai jegos ca acest leneș notoriu. Suntem doar în arealul unde Klaus a fost un student mediocru la Cluj, iar ca politician sau profesor suplinitor de fizică, la examenul de definitivat s-a chinuit cu o notă de 7 trasă de păr.
Să ne aducem aminte când pronunțăm numele sasului că la Strasbourg Francois Mitterrand a pus piatra de temelic a clădirii CEDO.
Asta pentru că al nostru președinte se comportă ca la psihiatru, iar păpușariii încep să fie nemulțumiți. Planul Minerva scârțâie.
Vom auzi curând adios, popor imbecil.
Apocalipsa va da fiecăruia după merit.
Republica Securistan nu poate dura la infinit. La noi, regulile nu impresionează pe nimeni, din contră.
România a ajuns în situația stranie a dezbinării pornită pe bază de ură născută din dezechilibre de caracter.
Guvernul meu e lipsit de proiect și de susținere, agresiv ca un doberman de pe graniță. Știu ce afirm de ani buni.
Am o meserie neliniștită, zănatică uneori, aceea de gazetar, fără program și zile de sărbătoare.
Vuietul bubuie în sânge o vreme de pamflet și de sictir.
Puțini români mai știu ce este gazetarul adevărat.
Un țigan din cartierul tecucean Cernicari mă obsedează pe toate numerele de telefon pe care le dețin să-mi spună că i-a ars casa, iar oamenii au strâns pentru ai lui 20 de milioane să-l ajute.
Credul, a înmânat suma, fără martori, unei cunoștiințe,care evident, din acel moment, a uitat complet totul. Fără să-și decline identitatea, victima înșelăciunii vrea să vin să-i recuperez banii și să-l sun urgent la 0758-152893.
Trece chiar la amenințări. Concluzionând, după ce-l îndrum să se adreseze procurorilor sau eventual imbecilei emisiuni Acces Direct, scapă o sudalmă printre dinți.
Asta pentru că lipsește o cale rațională de a privi lucrurile.
Ce noroc au românii că acest preș ne-a spus să ne spălăm pe mâini.
De aceea rămânem solidari cu drobul de sare, culmea prostiei omenești.
E plină țara de idioți de tip pandemic.
Lipsește neamului un om ca o binecuvântare.
Constituția României e luată pe cont propriu, guvernul lucrează pe promisiuni de gașcă. Prețul plătit doar pentru încetinirea epidemiei nu va fi oare prea mare? Întreb pentru un prieten.
Nu meritam această pedeapsă colectivă pentru un întreg popor.
Am făcut ce-am putut din sărăcie.
Colcăie de javre în țara asta, e clar ca sticla. Interesează-te, distinsule cititor. Disoluția statului român e aproape gata.
Hai să vedem cine e în viața reală și cine pe de lături. Din când în când ni se dă voie din țarc doar pentru a comercializa măștile lor. Asta pentru că, nu-i așa, gândesc cu curul. Creditarea întreprinderilor românești e un basm.
E chestie doar de borfășereală.
Am s-o repet: cei care ne conduc ori ajung ani buni după zăbrele, ori îi omoară mulțimea. N-au nici o altă șansă. Dacă nu vom reseta politica de vagabonțeală, vom muri și noi. Dar mai avem o șansă. Unică.
Cu plecăciune,  Pompiliu Comșa

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.